Perioada de proba  - conditia supunerii salariatului la o noua perioada de proba pe durata executarii contractului individual de munca

Art.32 alin.2 Codul muncii

 

Salariatul poate sa fie supus pe durata executarii contractului individual de munca la perioada de proba o singura data, cu exceptia cazului cand debuteaza la acelasi angajator intr-o noua functie, profesie sau trebuie sa presteze activitate intr-un loc de munca cu conditii grele, vatamatoare sau periculoase.

Prevederea de exceptie reglementata de art.32 alin.2 Codul muncii care permite supunerea salariatului la o noua perioada de proba presupune modificarea unui element esential al contractului individual de munca aflat in desfasurare printr-un act aditional, cu privire la care salariatul trebuie sa fie informat potrivit art.17 Codul muncii si sa-si exprime consimtamantul in mod expres.

In lipsa mentiunii exprese in actul aditional a unei noi perioade de proba la care sa fie supus salariatul, nu se poate retine ca angajatorul a uzat de dispozitiile art.32 alin.2 Codul muncii.

 

(Decizia civila nr. 101/19.01.2017)

 

Constata ca prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Valcea, reclamantul L.N.C., in contradictoriu cu parata S.C. F.F. S.R.L., a solicitat anularea masurii de incetare a contractului individual de munca nr.38/4.04.2014 dispusa de parata prin notificarea nr.67/23.06.2015, repunerea in situatia anterioara si obligarea paratei la plata drepturilor salariale indexate si reactualizate si a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat, de la momentul incetarii nelegale a activitatii si pana la reintegrarea efectiva, cu cheltuieli de judecata.

Reclamantul a aratat ca a fost angajatul unitatii parate, pe durata nedeterminata, incepand cu data de 4.04.2014, in functia de agent contractari si achizitii, iar prin actul aditional nr.57/23.04.2015 s-a consemnat modificarea functiei indeplinite, in aceea de topograf, cu toate ca si pana la acel moment indeplinise aceleasi atributii. La data de 25.06.2015 i-a fost inaintata notificarea prin care i se aducea la cunostinta incetarea contractului de munca in temeiul art.31 alin.1 si alin.3 din Codul muncii, incepand cu data de 23.06.2015.

A sustinut reclamantul ca masura luata de parata este arbitrara, abuziva si total nelegala, avand in vedere ca nu a existat in cazul sau o perioada de proba in derularea contractului, acest contract fiind incheiat in anul 2014, pe durata nedeterminata. Incheierea actului aditional nu schimba natura juridica a contractului si nu modifica prin el insusi clauzele contractuale. Daca s-ar fi dorit ca raporturile de munca sa fie temporare, intimata ar fi trebuit sa mentioneze expres acest lucru in contract sau in actul aditional ulterior incheiat si numai intr-o astfel de situatie s-ar fi pus problema denuntarii contractului de munca printr-o notificare emisa in baza art.31 din Codul muncii. Legalitatea masurii incetarii raporturilor de munca trebuie analizata in raport de aspectul incheierii contractului pe durata nedeterminata, astfel ca lipsa unei decizii de concediere emise in conditiile legii (art.62, 63 Codul muncii) face ca actul emis de angajator sa fie unul nelegal si netemeinic, ce atrage sanctiunea nulitatii absolute.

Prin intampinarea formulata parata a solicitat respingerea actiunii ca nefondata, cu motivarea ca a incheiat cu reclamantul contractul individual de munca nr.38/04.04.2014 pentru functia de agent contractari si achizitii, pe perioada nedeterminata si cu o perioada de proba de 90 de zile calendaristice, asa cum reiese din Capitolul L lit. a din contract, incheiata cu respectarea prevederilor art.31-33 din Codul muncii. Conform art.32 alin.2 din Codul muncii: „Prin exceptie, salariatul poate fi supus la o noua perioada de proba in situatia in care acesta debuteaza la acelasi angajator intr-o noua functie sau profesie ori urmeaza sa presteze activitatea intr-un loc de munca cu conditii grele, vatamatoare sau periculoase”. Cum prin actul aditional nr.57/23.04.2015 partile au convenit schimbarea functiei din agent de contractari si achizitii in aceea de topograf, incepand cu data de 23.04.2015, salariatul a fost supus la o noua perioada de proba, pentru ca a debutat la angajator intr-o noua functie. Perioada de proba are natura juridica a unei clauze legale de dezicere, care opereaza in favoarea ambelor parti ale contractului individual de munca, contract ce poate inceta ca urmare a notificarii scrise transmise catre cealalta parte. Cu exceptia notificarii scrise pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, legiuitorul nu impune nicio alta conditie ce ar trebui indeplinita pentru incetarea contractului individual de munca in timpul perioadei de proba, oricare dintre partile semnatare ale contractului individual de munca avand posibilitatea sa notifice celeilalte parti intentia sa de incetare a raporturilor de munca.

Reclamantul a formulat raspuns la intampinare prin care a solicitat admiterea actiunii, astfel cum a fost formulata si inlaturarea apararilor paratei.

Prin sentinta civila nr.794 din 4 mai 2016 a fost admisa actiunea, a fost anulata notificarea nr.58/23.06.2015 emisa de parata, s-a dispus reintegrarea reclamantului pe functia detinuta anterior incetarii contractului individual de munca si a fost obligata parata la plata catre acesta a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate, precum si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, de la data incetarii contractului individual de munca pana la data reintegrarii efective. A fost obligata parata la 1.300 lei cheltuieli de judecata catre reclamant.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut ca intre parti a fost incheiat contractul individual de munca nr.38/4.04.2014, reclamantul indeplinind functia de agent contractari si achizitii. Contractul a fost incheiat pe perioada nedeterminata, conform pct. C lit. a, partile convenind si o perioada de proba de 90 de zile calendaristice (pct. L lit. a), in acord cu dispozitiile art.31 alin.1 din Codul muncii. Ulterior expirarii acestei perioade de proba, partile au continuat derularea relatiilor de munca.

La data de 23.04.2015, prin actul aditional nr.57, partile au procedat la modificarea functiei salariatului, din „agent contractari si achizitii” in „topograf”, incepand cu data de 23.04.2015.

Potrivit dispozitiilor art.17 alin.1 din Codul muncii, anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul, cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice. Conform art.17 alin.3 lit. n din Codul muncii, persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, va fi informata cu privire la cel putin urmatoarele elemente: durata perioadei de proba. Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin.3 in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege (alin.5 al  art.17).

In ceea ce priveste perioada de proba inserata in contractul initial, sustinerile partilor au fost diferite: reclamantul a apreciat fie ca nu a mai existat in cazul sau o noua perioada de proba, contractul fiind incheiat in anul 2014, pe durata nedeterminata, iar perioada de 90 de zile a expirat, fara a exista o incetare a raporturilor de munca, fie ca atributiile sale au fost aceleasi, de topograf, indiferent de functia indeplinita, in timp ce angajatorul a considerat ca prin schimbarea functiei angajatului, conform actului aditional nr.57/23.04.2015, salariatul poate fi supus la o noua perioada de proba.

Tribunalul a constatat, analizand cuprinsul actului aditional, ca singura modificare a contractului individual de munca a fost cea referitoare la functia angajatului, fara a exista orice alta mentiune suplimentara.

Insa prevederile art.32 alin.1 si 2 Codul muncii dispun: „Pe durata executarii unui contract individual de munca nu poate fi stabilita decat o singura perioada de proba. Prin exceptie, salariatul poate fi supus la o noua perioada de proba in situatia in care acesta debuteaza la acelasi angajator intr-o noua functie sau profesie ori urmeaza sa presteze activitatea intr-un loc de munca cu conditii grele, vatamatoare sau periculoase.” Or in speta partile se afla in executarea aceluiasi contract individual de munca, iar singura perioada de proba convenita de parti, la momentul incheierii contractului, a expirat, fara ca acestea sa convina in sensul incetarii contractului. Prin incheierea actului aditional si schimbarea functiei angajatului, fata de dispozitiile de exceptie instituite de art.32 alin.2 Codul muncii, salariatul poate fi supus la o noua perioada de proba in situatia in care debuteaza la acelasi angajator intr-o noua functie.

Fara a proceda la o analiza a atributiilor indeplinite de reclamant in temeiul celor doua functii, agent contractari si achizitii, respectiv topograf, instanta a retinut, din interpretarea coroborata a dispozitiilor legale de mai sus, ca stabilirea unei noi perioade de proba pe parcursul derularii aceluiasi contract de munca reprezinta o situatie de exceptie, astfel incat, in cazul in care angajatorul ar fi dorit mentinerea clauzei denuntarii unilaterale a contractului, aceasta trebuia inserata in mod expres in actul aditional, fiind necesar, totodata, acordul ambelor parti.

A apreciat instanta ca nu se poate retine ca prin modificarea contractului in privinta functiei salariatului se mentin implicit in totalitate toate celelalte clauze ale contractului initial, din moment ce perioada de proba debuteaza la angajarea in munca, iar o clauza similara pe parcursul executarii aceluiasi contract constituie una esentiala si de exceptie, ce conduce la modificarea expresa a contractului  sub acest aspect. Cum salariatul nu si-a manifestat acordul in privinta inserarii in cuprinsul actului aditional a clauzei de dezicere, modalitatea de incetare a contractului nu se poate realiza in temeiul acesteia si al dispozitiilor art.31 alin.3 Codul muncii, astfel incat concedierea unilaterala dispusa de angajator, sub forma notificarii scrise, fara preaviz, este nelegala. Asadar, in speta angajatorul nu a respectat procedura legala privind incetarea contractului individual de munca, or potrivit art.78 din Codul muncii este lovita de nulitate absoluta concedierea dispusa cu nerespectarea procedurii prevazute de lege.

Pentru toate aceste considerente, actiunea a fost admisa, conform celor de mai sus.

In termen legal parata a formulat apel impotriva sentintei tribunalului
,
pe care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie sub urmatoarele aspecte:

Solutia tribunalului este gresita, deoarece angajatorul a respectat dispozitiile art.31-33 din Codul muncii, care reglementeaza perioada de proba si care permit angajatorului sa il supuna pe salariat la o noua perioada de proba, in situatia in care acesta debuteaza intr-o noua functie sau profesie. Or in cazul reclamantului s-a incheiat actul aditional nr.57/24.04.2015, prin care partile au convenit schimbarea functiei din agent de contractari-achizitii in aceea de topograf.

A sustinut apelanta ca tribunalul a facut confuzie intre regimul juridic aplicabil raporturilor de munca pe parcursul perioadei de proba si efectele unui contract individual de munca pe perioada determinata.

Notificarea nr.58/23.06.2015 este cuprinsa in cadrul noii perioade de proba, care curge de la inceperea activitatii in noua functie - 23.04.2015 - , perioada asumata de salariat in capitolul L lit. a din contractul individual de munca nr.38/4.04.2014. Ca atare, notificarea a fost legal emisa.

Prin intampinarea formulata intimatul a solicitat respingerea apelului ca nefondat, aratand ca inca de la inceputul contractului individual de munca a indeplinit atributii specifice functiei de topograf, ca atare nu se afla intr-o noua perioada de proba incepand cu luna aprilie 2015.

Apelanta a formulat raspuns la intampinare, prin care a reluat sustinerile din apel.

Prin decizia civila nr. 101/19.01.2017, Curtea de Apel Pitesti – Sectia I civila a respins ca nefondat apelul formulat de parata S.C. F.F. S.R.L. si a obligat-o la plata sumei 1.500 lei cheltuieli de judecata catre intimat.

Pentru a hotari astfel, instanta de apel a retinut urmatoarele:

Prin contractul individual de munca incheiat pe perioada nedeterminata, incepand cu data de 7.04.2014, s-a stabilit pentru reclamant, avand functia de agent contractari si achizitii, o perioada de proba de 90 de zile calendaristice (capitolul L lit. a).

Ulterior, intre parti s-a incheiat actul aditional nr.57/23.04.2015, prin care s-a modificat functia reclamantului din agent contractari si achizitii in aceea de topograf, incepand cu data de 23.04.2015.

Parata a considerat ca incheierea acestui act aditional are drept consecinta supunerea reclamantului la o noua perioada de proba, fata de dispozitiile art.32 alin.2 din Codul muncii.

Potrivit acestui text de lege, „prin exceptie, salariatul poate fi supus la o noua perioada de proba in situatia in care acesta debuteaza la acelasi angajator intr-o noua functie sau profesie (…).” Asadar, legiuitorul a reglementat posibilitatea pentru angajator de a-l supune pe salariat la o noua perioada de proba, in situatia schimbarii functiei, insa instituirea unei noi perioade de proba trebuie mentionata in mod expres.

Aceasta concluzie se desprinde din prevederile art.17 alin.4 rap. la dispozitiile alin.3 lit. n, potrivit carora durata perioadei de proba trebuie sa se regaseasca in continutul contractului individual de munca, precum si din prevederile art.17 alin.5 din Codul muncii, conform carora orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin.3 (deci si durata perioadei de proba), in timpul executarii contractului individual de munca, impune incheierea unui act aditional la contract.

In speta, insa, in actul aditional nu s-a prevazut aceasta noua perioada de proba, ceea ce inseamna ca angajatorul nu a inteles sa uzeze de dispozitiile art.32 alin.2 din Codul muncii.

Rezulta, deci ca instituirea unei noi perioade de proba trebuie expres prevazuta in cuprinsul actului incheiat intre partile raportului de munca. Lipsa unei atare mentiuni in actul aditional in litigiu are drept consecinta inexistenta unei noi perioade de proba, situatie fata de care contractul de munca al reclamantului nu putea inceta printr-o notificare emisa in baza art.31 alin.3 din Codul muncii. Nefiind in executarea vreunei perioade de proba, reclamantului nu ii putea inceta contractul decat printr-una dintre modalitatile prevazute in cap. V din Codul muncii.

Pentru toate aceste considerente, Curtea, ca si tribunalul, apreciaza ca este nelegala concedierea unilaterala dispusa de angajator, sub forma notificarii scrise, fara preaviz, situatie fata de care a respins apelul ca nefondat, in temeiul dispozitiilor art.278 din Codul muncii si art.480 Cod procedura civila. In baza dispozitiilor art.453 Cod procedura civila, apelanta a fost obligata la plata sumei de 1.500 lei cheltuieli de judecata catre intimat, reprezentand onorariu avocat in apel.