Procedura insolventei, Citarea persoanelor interesate, Buna-credinta a creditoarei

Decizia civila nr. 253/01.07.2015

In conformitate cu art.21 alin.2 si art. 7 alin.2 din Legea nr.85/2006, in mod legal judecatorul sindic a dispus citarea in cauza doar a persoanelor interesate, respectiv a contestatorilor si a lichidatorului judiciar a carui masura a fost contestata, nefiind necesara citarea celorlalti creditori.

Pe fond, prin Sentinta civila nr.1310/14.04.2014 pronuntata in dosarul nr.3408/118/2014 al Tribunalului Constanta, irevocabila, a fost admisa actiunea, astfel cum a fost precizata, formulata de administratorul judiciar si s-a dispus anularea contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1259/11.06.2009. Deoarece imobilul nu se mai afla in proprietatea paratei, fiind instrainat anterior, instanta a dispus obligarea acesteia sa restituie averii debitoarei SC […] SRL suma de 259.456,30 lei fara TVA – echivalentul a 61.809,16 euro.

Contestatoarea a indeplinit obligatia de plata, insa lichidatorul judiciar, dupa ce i-a solicitat depunerea unei cereri de declarare a creantei, i-a respins cererea pe considerentul ca ar fi fost de rea credinta in cursul solutionarii actiunii in anulare.

Dispozitiile art.83 din Legea 85/2006 refera clar la buna sau reaua credinta de la momentul efectuarii transferului, ceea ce in speta s-a realizat in cadrul litigiului ce a avut ca obiect anularea transferului patrimonial – dosar nr.3408/118/2011 – solutionat prin Sentinta civila nr.1310/14.04.2014 a Tribunalului Constanta, devenita irevocabila la data de 17.12.2014.

In considerentele acestei hotarari s-a mentionat expres ca nu poate fi retinuta reaua credinta a tertului dobanditor, in speta a contestatoarei din prezenta cauza, iar o reluare a judecatii cu privire la acest aspect ar insemna o incalcare a efectului puterii de lucru judecat de care se bucura hotararea irevocabila de anulare a transferurilor frauduloase.

Art. art. 7alin.2 si art.21 alin.2 din Legea nr.85/2006

Art.83 din Legea 85/2006

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta – Sectia a II-a civila la data de 04.03.2015 sub nr. 10036/118/2009/a12, creditoarea […] a formulat contestatie impotriva masurii lichidatorului judiciar […] de neinscriere la masa credala a debitoarei […] SRL cu creanta de 259.456,30 lei reprezentand suma restituita averii debitoarei conform Sentintei civile nr.1310/14.04.2014 pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul nr.3408/118/2011.

In motivarea actiunii s-a aratat ca in urma admiterii actiunii in anularea actelor frauduloase ce a facut obiectul dosarului 3408/118/2011 al Tribunalului Constanta, reclamanta din prezenta cauza a fost obligata la restituirea sumei de 259.456,30 lei averii debitoarei SC […] SRL. Prin sentinta s-a retinut expres ca […] nu a participat la frauda in calitate de tert dobanditor. Dupa ramanerea irevocabila a sentintei, […] a achitat suma de 259.456,30 lei in contul unic al debitoarei la data de 29.12.2014. Desi lichidatorul judiciar a comunicat initial ca dupa efectuarea platii creanta va fi inscrisa din oficiu in tabelul definitiv, ulterior a solicitat reclamantei sa formuleze cerere de inscriere a creantei iar in final i-a respins aceasta cerere pe considerentul ca reclamanta a dovedit intentia de a-i impiedica, intarzia ori insela pe creditorii debitorului pe parcursul derularii procesului. Arata reclamanta creditoare ca masura lichidatorului judiciar este nelegala, ca acesta trebuia sa inscrie creanta din oficiu cf art. 83 al 2 din Legea nr.85/2006, ca reaua-credinta a tertului trebuie apreciata de judecatorul sindic si raportat la momentul incheierii actului fraudulos si nu de lichidatorul judiciar prin raportare la atitudinea din cursul procesului. In drept au fost invocate dispozitiile art. 83 alin 2, art. 25, art. 21 al 2, art. 73 al 1 din Legea 85/2006.

Intimatul L.l – lichidator judiciar al SC L.l SRL, prin concluzii scrise, a solicitat respingerea contestatiei, sustinand ca […] a fost de rea-credinta in tot cursul procesului de anulare a actului fraudulos, ca a incercat sa duca in eroare expertul judiciar cu privire la locul situarii terasei, ca martorii propusi au fost mincinosi, ca a invocat exceptia inadmisibilitatii la ultimul termen de judecata cu scopul de a tergiversa solutionarea procesului.

Prin Sentinta civila nr.940/06.04.2015, Tribunalul Constanta a admis contestatia si a dispus inscrierea
creditoarei […] in tabelul definitiv al obligatiilor debitoarei SC […] SRL cu o creanta in cuantum de 259.456,30 lei la ordinea de prioritate prevazuta de art. 123 pct. 8 Legea 85/2006.

Pentru a dispune astfel, judecatorul sindic a retinut urmatoarele:

Prin Sentinta civila nr.254/com/19.01.2010 pronuntata de Tribunalul Constanta in dosar 10036/118/2009 s-a dispus deschiderea procedurii insolventei impotriva debitoarei SC […] SRL, iar prin Sentinta civila nr. 2808/ com/06.05.2010 s-a dispus intrarea in faliment fiind numit administrator/lichidator judiciar practicianul in insolventa Cabinet Individual De Insolventa […]. Ulterior lichidatorul judiciar a fost inlocuit la cererea creditorului majoritar.

In cauza a fost formulata de administratorul judiciar in contradictoriu cu parata […] actiune in anularea actului fraudulos reprezentat de contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr.1259/11.06.2009 la BNP […].

Prin Sentinta civila nr.1310/14.04.2014 pronuntata in dosar nr.3408/118/ 2011 al Tribunalului Constanta a fost admisa actiunea astfel cum a fost precizata si s-a dispus anularea contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr.1259/ 11.06.2009 la BNP […]. Deoarece imobilul nu se mai afla in proprietatea paratei […] fiind instrainat anterior, instanta a dispus obligarea acesteia sa restituie averii debitoarei SC […] SRL suma de 259.456,30 lei fara TVA echivalentul a 61.809,16 euro.

Sentinta a devenit irevocabila prin respingerea recursului.

Asadar, a constatat lichidatorul judiciar, instanta
nu a retinut reaua credinta
a paratei […] la incheierea actului a carui anulare s-a solicitat.

Ulterior ramanerii irevocabile a hotararii de anulare a actului, lichidatorul judiciar […] a trimis reclamantei o somatie prin care ii aduce la cunostinta sa isi indeplineasca obligatia de plata si ca “ulterior efectuarii platii cf art. 83 alin 2 din legea 85/2006 veti avea impotriva debitorului o creanta de aceeasi valoare, care va fi inscrisa din oficiu in tabelul definitiv al creantelor”.

[…] si-a indeplinit obligatia de plata dar lichidatorul judiciar nu a inscris-o in tabel, in prima instanta i-a solicitat sa formuleze cerere de declarare a creantei deoarece „mentiunea in acest sens – a inscrierii din oficiu – cuprinsa in somatia transmisa anterior cuprinde o regretabila eroare” iar in final cererea de inscriere in tabel a respins-o pe considerentul ca […] ar fi fost de rea credinta in cursul solutionarii actiunii in anulare.

Instanta a retinut caracterul nelegal al refuzului lichidatorului judiciar in inscrierea creantei, retinand ca, potrivit art.83 din Legea nr.85/2006, buna credinta a creditoarei trebuie apreciata la momentul incheierii actului fraudulos si nu in cursul procesului, iar aprecierea o face judecatorul sindic cu ocazia solutionarii actiunii in anularea actului fraudulos, si nu lichidatorul judiciar.

Iar instanta a mentionat expres in hotararea de anulare a actului fraudulos ca nu poate fi retinuta reaua credinta a tertului dobanditor in speta a reclamantei din prezenta cauza.

In concluzie, s-a retinut de instanta ca in cauza sunt indeplinite cerintele art. 83 din Legea nr.85/2006 iar reclamanta contestatoare din prezenta cauza trebuie inscrisa in tabelul definitiv al obligatiilor debitoarei cu o creanta in cuantum de 259.456,30 lei la ordinea de prioritate prevazuta de art. 123 pct. 8 L 85/2006.

Impotriva hotararii mentionate au declarat recurs creditorii Asociatia de Proprietari […], […] si intimata […] – lichidator judiciar al debitoarei SC […] SRL, care au criticat solutia instantei de fond ca fiind nelegala si netemeinica.

Recursul creditorilor Asociatia de Proprietari […] si […]

Recurentii creditori au invocat ca motive de nelegalitate si netemeincie ale hotararii recurate:

1. Se impune anularea sentintei recurate, deoarece a fost pronuntata cu nerespectarea dispozitiilor art. 75 alin. 2 din Legea 85/2006.

Contestatia formulata de […] are ca obiect inscrierea creantei sale in tabelul definitiv al creantelor si nicidecum in tabelul preliminar, astfel cum in mod eronat a invocat temeiul de drept si in conformitate cu art. 75 alin. 2 din Legea 85/2006 " judecarea contestatiei se va face de judecatorul sindic, dupa citarea (…) membrilor comitetului creditorilor".

Deoarece judecatorul sindic a solutionat contestatia fara citarea membrilor comitetului creditorilor si fara sa dea cuvantul pe fond lui […], membru al comitetului creditorilor, care era prezent in sala de sedinta la data solutionarii contestatiei, considera ca sentinta este nula, in temeiul art. 105 raportat la art. 85 din Codul de procedura civila, care prevede ca judecatorul nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor.

2. . Pe fondul cauzei, solicita respingerea contestatiei ca neintemeiata.

Sustin recurentii ca, in speta, chiar daca suma de 259.456,30 lei a fost transferata in contul debitorului la data de 29.12.2014, nu sunt indeplinite conditiile impuse de art.83 alin. (2) din Legea 85/2006, deoarece contestatoarea […] a dovedit in mod constant intentia a-i impiedica, intarzia ori insela pe creditorii debitorului pe parcursul derularii procesului; nici buna credinta a contestatoarei nu poate fi invocata, deoarece se poate observa cu usurinta din inscrisurile existente la dosar complicitatea existenta intre aceasta si fostul asociat si administrator al debitoarei […].

In acest sens invedereaza ca prin Contractul de vanzare-cumparare nr…./ 11.06.2009, incheiat cu mai putin de o luna inainte de cesiunea totala a partilor sociale catre actualii asociati, debitoarea […] SRL reprezentata de […] a vandut terasa 2 la un pret derizoriu catre […]. Ulterior, prin Sentinta civila nr. 1310/14.04.2014, Tribunalul Constanta a anulat tranzactia si a obligat-o pe contestatoare sa restituie averii debitoarei suma de 259.456,30 lei. Este de mentionat ca in aceeasi zi, […] SRL reprezentata de […] a vandut si celelalte doua apartamente (nr. … si nr. …) catre parintii sai, contestatori in dosarul nr. 10036/118/2009/a3.

Prin Contractul de vanzare-cumparare nr.2070/04.11.2010, incheiat dupa numai doua zile dupa ce lichidatorul judiciar a solicitat anularea contractelor de vanzare-cumparare pentru apartamentele … si …, in dosarul nr.15051/118/2010, contestatoarea […] reprezentata de […] a vandut terasa 2 la un pret derizoriu, mai mic decat cel cu care o cumparase anterior, catre […], iar in timpul procedurii […] a vandut terasa 2 la un pret derizoriu catre […], care este sora doamnei […].

Recurentii subliniaza ca terasa 1 si 2 nu sunt terase asa cum scrie in actele de vanzare, ci apartamente asa cum rezulta din expertiza facuta in cauza de fata si care este in dosar.

Mai mult, […] este asociatul si administratorul societatii […] SRL, societate care impreuna cu […] SRL, ai caror administratori erau […] si […], au construit si detinut in coproprietate imobilul din care fac parte terasa 1 si 2, dar care au construit fara autorizatie 2 etaje care constituie obiectul litigiului, respectiv etajul 5 ocupat de familia […] si etajul 6 cele 2 terase (care de fapt sunt apartamente) respectiv Terasa 1 ocupata de […] si terasa 2 care este ocupata de […] – sora doamnei […]. Ambele societati au fost instrainate fraudulos de administratorii sus-amintiti, imediat dupa ce au instrainat fraudulos apartamentele in cauza. Instanta a constatat instrainarea frauduloasa a apartamentelor de catre […] SRL prin cei doi administratori […] si […], si i-a obligat sa le restituie, iar […] (care a comis mai multe fraude) a fost obligat irevocabil de Curtea de Apel Bucuresti, in baza art. 138, la acoperirea pasivului in cuantum de 1.130.000 RON catre Asociatia de proprietari […] si ceilalti creditori.

Se mai sustine ca pe parcursul judecarii cererii de anulare, in dosarul 3408/118/2011, contestatoarea […] a incercat sa induca in eroare expertul judiciar si implicit judecatorul sindic si lichidatorul judiciar, asigurand accesul expertului in terasa nr.1 in loc de terasa nr.2, cu scopul de a falsifica rezultatul expertizei (terasa 1 este in stadiu de construire „la rosu", iar terasa 2 este finisata complet sl locuita de chiriasi, iar prin intampinarea depusa la dosar […] invoca stadiul „la rosu" drept motiv pentru pretul derizoriu). Acest aspect l-a sesizat si expertul judiciar […], in raportul de expertiza din data de 26.11.2012, pag. 2:
„La inspectia din data de 29.02.2012, ora 11,00 la imobilul in litigiu au fost prezente din partea paratului d-na […] care nu avea cunostinta de litigiu si nici nu a putut oferi explicatii asupra apartamentului ce face obiectul expertizei. Astfel, a fost inspectat apartamentul indicat de parat dar dupa o analiza amanuntita a documentatiei cadastrale prezentata de catre reclamant, s-a sesizat o neconcordanta pe care a fost expusa instantei si s-a dispus reluarea constatarilor. A fost reluata procedura de convocare, dar a fost prezent doar reclamantul, imobilul nu a putut fi inspectat, efectuand fotografii doar din exterior. In aceste conditii s-a efectuat lucrarea, fara ca imobilul sa fie inspectat la interior."

Considera recurentii ca acest demers fraudulos nu ar fi fost posibil fara coniventa proprietarului terasei 1, […], acelasi care a cumparat terasa 2 de la […] la un pret derizoriu, mai mic decat care afirma ca ar fi dat contestatoarea.

Aceleasi aspecte au fost evidentiate si de catre lichidatorul judiciar in raportul de activitate nr. 120/23.11.2012, in cuprinsul caruia lichidatorul judiciar a mentionat faptul ca „parata […] a permis accesul expertului desemnat de instanta in interiorul terasei nr.1, in loc de terasa nr. 2, cu scopul de a falsifica rezultatul expertizei (terasa 1 este in stadiu de construire „la rosu", iar terasa 2 este finisata complet si locuita de chiriasi), in sensul prezentarii ca adevarata a unei situatii neadevarate, prin folosirea de calitati mincinoase, in scopul de a obtine pentru sine un avantaj ca urmare a alterarii concluziilor raportului de expertiza, in raport de situatia reala, fapta care s-ar putea incadra cu usurinta in tiparul tentativei la infractiunea de inselaciune, prevazuta si pedepsita de art. 215 alin. 2 si art. 222 Cod penal."

Sustin recurentii ca in concordanta cu intentia paratei de a induce in eroare instanta, expertul si lichidatorul sunt si declaratiile mincinoase ale martorilor propusi de […], audiati in dosarul 3408/118/2011, ambii precizand ca terasa nr.2 se afla pe partea dreapta a scarii, fapt contrazis de schita cadastrala si adeverinta emisa de Asociatia de proprietari, terasa nr.2 situandu-se pe stanga.

La ultimul termen de judecata din faza de fond a procesului in dosarul 3408/118/2011, parata […] a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii dedusa din lipsa coparticiparii procesual pasive obligatorii, iar in sustinerea exceptiei a invocat ca era casatorita la momentul dobandirii imobilului si ca sotul sau nu a fost chemat in judecata in calitate de parat. Instanta a retinut in considerentele hotararii ca „exceptia inadmisibilitatii nu a fost invocata in vederea protejarii intereselor sotului al carui nume nu a fost indicat, ci doar in scopul paralizarii demersului judiciar al reclamantului care a investit instanta cu o actiune in anularea actului fraudulos de altfel intemeiata”.

Dupa ce Tribunalul Constanta, prin Sentintele civile nr. 1310/14.04.2014 (dosar 3408/118/2011) si nr.1309/14.04.2014 (dosar 15051/118/2010), a obligat contestatorii […] si sotii […] la restituirea sumelor de 259.456,30 lei, respectiv 370.368 lei, la data de 29.12.2014 acestia au depus sumele in numerar, in acelasi timp, la aceeasi banca si prin acelasi imputernicit, in total suma de 629.800 lei; fiind astfel evidenta, in opinia recurentilor creditori, coordonarea din umbra exercitata de fostul administrator […] si care nu ar fi fost posibila fara coniventa cu contestatoarea […].

In aceste circumstante, contestatia impotriva refuzului de inscriere in tabelul definitiv a creantei in cuantum de 650.195,22 lei, apare ca fiind total neintemeiata si trebuie sa fie respinsa ca atare, iar argumentele contestatarei sunt in afara legii si constituie incercari facute cu rea credinta, cu scopul de a induce instanta in eroare, inclusiv amenintarea lichidatorului judiciar cu plangere penala.

Pentru considerentele expuse, solicita admiterea recursului, anularea sentintei pronuntate si retinerea cauzei pentru solutionare, prin respingerea contestatiei.

Recursul intimatei […] – lichidator judiciar al debitoarei SC […] SRL,

Intimata lichidator judiciar al debitoarei a criticat aceeasi hotarare, sub urmatoarele aspecte:

1. Judecatorul sindic nu si-a exercitat rolul activ, conform art. 129 alin. (4) Cod de procedura civila (art. 22 NCPC) si nu a indicat temeiul de drept care a stat la baza admiterii contestatiei, ceea ce echivaleaza cu lipsa motivarii.

In acest sens arata ca potrivit art. 129 alin. (4) Cod de procedura civila (art. 22 NCPC), cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca, judecatorul este in drept sa le ceara acestora sa prezinte explicatii, oral sau in scris, precum si sa puna in dezbaterea lor orice imprejurari de fapt ori de drept, chiar daca nu sunt mentionate in contestatie sau intampinare, in scopul stabilirii adevarului.

Judecatorul sindic a retinut in considerentele sentintei recurate ca instanta a mentionat in hotararea de anulare a actului fraudulos ca nu poate fi retinuta reaua credinta a tertului dobanditor si faptul ca buna credinta a creditoarei trebuie apreciata la momentul incheierii actului fraudulos si nu in cursul procesului, iar aprecierea o face judecatorul sindic cu ocazia solutionarii actiunii in anularea actului fraudulos si nu lichidatorul judiciar.

Insa acest rationament al judecatorului sindic are in vedere sustinerile partilor dintr-o alta cauza obiectul fiind unul diferit fata de cel al prezentei cauze, in care probatoriul administrat este insuficient pentru a motiva hotararea data.

2. Judecatorul sindic trebuia sa analizeze elementele de fapt invocate de lichidatorul judiciar prin intampinarea formulata impotriva contestatiei, dovedite prin probele administrate, care releva pe deplin lipsa caracterului cert al creantei solicitate de contestatori.

O interpretare diferita a elementelor de, urmata de admiterea creantei si inscrierea acesteia in tabelul definitiv, ar goli de continut prevederile art. 83 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, care permit doar tertului dobanditor de buna credinta sa-si recupereze suma de bani pe care instanta l-a obligat sa o transfere in contul de lichidare.

In cazul de fata, chiar daca suma de 259.456,30 lei a fost transferata in contul debitorului la data de 29.12.2014, sustine recurentul, nu sunt indeplinite conditiile impuse de art.83 alin. (2) din Legea 85/2006, deoarece contestatoarea a dovedit in mod constant intentia a-i impiedica, intarzia ori insela pe creditorii debitorului, chiar si pe parcursul derularii procesului si nici buna-credinta nu poate fi invocata, deoarece se poate observa din inscrisurile existente la dosar complicitatea existenta intre aceasta si fostul asociat si administrator al debitoarei […].

In acest sens, recurentul prezinta situatia de fapt, aratand ca prin Contractul de vanzare- cumparare nr. 1259/11.06.2009, incheiat cu mai putin de o luna inainte de cesiunea totala a partilor sociale catre actualii, debitoarea […] SRL reprezentata de […] a vandut terasa 2 la un pret derizoriu catre […]. Ulterior, prin Sentinta civila nr. 1310/14.04.2014, Tribunalul Constanta a anulat tranzactia si a obligat-o pe contestatoare sa restituie averii debitoarei suma de 259.456,30 lei. Este de mentionat ca in aceeasi zi, […] SRL reprezentata de […] a vandut si celelalte doua apartamente (nr. 9 si nr. 11) catre parintii sai, contestatori in dosarul nr. 10036/1 18/2009/al3.

Prin Contractul de vanzare-cumparare nr. 2070/04.11.2010, incheiat dupa numai doua zile dupa ce lichidatorul judiciar a solicitat anularea contractelor de vanzare-cumparare pentru apartamentele 9 si 11, in dosarul nr. 15051/118/2010, contestatoarea […] reprezentata de […] a vandut terasa 2 la un pret derizoriu, mai mic decat cel cu care o cumparase anterior, catre […] – asociatul societatii […] SRL, societate care a construit si a detinut in coproprietate imobilul din care face parte si terasa 2, impreuna cu debitoarea […] SRL.

Pe parcursul judecarii cererii de anulare, in dosarul nr.3408/118/2011, contestatoarea a incercat sa induca in eroare expertul judiciar, asigurand accesul expertului in terasa nr.1, in loc de terasa nr.2, cu scopul de a falsifica rezultatul expertizei; acest aspect l-a sesizat si expertul judiciar […], in raportul de expertiza din data de 26.11.2012.

In concordanta cu intentia paratei de a induce in eroare instanta sunt si declaratiile mincinoase ale martorilor propusi de […], audiati in dosarul nr.3408/118/2011, ambii precizand ca terasa nr. 2 se afla pe partea dreapta a scarii, fapt contrazis de schita cadastrala si adeverinta emisa de Asociatia de proprietari, terasa nr. 2 situandu-se de fapt pe partea stanga

Mai arata ca la ultimul termen de judecata din faza de fond parata […] a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii dedusa din lipsa coparticiparii procesual pasive obligatorii, exceptie ce a fost respinsa in mod corect de instanta de fond, ce a retinut ca exceptia inadmisibilitatii nu a fost invocata in vederea protejarii intereselor sotului al carui nume nu a fost indicat, ci doar in scopul paralizarii demersului judiciar al reclamantului care a investit instanta cu o actiune in anularea actului fraudulos de altfel intemeiata.

Intimata contestatoare, prin concluzii scrise depuse in termenul de amanare al pronuntarii, a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate.

Recurentii, prin Concluzii scrise, au reiterat motivele de admitere a caii de atac promovate.

Examinand recursurile prin prisma criticilor aduse hotararii de catre recurenti, dar si potrivit art.304

¹

din v. Cod de procedura civila, Curtea constata ca sunt nefondate, din urmatoarele considerente:

Contestatia formulata de reclamanta […] vizeaza masura lichidatorului judiciar […] de a refuza inscrierea in tabelul creantelor debitoarei in insolventa […] SRL a creantei pretinse de aceasta in valoare de 259.456,30 lei reprezentand suma restituita averii debitoarei conform sentintei civile nr.1310/14.04.2014 pronuntata de Tribunalul Constanta in dosar ul nr.3408/118/2011.

Potrivit art.21 alin.2 din Legea nr.85/2006, „
Debitorul persoana fizica, administratorul special al debitorului persoana juridica, oricare dintre creditori, precum si orice alta persoana interesata pot face contestatie impotriva masurilor luate de administratorul judiciar. ”, iar in temeiul art.7 alin.2, „In procedurile contencioase reglementate de prezenta lege vor fi citate in calitate de parti numai persoanele ale caror drepturi sau interese sunt supuse spre solutionare judecatorului-sindic, in conditii de contradictorialitate. ”

Fata de dispozitiile citate, Curtea constata ca in mod legal judecatorul sindic a dispus citarea in cauza doar a persoanelor interesate, respectiv a contestatorilor si a lichidatorului judiciar a carui masura a fost contestata, nefiind necesara citarea celorlalti creditori.

Pe fond, se retine ca prin Sentinta civila nr.1310/14.04.2014 pronuntata in dosarul nr.3408/118/2014 al Tribunalului Constanta, irevocabila, a fost admisa actiunea, astfel cum a fost precizata, formulata de administratorul judiciar si s-a dispus anularea contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1259/ 11.06.2009 la BNP […]. Deoarece imobilul nu se mai afla in proprietatea paratei […] fiind instrainat anterior, instanta a dispus obligarea acesteia sa restituie averii debitoarei SC […] SRL suma de 259.456,30 lei fara TVA echivalentul a 61.809,16 euro.

Contestatoarea […] a indeplinit obligatia de plata insa lichidatorul judiciar, dupa ce i-a solicitat depunerea unei cereri de declarare a creantei, i-a respins cererea pe considerentul ca ar fi fost de rea credinta in cursul solutionarii actiunii in anulare.

Potrivit dispozitiilor art.83 din Legea 85/2006:

„(1) Tertul dobanditor in cadrul unui transfer patrimonial, anulat conform art. 80, va trebui sa restituie averii debitorului bunul transferat sau, daca bunul nu mai exista, valoarea acestuia de la data transferului efectuat de catre debitor, stabilita prin expertiza efectuata in conditiile legii.

(2) Tertul dobanditor, care a restituit averii debitorului bunul sau valoarea bunului ce-i fusese transferat de catre debitor, va avea impotriva averii o creanta de aceeasi valoare, cu conditia ca tertul sa fi acceptat transferul cu buna-credinta si fara intentia de a-i impiedica, intarzia ori insela pe creditorii debitorului. In caz contrar, tertul dobanditor pierde creanta sau bunul rezultat din repunerea in situatia anterioara, in favoarea averii debitorului.

(3) Tertul dobanditor cu titlu gratuit de buna-credinta va restitui bunurile in starea in care se gasesc, iar in lipsa acestora, va restitui diferenta de valoare cu care s-a imbogatit. In caz de rea- credinta, tertul va restitui, in toate cazurile, intreaga valoare, precum si fructele percepute.”

Dispozitiile textului sus citat, refera clar la buna sau reaua credinta de la momentul efectuarii transferului, ceea ce in speta s-a realizat in cadrul litigiului ce a avut ca obiect anularea transferului patrimonial – dosar nr.3408/118/2011 – solutionat prin Sentinta civila nr.1310/14.04.2014 a Tribunalului Constanta, devenita irevocabila la data de 17.12.2014.

In considerentele acestei hotarari s-a mentionat expres ca nu poate fi retinuta reaua credinta a tertului dobanditor, in speta a contestatoarei din prezenta cauza, iar o reluare a judecatii cu privire la acest aspect ar insemna o incalcare a efectului puterii de lucru judecat de care se bucura hotararea irevocabila de anulare a transferurilor frauduloase.

Fata de cele aratate mai sus, o analiza a contestatiei cu raportare la buna sau reaua credinta a creditoarei […], in conditiile in care buna-credinta a acesteia a fost retinuta cu putere de lucru judecat prin hotararea judecatorului sindic de anulare a transferurilor frauduloase, nu se mai poate efectua in prezenta cauza.

In ceea ce priveste critica referitoare la neanalizarea elementelor de fapt invocate de lichidatorul judiciar prin intampinare, Curtea o apreciaza ca fiind nefondata, in considerarea faptului ca judecatorul fondului a analizat cauza sub toate aspectele, nefiind tinuta a se pronunta punctual asupra apararilor formulate de parti.

Pe cale de consecinta, neexistand motive de nelegalitate a hotararii atacate, Curtea apreciaza ca recursul este nefondat, urmand ca in temeiul art.312 din Codul de procedura civila, sa fie respins.

Judecator redactor Mihaela Serban