PROCEDURI SPECIALE. CONTESTATIA PRIVIND DURATA PROCESULUI PENAL. ART. 488/1 SI URMATOARELE COD PROCEDURA PENALA. ELEMENTE DE VERIFICARE A DURATEI REZONABILE A PROCEDURII LA URMARIREA PENALA.

 

Curtea de Apel Ploiesti – Sectia penala si pentru cauze cu minori si familie

Incheierea judecatorului de drepturi si libertati din data de 25 noiembrie 2016

 

„Simpla implinire a duratei de 1 an de la inceperea urmaririi penale, nu poate atrage de drept depasirea duratei rezonabile a procedurii judiciare,  fiind necesar sa se examineze cauza in ansamblu, circumstantele concrete in care se pretinde savârsirea faptelor imputate, prin raportare atât la ritmicitatea actelor procedurale efectuate de organul de urmarire penala, cât si la dispozitiile art.  488/5 cod procedura penala care defineste criteriile pe baza carora are loc verificarea  acestei duratei rezonabile a urmaririi penale.”

Prin cererea formulata de petenta R. M. s-a solicitat admiterea contestatiei privind durata procesului penal si stabilirea unui termen pentru solutionarea dosarului  de urmarire penala nr. (...)  aflat pe rolul Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Ploiesti.

Dupa prezentarea in detaliu a situatiei de fapt si a succesiunii actelor procesuale si procedurale efectuate in dosarul de urmarire penala,  petenta a sustinut, in esenta,  ca activitatea de urmarire penala a dosarului penal nu s-a indeplinit intr-un termen rezonabil, fiind indreptatita sa solicite accelerarea procedurii,intrucât a fost depasit termenul de 1 an de la inceperea urmaririi penale.

Contestatia este nefondata.

Cadrul legal in materie, care defineste durata rezonabila a procedurii judiciare, este reprezentat de art. 488/5 cod procedura penala, in conformitate cu care ,,  (1) Judecatorul de drepturi si libertati sau instanta, solutionând contestatia, verifica durata procedurilor pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei si a punctelor de vedere prezentate si se pronunta prin incheiere.  (2) Judecatorul de drepturi si libertati sau instanta, in aprecierea caracterului rezonabil al duratei procedurii judiciare, va lua in considerare urmatoarele elemente:  a) natura si obiectul cauzei;  b) complexitatea cauzei, inclusiv prin luarea in considerare a numarului de participanti si a dificultatilor de administrare a probelor; c) elementele de extraneitate ale cauzei;  d) faza procesuala in care se afla cauza si durata fazelor procesuale anterioare;  e) comportamentul contestatorului in procedura judiciara analizata, inclusiv din perspectiva exercitarii drepturilor sale procesuale si procedurale si din perspectiva indeplinirii obligatiilor sale in cadrul procesului;   f) comportamentul celorlalti participanti in cauza, inclusiv al autoritatilor implicate;  g) interventia unor modificari legislative aplicabile cauzei;  h) alte elemente de natura sa influenteze durata procedurii.’’

Realizând aplicarea practica a acestor criterii in speta, s-a constatat ca impotriva contestatoarei-petente R.M. a fost inceputa urmarirea penala la data de 22.09.2015, pentru comiterea unei infractiuni de inselaciune, ulterior urmarirea penala fiind extinsa si cu privire la : infractiunea de amenintare (ordonanta procurorului din 21 octombrie 2015), la infractiunile de fals material in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata (ordonanta procurorului din 18 august 2016), iar mai apoi, prin ordonanta procurorului din 26 august 2016, cu privire la alte doua fapte de inselaciune, aflate in concurs real ce cea dintâi, precum si cu privire la infractiunea de complicitate la inselaciune, infractiunea de fals intelectual, infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata si infractiunea de uz de fals, fiindu-i imputate petentei comiterea mai multor infractiuni, in exercitarea calitatii de avocat inscris in Baroul Bucuresti.

Totodata, a mai rezultat ca urmarirea penala a fost inceputa si respectiv extinsa si impotriva altor persoane, precum si impotriva unor autori necunoscuti, care se presupune ca au participat la comiterea acelorasi fapte prevazute de legea penala, actionând cu diverse forme de participatie penala - ordonantele procurorului din datele de 30 august 2016, 01 septembrie 2016 si respectiv 02 septembrie 2016.

Este adevarat ca urmarirea penala a fost declansata impotriva petentei la data de 22 septembrie 2015, fiind asadar indeplinita conditia de baza definita de art. 488/1 alin. 3 lit. a cod procedura penala, care stabileste ca aceasta contestatie cu privire la durata procesului penal ,, poate fi formulata dupa cel putin un an de la inceperea urmaririi penale, pentru cauzele aflate in cursul urmaririi penale’’.  

Acest termen nu are natura juridica a unui termen de decadere, ci este un termen incepând de la care ia nastere dreptul de a formula contestatie, fara insa a se putea concluziona ca simpla implinire a duratei de 1 an de la inceperea urmaririi penale, ar atrage de drept depasirea duratei rezonabile.

Cu toate ca, strict formal, acest termen a fost implinit in speta, totusi, pentru a se elucida durata rezonabila a procedurii judiciare trebuie sa se examineze cauza in ansamblu, circumstantele concrete in care se pretinde savârsirea faptelor imputate, prin raportare atât la ritmicitatea actelor procedurale efectuate de organul de urmarire penala, cât si la dispozitiile art.  488/5 cod procedura penala care defineste, asa cum s-a specificat mai sus, criteriile pe baza carora are loc verificarea duratei rezonabile a procedurii judiciare.

Or, este neindoielnic faptul ca prezenta cauza este una complexa, in contextul in care urmarirea penala a fost extinsa cu privire la presupusa comitere a mai multor infractiuni, de catre aceeasi petenta, dar si cu privire la alte persoane, cunoscute sau nu pâna la acest moment procesual, dupa cum s-a detaliat mai sus.

Asadar, urmarirea penala vizeaza comiterea unei pluralitati infractionale si implica verificarea unor multiple situatii de fapt si de drept, remarcându-se totodata ca, ulterior inceperii urmaririi penale, organul judiciar nu a ramas in pasivitate acest interval de timp de peste 1 an, ci dimpotriva, au fost administrate, asa cum insasi petenta recunoaste, multiple acte procesuale si procedurale, fiind constând in audieri de persoane vatamate, martori, depunere de inscrisuri, solicitari de relatii din partea altor institutii si organe judiciare, materializate in cele 4 volume ale dosarului de urmarire penala.

Toate aceste activitati specifice urmaririi penale presupun, in mod intrinsec, un interval de timp necesar, prin el insusi, pentru legala administrare a probelor, dat fiind faptul ca activitatea de urmarire penala, ca faza a procesului penal, are ca obiectiv nu numai asigurarea termenului rezonabil, ci si legalitatea actelor emise si a probelor administrate.

Inclusiv prin jurisprudenta sa constanta, Curtea Europeana a drepturilor omului a reliefat ca circumstantele de savârsire a faptelor imputate, complexitatea cauzei si volumul probatoriilor care se administreaza, constituie elemente de apreciere in ceea ce priveste durata rezonabila a procedurii judiciare si caracterul echitabil al procesului penal.

Prin urmare, se constata ca, dimpotriva, activitatea de urmarire penala a fost efectuata cu ritmicitatea impusa de circumstantele cauzei, prin raportare la faptul ca s-a procedat deja la administrarea unui volum semnificativ de probatorii si ca a fost extinsa urmarirea penala cu privire la mai multe persoane, precum si cu privire la mai multe acte materiale care se presupune ca intregesc o pluralitate infractionala care se imputa petentei, astfel incât nu pot fi identificate aspecte de tergiversare a duratei urmaririi penale.

Contrar sustinerilor petentei, este in afara oricarei indoieli faptul ca urmarirea penala nu a stagnat in acest interval de timp, deoarece au fost efectuate multiple acte procesuale si procedurale dupa inceperea urmaririi penale, asa cum se mentioneaza succint mai sus, iar imprejurarea ca, pâna la acest moment procesual, nu a fost finalizata activitatea de urmarire penala prin emiterea uneia dintre solutiile prevazute de lege, nu poate in nici un caz echivala cu depasirea unei durate rezonabile a activitatii de urmarire penala, in raport de circumstantele de savârsire a faptelor imputate, complexitatea cauzei si volumul probatoriilor care se administreaza.

In concluzie, tinând seama de argumentele prezentate mai sus, judecatorul de drepturi si libertati de la Curtea de Apel Ploiesti a respins, ca nefondata, contestatia  privind durata procesului penal, formulata de petenta-contestatoare R.M. cu privire la durata urmaririi penale in cauza ce formeaza obiectul dosarului de urmarire penala nr. (...) aflat pe rolul Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Ploiesti.

(Judecator Cristina Georgescu)