Plan de reorganizare propus de debitoare, Neindeplinirea conditiilor Consecinte

 

Decizia civila nr. 679/17.10.2017

Prin sentinta civila nr. 57/20 ianuarie 2016, pronuntata de Tribunalul Iasi, Sectia II civila-faliment a fost infirmat planul de reorganizare propus de catre SC FGM „S.D.” SRL, prin administrator special P.T.

In temeiul dispozitiilor art. 145 alin. 1 lit. B teza a doua din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa s-a dispus inceperea procedurii generale a falimentului debitorului SC FGM „S.D.” SRL.

In temeiul dispozitiilor art. 145 alin 2 lit. b din Legea privind procedura insolventei, a fost desemnat in calitate de lichidator judiciar provizoriu, fostul administrator judiciar, „C.R.L.” SPRL, pentru a indeplini atributiile prevazute de art. 25 din lege.

In lipsa unei conventii incheiate cu creditorii, urma a fi remunerat in baza deconturilor aprobate de judecatorul-sindic.

In temeiul dispozitiilor art. 145 alin. 2 din Legea privind procedura insolventei, s-a dispus dizolvarea societatii debitoare si ridicarea dreptului de administrare al debitorului.

A fost fixat termenul maxim de predare a gestiunii catre lichidatorul judiciar, impreuna cu lista actelor si operatiunilor efectuate dupa deschiderea procedurii la 05.02.2016.

S-a dispus notificarea deschiderii procedurii de faliment debitorului, creditorilor si Oficiului registrului comertului de pe langa Tribunalul Iasi, pentru efectuarea mentiunii, prin publicarea in Buletinul procedurilor de insolventa.

A fost fixat termenul limita pentru depunerea cererilor de admitere a creantelor nascute in cursul procedurii la 08.03.2016.

A fost fixat termenul limita pentru verificarea creantelor nascute in cursul procedurii, intocmirea, afisarea si comunicarea tabelului suplimentar al creantelor la 22.03.2016.

A fost fixat termenul limita pentru intocmirea si afisarea tabelului definitiv consolidat al creantelor la 11.04.2016.

Pentru a se pronunta astfel, tribunalul a retinut ca, prin incheierea civila nr. 39/28.01.2015, s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolventei debitorului SC FGM „S.D.” SRL. Ca o observatie preliminara, judecatorul sindic a notat ca procedura insolventei deschisa in cauza de fata este supusa prevederilor Legii nr. 85/2014, imprejurare care rezulta cu claritate din insasi incheierea civila prin care s-a dispus intrarea debitoarei in procedura generala a insolventei.

Cu toate acestea, planul de reorganizare, completat si refacut, a fost intocmit prin raportare la prevederile Legii nr. 85/2206.

Pentru acuratete, s-a notat ca planul va fi supus analizei conditiilor prevazute de Legea nr. 85/2014, lege aplicabila cauzei de fata.

In vederea confirmarii unui plan de reorganizare, judecatorul sindic este tinut a analiza indeplinirea conditiilor de propunere - art. 132 din lege, continutul planului - art. 133 si conditiile de vot - art. 134 si 138 din lege.

Concluzia infirmarii planului s-a impus in cauza ca urmare a neindeplinirii mai multor conditii, dupa cum urmeaza:

1. Din perspectiva dreptului de a depune un plan de reorganizare, s-a observat ca in cauza acest plan a fost propus de catre debitoare prin administratorul special, fiind incidente dispozitiile art. 132 alin. 1 lit. a) din lege, potrivit carora debitoarea poate propune un plan, cu aprobarea adunarii generale a asociatilor, in termen de 30 zile de la publicarea tabelului definitiv.

Prezinta relevanta in cauza si dispozitiile legale referitoare la desemnarea si atributiile administratorului special, intrucat, planul de reorganizare va fi propus de catre debitoare prin administrator special (art. 56 alin. 1 lit. c coroborat cu art. 132 alin. 1 lit. a).

Sub acest aspect, judecatorul sindic a notat ca, potrivit art. 53 alin. 1 si 2 din lege, desemnarea administratorului special trebuie facuta de catre adunarea generala a asociatilor in cadrul unei sedinte ce va fi convocata de catre administratorul judiciar „in maxim 10 zile de la notificarea deschiderii procedurii insolventei”.

Potrivit interogarii BPI on-line, notificarea privind deschiderea procedurii generale de insolventa a fost publicata in BPI nr. 2545/09.02.2015, deci desemnarea administratorului special trebuia facuta pana cel tarziu la 19.02.2015, sub sanctiunea decaderii prevazuta de art. 53 alin. 2 din lege, inclusiv din dreptul de a propune un plan de reorganizare pentru debitoare.

Asa cum rezulta din interogarea BPI on-line, o convocare a asociatilor debitoarei nu a fost publicata, iar asociatul unic al debitoarei - Z.O.-E. - a emis o hotarare, nr. 6, abia la data de 06.05.2015, prin care a hotarat numirea in functia de administrator special a lui P.T.

Rezulta asadar ca nedesemnarea unui administrator special in termenul de 10 zile reglementat de art. 53 alin. 1 atrage, pe langa ridicarea dreptului de administrare si sanctiunea decaderii asociatilor din drepturile recunoscute de procedura si care sunt exercitate prin administrator special, deci si decaderea din dreptul de a propune un plan de reorganizare.

Imprejurarea desemnarii ulterioare a unui administrator special este reglementata de art. 53 alin 3 teza ultima, care prevede ca acesta va prelua procedura in stadiul in care se regaseste la data desemnarii sale.

2. Din perspectiva respectarii art. 133 din Legea nr. 85/2014, s-a retinut ca textul de lege stabileste care sunt conditiile referitoare la continutul planului necesare pentru ca un plan sa fie confirmat de judecatorul sindic.

Analizand planul din aceasta perspectiva, instanta a retinut ca acesta nu este corespunzator cerintelor impuse de art. 133 din Legea nr. 85/2014, fiind omise precizarile referitoare la „mijloacele financiare disponibile”, „posibilitatile si specificul activitatii debitorului” si „cererea pietei fata de oferta debitorului”.

Informatiile cu privire la obiectul de activitate concret al debitoarei, sunt neclare, din cuprinsul planului rezultand ca obiectul principal de activitate actual este cel de „activitati de protectie si garda”, la capitolul „resurse financiare si cheltuieli aferente executarii planului” se face vorbire despre resurse provenite din „activitatea de executare lucrari in domeniul constructiilor” sau „finalizarea investitiilor in curs”.

De asemenea, planul face referire la „resurse financiare obtinute din activitatea curenta de inchiriere”.

Cu exceptia acestor referiri, nicaieri in planul de reorganizare nu se face vorbire, concret despre posibilitatea reala (logistica, financiara, legala, etc.) de derulare a unor astfel de activitati, nu sunt evidentiate/detaliate investitiile in curs despre care se sustine ca vor fi finalizate.

Din perspectiva obiectului principal de activitate al debitoarei, se observa ca pe intreaga perioada de observatie lipsesc informatii cu privire la situatia juridica a debitoarei din perspectiva Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, republicata si a HG nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor. Singura referire la acest aspect este cel potrivit caruia debitoarea detine licenta in acest sens, fara insa a fi depusa o copie la dosar.

Nici rapoartele de activitate intocmite in cauza de catre administratorul judiciar si nici planul de reorganizare nu cuprind nicio informatie cu privire la activitatea debitoarei in perioada de observatie.

Nu sunt oferite informatii cu privire la creantele nascute in timpul perioadei de observatie si cu privire la plata acestora si la resursele de plata.

De altfel, planul nu cuprinde nicio informatie cu privire la activitatile concrete ce se vor derula, resursele debitoarei materiale si umane ale acesteia, contracte aflate in derulare sau ce se preconizeaza ca vor fi incheiate, etc.

In acest context, din perspectiva resurselor materiale aflate la dispozitia debitoarei si care vor fi utilizate pentru realizarea planului, judecatorul sindic a notat ca nici in planul, nici in rapoartele de activitate ale administratorului judiciar nu sunt mentiuni referitoare la acest aspect. Se impune o atare observatie in conditiile in care, potrivit art. 101 din lege, administratorul judiciar avea obligatia realizarii inventarului bunurilor din averea debitoarei, iar prin rezolutia din 10.06.2015 data in camera de consiliu a completului de masuri administrative s-a pus in vedere administratorului judiciar (acesta fiind citat in acest sens, iar dispozitia instantei fiind publicata si pe portalul instantei la solutia pe scurt) sa realizeze inventarul bunurilor debitoarei, sa prezinte relatii referitoare la activitatea curenta desfasurata de debitoare (contracte aflate in derulare, mentinute/denuntate), informatii privind autorizarile necesare desfasurarii activitatii sale, si informatii privind contul de lichidare (cu depunerea extrasului de cont).

O alta problema ce necesita analiza este aceea a creantelor curente (atat cele ce s-au nascut in perioada de observatie, cat si cele ce se vor naste pe parcursul derularii planului).

Cu exceptia onorariului administratorului judiciar, a carui plata este inclusa in programul de plati, planul nu face nici o referire la aceste categorii de creante.

In acest context, judecatorul sindic a constatat intemeiate si criticile creditorului bugetar Directia Regionala a Finantelor Publice Iasi - Administratia Judeteana a Finantelor

Publice Iasi referitoare la faptul ca planul nici nu aminteste de faptul ca in perioada de observatie s-a nascut o creanta bugetara curenta in valoare de 1.096.804 lei.

S-a observat ca o declaratie de creanta cu privire la aceasta creanta a fost depusa de creditoarea bugetara inca de la data de 30.10.2015, iar la termenul din 04.11.2015 administratorul judiciar a solicitat prorogarea discutarii confirmarii planului tocmai pentru analizarea acestei declaratii de creanta, insa ulterior atat debitoarea, cat si administratorul judiciar au ignorat a face vreo precizare in acest sens.

Mai mult, desi rapoartele de activitate intocmite de administratorul judiciar in perioada de observatie sunt eliptice si nu cuprind informatii concrete cu privire la activitatea desfasurata de debitoare, se observa, din anexele la rapoartele de activitate ca debitoarea a inregistrat in aceasta perioada cheltuieli cu taxe si impozite, chirii, deplasari, servicii telefonie, materiale consumabile, salarii, etc.

Cu toate acestea, nu exista informatii cu privire la evolutia numarului de salariati ai debitoarei, cu privire la eventuale contracte aflate in derulare, contracte de inchiriere, natura taxelor si impozitelor etc. si cu privire la existenta sau nu a unor creante curente.

Planul nu prevede nici sursa din care vor fi obtinute venituri pentru desfasurarea curenta a activitatii societatii pe perioada celor trei ani, pentru plata onorariului administratorului judiciar sau pentru plata chiriei pentru imobilul in care isi are sediul.

Astfel, potrivit informatiilor ORC, debitoarea are sediul social in Iasi, in baza unui contract de locatiune.

Luand in considerare acest contract, judecatorul sindic a notat, pe de o parte ca nu s-a facut vorbire despre plata creantei reprezentand contravaloarea chiriei de dupa deschiderea procedurii si nici in plan nu se prevede plata vreunei sume cu titlu chirie pe perioada de trei ani.

Nu in ultimul rand, contractul prevede ca termen limita data de 01.09.2015 si nu s-a facut dovada prelungirii contractului, situatie in care sediul debitoarei nu mai exista.

Totodata, potrivit aceluiasi extras, rezulta ca debitoarea desfasoara activitati si la 9 puncte de lucru din diferite localitati. Pentru doua dintre acestea valabilitatea sediului a expirat in cursul anului 2015, doua dintre punctele de lucru nu au mentiuni referitoare la temeiul sediului, iar planul de reorganizare nu face nicio referire la activitatea acestor puncte de lucru.

Concluzionand, prevederile planului sunt insa doar generale, de ordin teoretic, intrucat, planul nu cuprinde si nu descrie activitatea desfasurata de debitoare in domeniul mentionat, nu arata care sunt contractele ce se deruleaza si care au sustinut macar activitatea curenta a debitoarei, nu exista nicio informatie despre presupusul portofoliu existent al societatii; nu sunt mentionate informatii concrete despre creantele detinute de debitoare si natura acestora, dat fiind ca se intentioneaza obtinerea de venituri din recuperarea lor si nici despre demersurile efectuate, in curs de derulare sau ce se vor efectua si despre posibilitatile reale de recuperare a creantelor (cu referire la starea creantelor certe, prescrise, etc., situatia juridica si materiala a debitorilor - daca sunt solvabili, in insolventa etc.).

Sub acest aspect se va avea in vedere faptul ca o alta conditie impusa de art. 133 alin. 1 este aceea ca planul sa contina o analiza a mijloacelor financiare de care societatea dispune, modalitatile de finantare a planului de reorganizare.

In planul propus nu se prevad care sunt mijloacele financiare efective de care debitoarea dispune, in sensul ca nu exista informatii care sa permita concluzia sau speranta legitima ca se vor incheia contracte potrivit obiectului de activitate.

De asemenea, planul nu cuprinde o analiza a fluxului de numerar (buget de venituri - cheltuieli), care sa fie intemeiata pe informatii concrete prin care sa demonstreze care sunt cheltuielile efective de realizat (cu salariatii, cu activitatea etc.) si din ce resurse (contracte etc.) si in ce moment ar fi realizate veniturile.

Evident, pentru ca planul de reorganizare sa arate perspectivele reale de reorganizare ale debitoarei, raportat la activitatea ce ar urma sa fie desfasurata de catre acesta, precum si la sursele financiare ale planului, trebuie sa fie intemeiate pe niste date concrete. Un plan de reorganizare este serios doar in cazul in care el prezinta credibilitate, adica denota sanse reale de realizare.

In acest sens s-a remarcat si in doctrina ca previziunile fluxurilor de numerar sunt credibile daca sunt sustinute de contracte incheiate de debitor pentru realizarea sumelor propuse a fi incasate pe perioada de derulare al planului de reorganizare. Insa, in lipsa prezentarii acestor contracte preconizate de a asigura debitoarei veniturile necesare indestularii macar a creditorilor curenti, prevederile art. 133 alin. 1 nu sunt indeplinite, nefiind prezentate perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile debitoarei si mijloacele financiare disponibile, iar sustinerile cuprinse in plan privind realizarea veniturilor pe perioada de reorganizare nu sunt intemeiate pe date concrete.

La dosarul cauzei pentru perioada de observatie nu s-au depus situatiile de incasari si plati si/sau acte din care sa se dovedeasca faptul ca debitoarea a desfasurat o activitate profitabila si a realizat venituri in aceasta perioada.

4. Analiza conditiilor referitoare la modalitatea de vot a planului.

Sub acest aspect, judecatorul sindic a retinut ca, in mod eronat s-a consemnat in cuprinsul procesului verbal al adunarii creditorilor din 04.12.2015 faptul ca planul a fost votat de trei dintre cele patru categorii de creante indreptatite a vota.

Astfel, s-a observat ca din perspectiva art. 138 alin 3 din lege, exista trei categorii de creante indreptatite a vota planul, respectiv creantele bugetare, creantele salariatilor si creantele chirografare.

Referitor la categoria creantelor chirografare indispensabile mentionate in procesul verbal, judecatorul sindic a constatat ca o atare categorie nu poate fi retinuta ca fiind legal constituita in cauza de fata.

Astfel, potrivit art. 5 pct. 23 din lege „creditori indispensabili sunt creditorii chirografari care furnizeaza servicii, materii prime, materiale sau utilitati fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura si care nu pot fi inlocuiti de niciun alt furnizor care ofera servicii, materii prime, materiale sau utilitati de acelasi fel, in aceleasi conditii financiare”.

Totodata, potrivit art. 134 din lege:

„(1) in vederea votarii planului de reorganizare se poate constitui categoria creditorilor indispensabili, astfel cum este aceasta definita la art. 5 pct. 23. Administratorul judiciar confirma, in tot sau in parte, ori infirma lista acestor creditori.

(2) Lista creditorilor indispensabili, mentionati la alin. (1), este depusa de catre debitor

impreuna cu celelalte documente prevazute la art. 67 alin. (1), lista ce se anexeaza, mentionandu-se si creantele acestora, la raportul intocmit de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, potrivit art. 97. Nedepunerea acestei liste conduce la decaderea debitorului din dreptul de a propune, in vederea votarii planului de reorganizare, categoria creditorilor indispensabili.

Din perspectiva conditiilor legale mai sus enumerate, judecatorul sindic a retinut ca din procesul verbal al adunarii creditorilor rezulta ca are o atare calitate creditorul „Q.C.” SRL.

Debitoarea nu a depus o lista din care sa rezulte justificat calitatea de creditor indispensabil a acestei persoane juridice, raportul intocmit in conditiile art. 97 din lege de administratorul judiciar necuprinzand o atare anexa.

In consecinta, in cauza sunt doar trei categorii de creante indreptatite a exercita dreptul de vot cu privire la plan, astfel ca nu se poate verifica indeplinirea conditiilor referitoare la numarul de categorii care au votat si cu privire la procentul minim de 30% din creante, prevazute de art. 139 alin. 1 lit. B.

De asemenea, planul considera ca toate categoriile de creante sunt defavorizate, fara insa a arata justificarea legala in cazul fiecarei categorii de creante a unei atare incadrari. Chiar in situatia in care se accepta ca toate categoriile au caracter de creante defavorizate, in cadrul creantelor chirografare, se propune plata doar a creantei creditoarei „Q.C.” SRL, ceilalti creditori chirografari neprimind nicio suma de bani - astfel nu sunt respectate dispozitiile art. 139 alin. 2 lit. d.

Fata de aceasta situatie, in temeiul art. 145 alin. 1 lit. B din aceeasi lege, a fost respins planul propus si s-a dispus inceperea procedurii generale de faliment a debitorului, cat si celelalte masuri prevazute de lege referitoare la dizolvarea societatii si ridicarea dreptului de administrare, desemnarea lichidatorului judiciar provizoriu, emiterea notificarilor prevazute de art.147 din lege, stabilirea termenelor pentru depunerea creantelor si consolidarea tabelului creantelor.

De asemenea, pe langa indeplinirea activitatilor specifice perioadei de faliment, lichidatorul judiciar va prezenta si intocmi si urmatoarele acte procedurale, pana la data de 24.02.2016, sub sanctiunea inlocuirii:

1. va completa raportul cauzal, cu informatii referitoare la urmatoarele aspecte:

1. Analiza litigiilor:

• Analiza litigiilor in care debitorul are calitatea de parat
• Analiza litigiilor in care debitorul are calitatea de reclamant

2. Organizarea (Organigrama) functionala si de conducere a debitorului
3. Analiza resurselor umane - evolutie
4. Analiza obligatiilor/nivel de indatorare/surse
5. Prezentarea cauzelor intrarii in stare de insolventa

Lichidatorul judiciar va analiza indicatorii de stare bilantieri in vederea stabilirii modului in care a fost sustinuta activitatea comerciala, respectiv daca aceasta a fost sustinuta din surse proprii sau a fost sustinuta din credite acordate de banci.

Va efectua o analiza detaliata a activului si pasivului debitoarei si a documentelor aferente, in vederea stabilirii existentei sau nu a premizelor incadrarii faptei administratorului debitoarei la lit. e) alin. (1) art. 138.

In situatia in care in desfasurarea activitatii sale debitorul a angajat credite se va analiza daca a fost respectata destinatia acestora, pentru a putea decide daca exista premize ca fapta administratorului debitoarei sa poata fi incadrata sau nu la lit. a) alin. (1) art. 138.

In vederea stabilirii cauzelor care au condus la imposibilitatea sustinerii activitatii din surse proprii se va efectua o analiza a creantelor societatii privind modul in care echipa manageriala a incheiat contractele cu clientii si a asigurat siguranta recuperarii acestora (lit. c din alin. 1 al art. 138).

Se vor analiza contractele incheiate cu diferiti furnizori de materii prime, utilitati, servicii etc., prin compararea ofertelor acestora cu ofertele financiare ale unor terti care ofereau aceleasi servicii, in aceleasi conditii dar in conditii financiare mai avantajoase pentru debitor. (lit. b de la alin. 1 al art. 138).

2. va realiza inventarul bunurilor debitoarei in conformitate cu dispozitiile art. 101 din lege si cu prevederile legale financiar contabile aplicabile;
3. va intocmi un raport de activitate detaliat care sa cuprinda toate informatiile referitoare la activitatea debitoarei in perioada de dupa deschiderea procedurii insolventei, cu mentiuni privind: contracte aflate in derulare la intrarea in procedura, contracte denuntate/mentinute, contracte nou incheiate, numar de angajati si evolutia acestuia, creantele debitoarei si posibilitatile reale de recuperare a creantelor (cu referire la starea creantelor - certe, prescrise etc., situatia juridica si materiala a debitorilor - daca sunt solvabili, in insolventa etc.), principalele categorii de cheltuieli efectuate de catre debitoare in aceasta perioada si principalele surse de venituri si va depune si extras al contului de lichidare pe toata perioada.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel debitoarea SC „FGM SD” SRL, prin administrator special P.T. si administrator judiciar „C.R.L.” SPRL solicitand modificarea in totalitate a hotararii atacate.

In fapt, prin hotararea criticata s-a dispus respingerea Planului de reorganizare propus de debitoarea SC „FGM SD” SRL si intrarea acesteia in procedura falimentului.

Din perspectiva dreptului de a depune un plan de reorganizare, de catre administratorul special, precizeaza ca acesta a fost numit conform prevederilor legale, respectiv conform art. 53 alin. 1) si 2) din Legea nr. 85/2014.

Astfel, prin Hotararea nr. 5/18.02.2015 a fost numit administrator special al debitoarei Z.O.-E., fapt confirmat si de administratorul judiciar al debitoarei, sens in care a fost intocmit procesul-verbal nr. 6027/18.02.2015, care a fost depus la instanta.

Ulterior, ca urmare a retragerii din aceasta functie a lui Z.O-E. s-a hotarat numirea in calitate de administrator special a lui P.T., in acest sens fiind adoptata Hotararea nr. 6/06.05.2015.

In consecinta, numirea administratorului special al debitoarei SC „FGM S.D” SRL a fost facuta in termenul legal prevazut de dispozitiile art. 53 alin. l) si 2) din Legea nr. 85/2014, de 10 zile de la notificarea deschiderii procedurii (in speta, la data de 18.02.2015), astfel incat dispozitiile legale prevazute la alin. 2) al articolului antementionat nu sunt aplicabile, debitoarei nefiindu-i aplicabila sanctiunea decaderii din dreptul de a propune un plan de reorganizare prin administratorul special.

Faptul ca ulterior a fost inlocuit administratorul special Z.O-E., cu P.T. nu reprezinta un aspect de natura a atrage decaderea invocata de catre instanta de fond, atat timp cat, asa cum a aratat, termenul de 10 zile de la notificarea deschiderii procedurii inauntrul caruia debitoarea avea obligatia de a numi un administrator special a fost respectat. Planul de reorganizare a fost propus de catre administratorul special ce detinea un mandat in vigoare la momentul propunerii acestuia, respectiv P.T., ales in urma retragerii lui Z.O-E.

Avand in vedere aceste aspecte, criticile instantei de fond sunt neintemeiate, motiv pentru care se impune inlaturarea acestora.

In ceea ce priveste aprecierile instantei referitoare la continutul planului precizeaza ca judecatorul sindic nu se poate pronunta cu privire la continutul Planului din punct de vedere al realizarii lui, acest aspect putand fi confirmat doar de un specialist, asa cum este prevazut si la art. 139 alin. 1) din Legea nr. 85/2014.

Potrivit prevederilor mai sus mentionate, legiuitorul reglementeaza in mod clar faptul ca, in ceea ce priveste posibilitatea de realizare a planului judecatorul-sindic poate sa ceara unui specialist sa isi exprime o opinie, inainte de confirmarea sau infirmarea planului.

In masura in care planul de reorganizare a fost realizat de catre un expert contabil, care a avut in vedere la elaborarea acestuia si aspectele contabile si economice ale debitoarei, iar doctrina de specialitate opineaza ca parerea unui practician in insolventa, strain de procedura ar fi indicata si suficienta, considera ca un control al instantei de judecata in ceea ce priveste posibilitatea de realizare a Planului exced prevederilor legale mentionate anterior atat timp cat, din punct de vedere procedural, acesta indeplineste conditiile Legea nr. 85/2014.

In cuprinsul Planului nu au fost omise asa cum sustine instanta precizarile referitoare la mijloacele financiare disponibile, posibilitatile si specificul activitatii debitorului si cererea pietei fata de oferta debitorului, precum si informatiile referitoare la obiectul de activitate al debitoarei.

Astfel, in plan este specificata activitatea principala, conform clasificarii CAEN, respectiv - 8010 - Activitati de protectie si garda, de unde rezulta foarte clar ca societatea desfasoara activitati de paza, de asemenea pe intreg parcursul Planului sunt prezentate cauzele intrarii in insolventa, precum premisele in baza carora se considera ca acest Plan este viabil. Astfel, se specifica faptul ca intrarea in reorganizare este sustinuta de urmatoarele aspecte: - societatea detine un portofoliu de contracte care sa ii permita acoperirea necesarului de resurse pentru achitarea datoriilor curente, societatea debitoare detine expertiza necesara, se bucura de prestigiu, are personal angajat calificat etc.

Motivul intrarii in incapacitate de plata a societatii il constituie blocarea activitatii de catre creditorul majoritar DRGFP Iasi, prin instituirea masurilor asiguratorii pentru recuperarea datoriilor. Astfel, in anul 2014, inaintea intrarii in incapacitate de plata, societatea realiza o cifra de afaceri de 10.204.574 lei, fata de 4.947.385 lei, in anul 2013, o crestere de peste 100%, prin urmare nu poate fi vorba de incapacitatea de a genera venituri pentru sustinerea unui asemenea plan.

La momentul judecarii cauzei, societatea are 520 de contracte de paza si monitorizare si 320 de angajati, fapt mentionat si in cererea de intrare in insolventa.

Mai mult decat atat, Planul de reorganizare a fost conceput in baza unor situatii financiare reale, situatii care au fost anexate Planului de reorganizare propus si care au fost analizate de catre creditori in momentul votarii Planului.

Astfel Anexa 7 la Plan o constituie Balanta analitica cont 41 din 1 septembrie 2015, contul 411 Reprezentand clientii de incasat, Anexa 8- reprezinta situatia imobilizarilor, Anexa

9. - Balanta de verificare la septembrie 2015, Anexa 9 - Balanta de verificare la septembrie 2015, Anexa 10- Balanta analitica cont 461 la septembrie 2015- contul 461 reprezentand debitori diversi, Anexa 11 - Balanta analitica cont 462 - contul 462 reprezentand creditori diversi, Anexa 12- Balanta analitica cont 5121 - contul 5121 reprezentand Banca, Anexa 13 - Balanta analitica 5311- contul 53U reprezentand CASA, Balanta analitica cont 401 - contul 401 reprezentand furnizori, Anexa 15 fiind Inventarul marfurilor cu ridicata, Anexa 16 fiind Situatii financiare (Bilanturile) pe 2013-2014.

In ceea ce priveste activitatea curenta, la pagina 7 din plan s-a mentionat ca specificul activitatii, respectiv cel de paza, va ramane pe perioada de reorganizare, si ca, in prezent societatea are 7 puncte de lucru unde se desfasoara aceasta activitate.

De asemenea, la pagina 32 din Plan este specificat faptul ca Planul urmareste achitarea datoriilor inscrise la masa credala in perioada celor 36 de luni si prevede ca obiective subsecvente scopului principat: a) Continuarea activitatii curente si mentinerea cashflow-ului din activitatea operationala cel putin la nivelul actual, b) valorificarea mijloacelor fixe existente in conditii mai bune.

Tot la pagina 32 din Plan este specificat ca in vederea alegerii masurilor optime pentru realizarea planului au fost analizate urmatoarele aspecte: situatia societatii la momentul depunerii planului; conjunctura economica in care ar urma sa isi desfasoare activitatea debitoare; resursele pe care debitoarea le poate genera in intervalul de implementare a Planului.

Prin urmare, nu se poate vorbi de o analiza superficiala sau inexacta cu privire la activitatea debitoarei, a numarului de salariati si a numarului de contracte.

Un alt aspect analizat de instanta de fond in infirmarea Planului il reprezinta contestatia formulata de creditorul bugetar Directia Regionala a Finantelor Publice Iasi - Administratia Finantelor Publice, din perspectiva datoriilor curente, pe care instanta a considerat-o intemeiata.

Contestatia formulata de creditorul bugetar facea obiectul unui alt dosar cu termen pe

10. februarie 2016, debitoarea neavand ocazia de a formula un punct de vedere referitor la aspectele semnalate in contestatie, instanta fiind astfel subiectiva in aprecieri.

In ceea ce priveste datoriile curente ale debitoarei, societatea are prevazut in Plan o infuzie de capital din partea asociatilor sau a unor creditori externi, infuzie ce nu poate avea loc decat in situatia in care societatea isi recapata credibilitatea financiara (prin aprobarea planului). Acesta este si motivul pentru care in primul an se prevede achitarea unui cuantum mai mic din valoarea masei credale pentru stabilizarea situatiei curente. Rolul Planului de reorganizare este acela de a demonstra ca societatea are capacitatea de plata a datoriilor inregistrate la masa credala.

De asemenea, instanta si-a fundamentat solutia si pe considerentul ca in perioada de observatie nu au fost depuse la dosar situatiile de incasari si plati.

Contrar celor sustinute de instanta, in perioada de observatie au fost depuse situatiile de incasari si plati care sa dovedeasca faptul ca debitoare a desfasurat activitate si a realizat venituri in aceasta perioada.

3. In ceea ce priveste criticile cu privire la conditiile referitoare la modalitatea de vot a Planului, potrivit carora planul nu poate fi considerat valabil aprobat de catre 3 categorii de creante din totalul celor 4 categorii de creante, astfel cum s-a retinut in Procesul-verbal al Adunarii creditorilor din data de 04.12.2015, intrucat creanta detinuta de creditorul SC „Q.C.” SRL nu poate fi considerata o creanta chirografara indispensabila, deoarece nu a facut dovada conditiei prevazute de art. 5 pct. 23 din Legea nr. 85/2014.

Conform Contractului incheiat de debitoare si creditorul SC „Q.C.” SRL, obiectul relatiilor comerciale dintre cele doua parti il reprezenta furnizarea, de catre creditoare, a materialelor-echipamentelor de lucru si protectie pentru angajatii societatii debitoare, a carei activitate o constituie, conform cod CAEN 8010 - Activitati de protectie si garda, de unde rezulta foarte clar ca societatea desfasoara activitati de paza.

Astfel, raportat la prevederile art. 5 pct. 23 din Legea nr. 85/2014, considera ca creanta creditorului SC „Q.C.” SRL este o creanta chirografara indispensabila.

Chiar daca s-ar aprecia ca aceasta creanta nu face parte din categoria creantelor chirografare indispensabile si ca reprezinta doar o creanta chirografara, se apreciaza ca Planul de reorganizare propus de catre debitoare a fost aprobat in conditii legale.

Astfel, luand in considerare aceasta ipoteza, apelanta se afla in situatia reglementata de dispozitiile art. 139 alin. l) lit. b) din Legea nr. 85/2014, potrivit carora „in cazul in care sunt 3 categorii de creante, planul se considera acceptat in cazul in care cel putin 2 categorii voteaza planul (..) si cel putin 30% din totalul valoric al masei credale sa accepte planul.”

Conform procesului-verbal al Adunarii creditorilor din data de 04.12.2015, au votat pentru aprobarea planului 2 categorii de creante, respectiv, creantele salariale - ce reprezinta 18,05% din totalul masei credale si creantele salariale, ce reprezinta 12,62% din totalul masei credale, ce insumeaza 30,67% din totalul valoric al masei credale a debitoarei SC „FGM

S.D.” SRL.

In aceste conditii, chiar si in ipoteza retinuta de catre instanta de fond, Planul de reorganizare propus este valabil aprobat de catre adunarea creditorilor debitoarei, motiv pentru care nici aceste constatari ale judecatorului-sindic nu pot fi retinute.

4. Nu in ultimul rand, solicita a se avea in vedere si urmatoarele aspecte referitoare la efectele mentinerii unei astfel de hotarari de infirmare a Planului de reorganizare si de intrare in faliment a societatii debitoare.

SC „FGM S.D.” SRL are in acest moment 323 de angajati conform extrasului din REVISAL pe care ii anexam prezentei, peste 523 de contracte de paza si monitorizare in derulare, conform registrelor de contracte care sunt inregistrate la Inspectoratul Judetean de Politie conform Legii nr. 333/20013 si HG. 301/2012 actualizata si 8 puncte de lucru - Iasi, Suceava/Tulcea, Galati, Ploiesti, Botosani, Visan, Constanta.

Apreciaza ca punerea in executare a hotararii apelate ar crea consecinte deosebit de grave si ireversibile asupra apelantei, avand la baza etapele specifice demararii procedurii falimentului, cu consecintele care decurg din aceasta.

In situatia in care, ulterior, s-ar admite apelul promovat impotriva acestei sentinte, cu consecinta modificarii in tot a hotararii, in sensul admiterii planului de reorganizare propus, dat fiind timpul scurs intre momentul producerii efectelor hotararii Tribunalului Iasi si data solutionarii apelului, lichidatorul judiciar desemnat, in conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006-republicata, are obligatia de a intreprinde toate masurile prevazute de art.146 din lege dispuse de judecatorul sindic.

Printre aceste masuri dispuse de judecator, se regasesc si cele privind mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate, precum si sigilarea bunurilor, indisponibilizarea imobilelor, a partilor sociale, precum si indeplinirea celorlalte masuri specifice lichidarii, precum vanzarea bunurilor, radierea societatii, etc. Ori in situatia de fata disponibilizarea a 323 de angajati ar avea un impact social puternic atat din punct de vedere economic cat si social. De asemenea rezilierea celor 523 de contracte fara un preaviz, ar crea reale prejudicii atat apelantei cat si beneficiarilor acesteia, respectiv „G.F.R.” S.A. care este un important transportator pe piata nationala si internationala (Transporta combustibil petrolier, avand contracte cu „R.” si „OMVP”, cereale, fier, ciment, zahar, iar societatea apelanta efectueaza servicii de gardare, pazind aceste transporturi de la plecare pana la destinatie), diferite banci si alte societati comerciale.

Aceste etape specifice procedurii de faliment sunt acte, cu privire la care nu se va putea dispune revenirea la situatia anterioara, ceea ce ar compromite intreaga activitate desfasurata de SC „FGM SD” SRL in toti acesti ani, precum si eventuala reusita a planului de reorganizare propus, in conditiile in care nu s-ar admite apelul formulat.

Cu alte cuvinte, odata ce lichidatorul judiciar isi va prelua atributiile, procedura insolventei patrunde pe un culoar cu sens unic, legiuitorul roman nereglementand posibilitatea ca din faliment un debitor, sa mai poata reveni in reorganizare judiciara, cu consecinta salvarii sale de la finalul tragic, constand in radierea sa din registrul in care este inmatriculat, stiut fiind faptul ca in urma radierii respectiva persoana inceteaza sa mai existe.

Avand in vedere toate considerentele aratate solicita admiterea apelului si modificarea in tot a hotararii intermediare nr. 57 din 20.01.2016 pronuntata de Tribunalul Iasi - judecatorul-sindic in dosarul nr. 246/99/2015.

Creditoarea SC „C.P.S.” SRL a formulat intampinare aratand apelanta-debitoare SC „FGM SD” SRL ii datoreaza suma de 22.682,28 lei.

Sustine creditoarea SC „C.P.S.” SRL ca intre ea si debitoare au fost efectuate operatiuni comerciale izvorate din comanda telefonica, sens in care a prestat si livrat debitoarei servicii si bunuri in perioada 19.07.2014- 29.07.2014, fiind emise facturi FF CPS 203/29.07.2014 in valoare de 46.682,28 lei.

Debitorul nu si-a indeplinit obligatiile de plata, in prezent datorand suma de 22.682.68 lei.

Creanta este certa, deoarece au fost emise doua notificari in data de 20.01.2015 si 03.02.2015 si este exigibila avand in vedere ca platile partiale au fost facute cu Bilet la Ordin in valoare de 20.000 lei incasat la data de 02.09.2014 si Ordin de Plata in valoare de 4.000 Iei in data de 04.11.2014.

In drept invoca dispozitiile art. 64 si urm. din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare.

Directia Regionala a Finantelor Publice Iasi- Administratia Finantelor Publice, a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea apelului ca fiind neintemeiat pentru urmatoarele considerente:

Apreciaza ca, solutia judecatorului sindic este temeinica si legala, raportat la probatoriul aflat la dosar si la situatia de fapt in care se afla debitorul. In mod corect a retinut judecatorul sindic ca, in cauza nu au fost respectate cerintele legii (art. 53 alin. 1) referitoare la desemnarea administratorului special, dar nici cele ale art. 133 referitoare la continutul planului de reorganizare, fiind omise precizarile referitoare la « mijloacele financiare disponibile », « posibilitatile si specificul activitatii debitorului» si« cererea pietei fata de oferta debitorului».

Dispozitiile art. 53 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, care stabilesc termenul maxim de 10 zile de la publicarea notificarii de deschidere a procedurii pentru convocarea adunarii generale a asociatilor si desemnarea administratorului special, sunt imperative, astfel incat invocarea de catre apelanta a Hotararii nr. 6/06.05.2015 privind schimbarea administratorului special nu poate fi constitui o derogare pentru nerespectarea termenului stabilit de legiuitor.

Pe de alta parte, in conditiile in care Z.O.-E. a avut calitatea de asociat unic si administrator statutar de la infiintarea societatii si pana la intrarea in insolventa, inlocuirea acesteia din functia de administrator special in data de 06.05.2015, nu poate fi interpretata decat ca o incercare de tergiversare. Aceasta cu atat mai mult cu cat planul de reorganizare depus initial a suferit doua rectificari, sens in care adunarea creditorilor a fost convocata de 3 ori in vederea aprobarii acestuia (07.08.2015, 19.10.2015, 04.12.2015).

2. In ceea ce priveste continutul planului de reorganizare, asa dupa cum s-a aratat si votul negativ transmis de organul fiscal la adunarea creditorilor din data de 04.12.2015, planul de reorganizare propus contravine prevederilor art. 133 din Legea nr. 85/2006, motivat de faptul ca nu exista perspective de redresare a activitatii debitorului in raport cu mijloacele disponibile.

Astfel, pentru realizarea integrala a creantei bugetare ar trebui ca societatea debitoare sa detina un portofoliu de contracte care sa ii permita acoperirea necesarului de resurse pentru achitarea datoriilor, precum si din valorificarea mijloacelor fixe existente in patrimoniu, in conditii mai bune decat in cazul falimentului (imobilizari corporale la sfarsitul anului 2014 in valoare de 1.514.206,45 lei).

Acest lucru nu rezulta din cuprinsul prezentului plan de reorganizare propus. Fluxurile de numerar rezultate din veniturile debitoarei din activitatea de paza si protectie precum si din incasari rezultate din vanzarea echipamentelor de securitate nu asigura resursele financiare necesare acoperirii tuturor creantelor, nu este unul realist. De asemenea afirmatia ca resursele financiare care vor fi obtinute din activitatea curenta de inchiriere si valorificarea stocului de bunuri imobile existent, recuperarea creantelor mai vechi, precum si continuarea investitiilor si valorificarea bunurilor rezultate din aceste investitii (pagina 41 din plan), activitatea de executare de lucrari in domeniul constructiilor (pagina 43 din plan) nu se sustin cu documente.

Pe de alta parte, trebuie avut in vedere faptul ca, organul fiscal a efectuat analiza Planului de Reorganizare a debitorului SC „FGM SD” SRL Iasi din perspectiva datoriilor pe care acesta le are catre A.N.A.F., la bugetul general consolidat al statului, in suma totala de 6.843.440 lei (la data transmiterii votului), dar si din perspectiva de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului si a situatiei economico-financiare actuale ca reper de referinta in ce priveste viabilitatea planului de reorganizare.

In vederea stingerii creantelor pe care SC „FGM S.D.” SRL Iasi le are la bugetul general consolidat al statului, conform planului de reorganizare, unitatea a propus ca ponderea obligatiilor fiscale inscrise in tabelul preliminar (85 %) sa fie achitata abia in anul III al reorganizarii, fapt de natura a prejudicia interesele creditorului bugetar. Astfel, suma propusa a fi rambursata in primul an al reorganizarii (300.000 lei) reprezinta doar 6 % din totalul creantelor inscrise in tabelul preliminar, in timp ce suma propusa a fi achitata in al doilea an (420.000 lei) reprezinta doar 8,6 % din totalul creantelor.

In capitolul « Programul de plata a creantelor », planul de reorganizare judiciara a debitorului dimensioneaza valoarea ratelor si termenele de plata tinand seama de valoarea initiala a creantei inscrisa in tabelul definitiv, neluand in calcul obligatiile fiscale cu termene de plata dupa data deschiderii procedurii insolventei, obligatii fiscale declarate si neachitate la scadenta, care majoreaza valoarea creantelor fiscale la suma de 6.843.440 lei.

Astfel, de la data deschiderii procedurii insolventei si pana la data de 30.10.2015, ca urmare a depunerii declaratiilor fiscale (deconturi T.V.A. si declaratii 112), debitoarea a acumulat obligatii fiscale suplimentare in suma de 2.322.928 lei, pentru care organul fiscal a formulat cererea de admitere a creantei suplimentare nr. 88568/30.10.2015.

Desi societatea depune lunar declaratii privind impozitele si taxele rezultate din activitatea curenta, planul de reorganizare propune doar achitarea obligatiilor inscrise in tabelul preliminar al creantelor (4.861.717 lei), si nu prevede plata obligatilor fiscale curente.

Apreciaza ca, esentiala in solutionarea apelului ce formeaza obiectul prezentului dosar, este analizarea pasivului societatii, care a crescut semnificativ dupa data deschiderii procedurii insolventei (28.01.2015), ceea ce face ca reorganizarea activitatii societatii prin respectarea graficului de plati sa fie nerealizabila.

Sustine intimata ca trebuie avute in vedere prevederile art. 143 din Legea nr. 85/2014, care dau dreptul creditorul de a solicita deschiderea procedurii falimentului in situatia in care, in perioada de insolventa/reorganizare, debitorul acumuleaza obligatii suplimentare care depasesc valoarea prag.

Astfel, pe perioada de insolventa, debitorul a depus lunar declaratii privind impozitele si taxele rezultate din activitatea curenta, dar planul de reorganizare a propus doar achitarea obligatiilor inscrise in tabelul preliminar al creantelor (4.861.717 lei), si nu a prevazut plata obligatilor fiscale curente.

Invedereaza ca, de la data deschiderii procedurii falimentului, SC „FGM S.D” SRL figura in evidentele fiscale cu obligatii in suma totala de 7.973.486 lei, obligatii fiscale suplimentare acumulate fiind de peste 3.000.000 lei.

Solicita respingerea apelul formulat de SC „FGM SD” SRL Iasi si pastrarea sentintei civile nr. 57/20.01.2016 ca fiind temeinica si legala.

Intimatul C.V. a formulat intampinare solicitand inscrierea la masa credala pentru debitul datorat de catre debitorul SC „FGM SD” SRL Iasi pentru perioada lucrata, respectiv 18.07.2014-25.08.2014.

Sustine ca s-a adresat Tribunalului Botosani in dosarul nr. 3780/40/2014 cu cerere pentru chemarea in judecata a debitoarei, insa actiunea a fost suspendata din motivul starii de insolventa a acesteia.

SC „Q.C.” SRL a formulat intampinare solicitand admiterea cererii de apel formulata de SC „FGM SD” SRL prin administrator special si prin administrator judiciar.

Considera ca dispozitiile sentintei atacate sunt netemeinice si nelegale, impunandu-se cenzurarea acestora de catre instanta de control judiciar.

Avand in vedere scopul determinat de legiuitor prin edictarea normelor referitoare la procedura reorganizarii judiciare, considera ca instanta de control judiciar nu poate retine decaderea din dreptul de propune un plan de reorganizare astfel cum aceasta a fost aplicata de prima instanta in temeiul disp. art. 132 alin. 1) lit. a) din Legea 85/2014, impunandu-se a fi validat planul de reorganizare prin raportare la disp. art. 52 alin. 3 din acelasi act normativ.

Mai mult, planul de reorganizare propus cuprinde toate elementele prev. de disp. art.133 din Legea 85/2016, fiind in interesul tuturor creditorilor ca acesta sa fie validat prin hotararea instantei de judecata.

In mod gresit prima instanta retine ca planul de reorganizare nu cuprinde date cu activitatile concrete pe care societatea debitoare urmeaza a le desfasura atat timp cat planul face referire expresa la portofoliul de contracte prin derularea carora va fi acoperit necesarul de resurse pentru achitarea datoriilor curente.

Considera ca validarea planului de reorganizare poate duce la satisfacerea interesului creditorilor, existand premise reale de reintroducere in circuitul comercial a societatii debitoare.

Cu privire la critica primei instante referitoare la calitatea de creditor indispensabil a SC „Q.C.” SRL solicita a se avea in vedere faptul ca aceasta nu se refera la conditiile de fond pentru indeplinirea acestei calitati, ci au in vedere modul de indeplinire a atributiilor de catre administratorul judiciar. Or, in masura in care judecatorul sindic a constatat nereguli in activitatea acestuia sanctiunile dispuse nu trebuie sa afecteze creditorii direct prejudiciati de starea debitoarei, ci persoana culpabila de nerealizarea masurilor dispuse in termenul prevazut de lege sau de instanta de judecata.

Avand in vedere interesul superior al creditorilor solicita dispuneti admiterea apelului si validarea planului de reorganizare propus de catre debitoare.

SC „P.D.C.” SRL a formulat intampinare solicitand admiterea cererii de apel formulata de SC „FGM SD” SRL

In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri noi.

Examinand actele si lucrarile dosarului, in aplicarea articolului 479 alineat (1) din Codul de procedura civila, curtea constata ca apelul este nefondat, in conditiile in care tribunalul a stabilit corect situatia de fapt si a aplicat judicios dispozitiile legale relevante.

Primul motiv de apel vizeaza gresita constatare a decaderii debitoarei, prin administrator special, din dreptului de a depune un plan de reorganizare, pe considerentul ca

acesta nu ar fi fost numit conform prevederilor legale, respectiv conform art. 53 alin.1) si 2) din Legea nr. 85/2014. Curtea retine critica intemeiata.

In cauza planul a fost propus de catre debitoare, prin administratorul special, fiind incidente dispozitiile art. 132 al. 1 lit. a din Legea nr. 85/2014, potrivit carora debitoarea poate propune un plan, cu aprobarea adunarii generale a asociatilor, in termen de 30 zile de la publicarea tabelului definitiv.

Potrivit art. 53 alin 1 si 2 din lege, desemnarea administratorului special trebuie facuta de catre adunarea generala a asociatilor in cadrul unei sedinte ce va fi convocata de catre administratorul judiciar „in maxim 10 zile de la notificarea deschiderii procedurii insolventei”.

Potrivit interogarii BPI on-line, notificarea privind deschiderea procedurii generale de insolventa a fost publicata in BPI nr. 2545/09.02.2015, deci desemnarea administratorului special trebuia facuta pana cel tarziu la 19.02.2015, sub sanctiunea decaderii prevazuta de art. 53 alin. 2 din lege, inclusiv din dreptul de a propune un plan de reorganizare pentru debitoare.

Curtea observa ca, prin Hotararea nr. 5 din 18.02.2015 a asociatului unic, a fost numit administrator special al debitoarei numita Z.O.-E., sens in care a fost intocmit procesul-verbal nr. 6027/18.02.2015, care a fost depus la instanta.

Ulterior, prin Hotararea nr. 6 din 06.05.2015 a asociatului unic s-a hotarat numirea in calitate de administrator special a d-lui P.T., ca urmare a retragerii din aceasta functie a numitei Z.O-E..

In consecinta, numirea administratorului special al debitoarei SC „FGM S.D.” SRL a fost facuta in termenul legal prevazut de dispozitiile art.53 alin. l) si 2) din Legea nr. 85/2014, de 10 zile de la notificarea deschiderii procedurii, debitoarei nefiindu-i aplicabila sanctiunea decaderii din dreptul de a propune un plan de reorganizare, prin administratorul special.

Cea de a doua critica vizeaza imposibilitatea judecatorului - sindic de a se pronunta cu privire la continutul Planului din punct de vedere al realizarii lui, acest aspect putand fi confirmat doar de un specialist, conform art.139 alin. 1) din Legea nr. 85/2014.

Potrivit dispozitiilor art. 133 alin.1 din Legea nr. 85/2014, planul de reorganizare trebuie sa indice perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv in ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si inlocuire a administratorilor si a directorilor.

Curtea noteaza ca dispozitiile art. 133 din Legea nr. 85/2014 reprezinta sediul materiei in ceea ce priveste: (i) perspectivele de redresare, aspectele financiare si manageriale; (ii) programul de plata al creantelor; (iii) regulile de tratament al creantelor prin planul de reorganizare si (iv) masurile adecvate de implementare a planului de reorganizare.

Dispozitiile art. 133 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, care reglementeaza obligativitatea includerii programului de plati in cadrul planului de reorganizare, trebuie corelate cu noua definitie a „programului de plati”, cuprinsa in pct. 53 al art. 5, care prevede urmatoarele elemente de noutate: (i) programul de plati este un grafic de achitare a creantelor (concept economic) si (ii) eliminarea trimiterii pe care o facea fostul pct. 22 al art. 3 din Legea nr. 85/2006 la ”fluxul de numerar aferent planului de reorganizare”, intrucat programul de plati include creantele anterioare deschiderii, iar nu cele curente.

Curtea constata ca, planul de reorganizare nu cuprinde o analiza a mijloacelor financiare de care societatea dispune si a surselor de provenienta, perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului pentru a se putea aprecia ca planul ar avea sanse obiective de realizare.

Prin motivele de apel se sustine ca, in cuprinsul planului de reorganizare este specificata activitatea principala a debitoarei, respectiv activitate de protectie si gardare, aratandu-se ca, intrarea in reorganizare este sustinuta de o serie de elemente, respectiv: societatea detine un portofoliu de contracte care sa-i permita acoperirea necesarului de resurse

pentru achitarea datoriilor curente , societatea debitoare detine expertiza necesara, se bucura de prestigiu, are personal calificat angajat.

Recunoaste apelanta ca, in fata instanta de fond nu a depus cele peste 500 de contracte de munca pe care le avea debitoarea cu agentii de paza la momentul respectiv, motivand ca nu a dorit sa impovareze instanta cu hartii.

Apreciaza ca era suficient doar sa faca vorbire despre aceste contracte in cuprinsul planului de reorganizare, fara sa fie necesara depunerea lor in fizic.

In fata instantei de fond, la termenul de judecata din 26 septembrie 2016, debitoarea, prin lichidator judiciar, a precizat ca, la acest moment numarul de salariati a scazut de la 636, la mai putin de 300 contracte de munca, situatie in care s-a ajuns datorita pronuntarii hotararii de intrare in faliment.

In raport de cele anterior expuse, rezulta cu evidenta ca, in cuprinsul planului propus, nu se prevad care sunt mijloacele financiare efective de care debitoarea dispune, in sensul ca nu exista informatii care sa permita concluzia sau speranta legitima ca se vor incheia contracte potrivit obiectului de activitate.

Este normal ca planul de reorganizare sa arate perspectivele reale de reorganizare ale debitoarei, raportat la activitatea ce ar urma sa fie desfasurata de acesta, indicand si sursele financiare ale planului, care trebuie sa fie sustinute de probatorii indubitabile.

In conditiile in care, la acest moment numarul de salariati ai debitoarei a scazut la mai putin de jumatate, aceasta nu mai are cu cine sa desfasoare activitatile specifice obiectului sau, respectiv activitate de protectie si gardare, planul de reorganizare neavand o posibilitatea obiectiva de realizare fata de specificul activitatii debitorului, in contextul intervenirii modificarilor anterior evocate.

A retinut instanta de fond ca, informatiile cu privire la obiectul de activitate concret al debitoarei, sunt neclare, cata vreme, din cuprinsul planului rezulta ca obiectul principal de activitate actual este cel de „ activitati de protectie si garda”, imprejurare ce nu este in corelatie cu prevederile de la capitolul „ resurse financiare si cheltuieli aferente executarii planului” (fila 135 vol. 7 tribunal) unde se face vorbire despre resurse provenite din „ activitatea de executare lucrari in domeniul constructiilor” sau „ finalizarea investitiilor in curs” si nici cu prevederile din plan stipulate la fila 133 vol. 7 dosar fond, unde planul face referire la „ resurse financiare obtinute din activitatea curenta de inchiriere”.

Prin motivele de apel, nu se fac nici un fel de precizari referitoare la sursa acestor inadvertente.

Judecatorul sindic a retinut si ca planul de reorganizare nu cuprinde o analiza a fluxului de numerar (buget de venituri-cheltuieli), care sa fie intemeiata pe informatii concrete prin care sa demonstreze care sunt cheltuielile efective de realizat (cu salariatii, cu activitatea etc.) si din ce resurse (contracte etc.) si in ce moment ar fi realizate veniturile.

La dosarul cauzei pentru perioada de observatie nu s-au depus situatiile de incasari si plati si/sau acte din care sa se dovedeasca ca debitoarea a desfasurat o activitate profitabila si a realizat venituri in aceasta perioada.

Prin motivele de apel nu se face o analiza a acestui aspect, spunandu-se doar generic ca, au fost depuse situatiile de incasari si plati care sa dovedeasca ca debitoare a desfasurat activitate si a realizat venituri in aceasta perioada.

Curtea evidentiaza ca, printre noile mentiuni pe care trebuie sa le cuprinda in mod obligatoriu planul de reorganizare este si aceea referitoare la „modalitatea de achitare a creantelor curente”, potrivit lit. e) a art. 133 alin. 4 din Legea nr. 85/2014.

Introducerea acestei prevederi rezida, in primul rand, in argumente de logica si disciplina economica: daca pentru creantele anterioare, procedura reorganizarii ofera - temporar si conditionat - protectia unei esalonari, pentru neplata creantelor curente o astfel de justificare nu ar mai putea fi sustinuta, in caz contrar debitorul neputand fi considerat un debitor viabil, existand solutia eliminarii acestuia din piata.

Creantele curente se achita cu prioritate, chiar in cadrul programului de plati, intrucat din orice suma obtinuta din activitatea curenta sau din valorificarea activelor negrevate, plata aferenta acestor creante se imputa cu prioritate.

In cauza pendinte, in mod judicios a retinut judecatorul sindic ca, in cuprinsul planului de reorganizare nu sunt oferite informatii cu privire la creantele curente ( atat cele ce s-au nascut in perioada de observatie, cat si cele ce se vor naste pe parcursul derularii planului).

Astfel, Programul de plata a creantelor, din cadrul planului de reorganizare judiciara a debitorului contine referiri doar la valoarea ratelor si termenele de plata, prin raportare la valoarea initiala a creantei inscrisa in tabelul definitiv.

Cu exceptia onorariului administratorului judiciar, a carui plata este inclusa in programul de plati, planul nu face nicio referire la aceste categorii de creante curente.

In aceste circumstante, judecatorul sindic a constatat ca in perioada de observatie s-a nascut o creanta curenta a creditorului bugetar Directia Regionala a Finantelor Publice Iasi - Judeteana a Finantelor Publice Iasi in valoare de 1.096.804 lei, cu privire la care a fost depusa ca o declaratie de creanta inca din data de 30.10.2015, motiv pentru care, la termenul de judecata din data de 04.11.2015 administratorul judiciar a solicitat prorogarea discutarii confirmarii planului de catre tribunal tocmai pentru analizarea acestei declaratii de creanta, fara ca ulterior, debitoarea si, respectiv, administratorul judiciar sa faca vreo precizare in acest sens.

Nu poate fi primita critica apelantei potrivit cu care, instanta de fond a analizat, atunci cand a dispus infirmarea planului de reorganizare, contestatia formulata de creditorul bugetar Directia Regionala a Finantelor Publice Iasi - Administratia Finantelor Publice, din perspectiva datoriilor curente, desi aceasta facea obiectul unui alt dosar cu termen pe 10 februarie 2016.

Cata vreme printre mentiunile obligatorii pe care trebuie sa le cuprinda planul de reorganizare este si aceea a „modalitatii de achitare a creantelor curente”, potrivit lit. e) a art. 133 alin. 4 din Legea nr. 85/2014, judecatorul sindic avea obligatia legala de a face analiza acestui aspect.

Prin intampinarea formulata in apel, intimata Directia Regionala a Finantelor Publice Iasi - Administratia Finantelor Publice sustine ca, desi societatea a depus lunar declaratii privind impozitele si taxele rezultate din activitatea curenta, planul de reorganizare propune doar achitarea obligatiilor inscrise in tabelul preliminar al creantelor (4.861.717 lei), si nu prevede plata obligatilor fiscale curente.

Apreciaza aceeasi intimata ca, esentiala in solutionarea apelului ce formeaza obiectul prezentului dosar este analizarea pasivului societatii, care a crescut semnificativ dupa data deschiderii procedurii insolventei (28.01.2015), ceea ce face ca reorganizarea activitatii societatii prin respectarea graficului de plati sa fie nerealizabila.

Curtea constata pertinenta sustinerilor intimatei creditoare Directia Regionala a Finantelor Publice Iasi - Administratia Finantelor Publice, prin raportare la caracterul obligatoriu al cuprinderii in planul de reorganizare a „modalitatii de achitare a creantelor curente”, potrivit lit. e) a art. 133 alin. 4 din Legea nr. 85/2014.

Curtea retine ca rapoartele de activitate intocmite de administratorul judiciar in perioada de observatie, desi nu cuprind informatii concrete cu privire la activitatea desfasurata de debitoare, totusi, din anexele la acestea se poate observa ca debitoarea a inregistrat in aceasta perioada cheltuieli cu taxe si impozite, chirii, deplasari, servicii telefonie, materiale consumabile, salarii, etc.

Rapoartele de activitate nu contin informatii cu privire la evolutia numarului de salariati ai debitoarei, cu privire la eventuale contracte aflate in derulare, contracte de inchiriere, natura taxelor si impozitelor si cu privire la existenta sau nu a unor creante curente.

De asemenea, planul nu prevede nici sursa din care vor fi obtinute venituri pentru desfasurarea curenta a activitatii societatii pe perioada celor trei ani, pentru plata onorariului administratorului judiciar sau pentru plata chiriei pentru imobilul in care isi are sediul, cata vreme, potrivit informatiilor ORC, debitoarea are sediul social in Iasi, in baza unui contract de locatiune.

Pe de alta parte, apelanta a invederat ca detine si o serie de puncte de lucru, fara ca in planul de reorganizare sa se evidentieze cum se va desfasura activitatea la aceste puncte de lucru si din ce surse va fi platita chiria in cazul acestora.

Prin raportare la acest contract, in mod corect judecatorul sindic a constatat ca, pe de o parte, nu s-a facut vorbire despre plata creantei reprezentand contravaloarea chiriei de dupa deschiderea procedurii si nici in plan nu se prevede plata vreunei sume cu titlu chirie pe perioada de trei ani, aceste sume avand regimul unor creante curente, a caror prevedere in plan era obligatorie.

In consecinta, prevederile planului sunt insa doar generale, planul nefiind viabil, prin raportare la elementele obligatorii prevazute de art. 133 din Legea nr. 85/2014, astfel cum au fost anterior analizate.

O alta critica adusa sentintei apelate este legata de modalitatea de vot a planului, respectiv gresita constatare facuta de prima instanta potrivit cu care societatea creditoare SC „Q.C.” nu ar putea fi considerata ca avand o creanta indispensabila deoarece nu a facut dovada conditiei prevazute de art. 5 punctul 23 din Legea nr. 85/2014.

Curtea noteaza ca, in ceea ce priveste categoria creantelor chirografare indispensabile mentionate in procesul verbal, judecatorul sindic a constatat ca o atare categorie nu poate fi retinuta ca fiind legal constituita in cauza de fata cata vreme debitoarea nu a depus o lista din care sa rezulte justificat calitatea de creditor indispensabil a acestei persoane juridice, raportul intocmit in conditiile art. 97 din lege de administratorul judiciar necuprinzand o atare anexa.

Potrivit art. 5 pct. 23 din lege „creditori indispensabili sunt creditorii chirografari care furnizeaza servicii, materii prime, materiale sau utilitati fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura si care nu pot fi inlocuiti de niciun alt furnizor care ofera servicii, materii prime, materiale sau utilitati de acelasi fel, in aceleasi conditii financiare”.

Potrivit dispozitiilor art. 134 alin.(2), lista a furnizorilor indispensabili se depune de debitor, odata cu actele aferente cererii introductive, urmand ca ulterior, sa fie mentionate in lista si creantele acestora, fiind anexata la raportul de 40 de zile.

Sanctiunea nedepunerii listei creditorilor indispensabili de debitor este decaderea din dreptul de a forma o astfel de categorie.

In consecinta, in mod corect s-a constatat ca in cauza sunt doar trei categorii de creante indreptatite a exercita dreptul de vot cu privire la plan.

Sustine apelanta ca, si daca s-ar admite ca nu am avea categoria creditorilor ce detin creante chirografare indispensabile, Planul de reorganizare propus de catre debitoare a fost aprobat in conditii legale, apreciind ca se afla in situatia reglementata de dispozitiile art.139 alin. l) lit. B) din Legea nr. 85/2014, potrivit caruia „in cazul in care sunt 3 categorii de creante, planul se considera acceptat in cazul in care cel putin 2 categorii voteaza planul (..) si cel putin 30% din totalul valoric al masei credale sa accepte planul. "

Conform procesului-verbal al Adunarii creditorilor din data de 04.12.2015, au votat pentru aprobarea planului 2 categorii de creante, respectiv, creantele salariale - ce reprezinta 18,05% din totalul masei credale si creantele salariale, ce reprezinta 12,62% din totalul masei credale, ce insumeaza 30,67% din totalul valoric al masei credale a debitoarei SC „FGM S.D.” SRL

Curtea constata ca nu se poate verifica indeplinirea conditiilor prevazute de art. 139 al 1 lit. B referitoare la numarul de categorii care au votat si cu privire la procentul minim de 30 % din creante, raportat la cele constatate anterior.

Aspectele invocate de apelanta la punctul 4 al motivelor de apel nu sunt relevante pentru a face verificarea respectarii textelor in discutie.

In baza dispozitiilor art. 480 alin.1 din Noul Cod de Procedura civila, Curtea respinge apelul formulat de creditoarea Agentia Nationala de Administrare Fiscala impotriva sentintei

civile nr. 57/2016 din 20 ianuarie 2016, pronuntata de Tribunalul Iasi, Sectia II civila- faliment, hotarare ce va fi pastrata.