Partea civila in procesul penal indreptatita la plata de daune morale

Cuprins pe materii
:
Drept penal. Partea speciala. Drept procesual penal. Partea generala.

Legislatie relevanta
:
art. 205 Cod penal; art. 193 al. 1 Cod penal; art. 25 Cod procedura penala. art. 1391 Cod civil
 

Rezumat
:

Este unanim acceptat ca infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal presupune, in mod necesar, ca victima sa fie supusa unor suferinte. Nu se poate concepe existenta infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal fara o constrangere, fie ca este de natura materiala sau de natura morala.

Totusi,

daca suferintele se soldeaza cu vatamari, autorul va raspunde pentru un concurs de infractiuni. De asemenea, daca timpul in care victima este lovita/amenintata depaseste timpul cat s-a desfasurat comiterea infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, va exista un concurs real de infractiuni.

O alta persoana decat victima directa a infractiunii poate primi despagubiri de ordin moral in procesul penal doar in cazul unui deces al victimei. In celelalte cazuri, daunele morale pot fi acordate doar victimei.

 

         Decizia penala nr. 1046/A/02.10.2019 a Curtii de Apel Galati

 

Prin sentinta penala nr. 45 din 07.03.2019 a Judecatoriei Faurei s-au hotarat urmatoarele:

I. In temeiul art. 396 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala rap. la art. 205 alin. 1 si alin. 3 lit. b din Codul penal, a fost condamnat inculpatul …, la pedeapsa de 4 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal savarsita asupra unui minor.

In temeiul art. 67 alin. 1 Cod penal rap. la art. 66 alin. 1 lit. a, b, n si o Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, a dreptului de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, a dreptului de a comunica, pe orice cale, cu persoana vatamata ...  si de a se apropia de aceasta la o distanta mai mica de 200 metri si a dreptului de a se apropia de locuinta, locul de munca sau alte locuri unde persoana vatamata desfasoara activitati sociale, la o distanta mai mica de 200 metri, pe o perioada de 4 ani dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala ori a restului de pedeapsa, dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei sau dupa expirarea termenului de supraveghere a liberarii conditionate, conform art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal.

In temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal s-a interzis inculpatului ca pedeapsa accesorie exercitarea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, a dreptului de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, a dreptului de a comunica, pe orice cale, si de a se apropia de persoana vatamata …  la o distanta mai mica de 200 metri si a dreptului de a se apropia de locuinta, locul de munca sau alte locuri unde persoana vatamata desfasoara activitati sociale, la o distanta mai mica de 200 metri, prevazute de art. 66 alin.1 lit. a, b, n si o Cod penal, din momentul ramanerii definitive a prezentei hotarari si pana cand pedeapsa principala va fi executata sau considerata ca executata.

II. In temeiul art. art. 396 alin. 1 si 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de Procedura Penala a fost achitat inculpatul ... sub aspectul savarsirii infractiunii de lovire sau alte violente, prev. de art. 193 al. 1 Cod penal.

III. In temeiul art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.) s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat, dupa ramanerea definitiva a prezentei hotarari, in vederea introducerii profilului genetic in S.N.D.G.J.

In temeiul art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, inculpatul a fost informat ca probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obtinerea si stocarea in S.N.D.G.J. a profilului genetic.

IV. In temeiul art. 397 alin. 1 C. proc. pen. raportat la art. 1349, art. 1357 si art. 1381 C.civ., s-a admis in parte actiunea civila formulata de partea civila ...  si a fost obligat inculpatul la plata catre aceasta a sumei de 10.000 de lei reprezentand daune morale. In temeiul art. 397 alin. 1 C.proc.pen. a fost respinsa ca nefondata actiunea civila exercitata de partea civila ...

V. In temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de Procedura Penala a fost obligat inculpatul la plata sumei de 430 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (230 lei la urmarirea penala si 200 lei la camera preliminara si judecarea in fond a cauzei).  

VI. Onorariul cuvenit aparatorului desemnat din oficiu in cursul urmaririi penale pentru persoana vatamata ...  (av. …  cu delegatia nr. 2202/07.07.2016 in valoare de 195 lei), a ramas in sarcina statului si s-a avansat din fondurile Ministerului Justitiei.

Pentru a pronunta hotararea judecatoreasca, prima instanta a retinut urmatoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Faurei care a fost emis la data de 04.09.2017 in cauza penala nr. 1039/P/2016 s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului ...  sub aspectul comiterii infractiunilor de „lipsire de libertate”, prev. de art. 205 al. 1 si al. 3 lit. b) din C.pen. si „lovire sau alte violente”,  prev. de art. 193 al. 1 din C.pen., cu aplic. art. 38 al. 1 din C.pen.

S-a retinut in cadrul rechizitoriului ca inculpatul, la data de 06/07.07.2016, in jurul orei 00

⁰⁰

, a aplicat persoanei vatamate minore …, in varsta de 16 ani, lovituri cu palma in zona fetei si a lipsit-o pe aceasta de libertate, scotand-o din autoturismul martorului ...  si introducand-o in interiorul autoturismului proprietate personala, impotriva vointei acesteia, conducand-o ulterior la domiciliul sau.

In cursul urmaririi penale au fost administrate urmatoarele mijloace de proba:    

-   declaratiile suspectului/inculpatului;

-   declaratiile persoanei vatamate;

-   declaratiile martorilor;

-  procesele verbale de confruntare intre inculpatul, ...  si  martorii ...  si ...;

- raportul de constatare medico legala nr. …/2016 intocmit de Serviciul de Medicina Legala …;

- procesul verbal intocmit cu ocazia efectuarii perchezitiei la domiciliul inculpatului;

- procesul verbal intocmit cu ocazia efectuarii perchezitiei informatice;

- mijloace materiale de proba :

• un telefon mobil marca Nokia, model 1208, IMEI 3... ;

• un telefon mobil marca Nokia, model FM696, IMEI 35…

Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Faurei la data de 07.09.2017 sub nr. 2010/228/2017.

Prin incheierea de sedinta din camera de consiliu din data de 09.03.2018 a Judecatoriei Faurei s-a constatat legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala si s-a dispus inceperea judecatii.

Impotriva acestei incheieri, persoana vatamata a formulat contestatie, care a fost respinsa de Tribunalul Braila ca nefondata prin incheierea din data de 12.06.2018.

Inculpatul nu a solicitat sa utilizeze de procedura in cazul recunoasterii invinuirii, potrivit dispozitiilor art. 375 alin. 1 C.proc.pen.

Analizand probatoriul administrat in faza de urmarire penala instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:

La data de 07.07.2016, in urma unui apel primit in noaptea de 06/07.07.2016 prin intermediul SNUAU 112, organele de cercetare penala din cadrul Sectiei 3 Politie Rurala … s-au sesizat din oficiu sub aspectul savarsirii infractiunilor de „lipsire de libertate”, prev. de art. 205 al. 1 si al. 3 lit. b) din C.pen. si „viol”, prev. de art. 218 al. 1 din C.pen., constand in aceea ca in noaptea de 06/07.07.2016, inculpatul ...  a fortat-o pe persoana vatamata, minora ..., sa coboare din autoturismul apartinand martorului … si sa urce, impotriva vointei sale, in autoturismul proprietatea inculpatului, dupa care a condus-o la locuinta sa din comuna …, sat ...  unde cei doi au intretinut un raport sexual normal si anal impotriva vointei persoanei vatamate.

La aceeasi data, persoana vatamata … a formulat o plangere penala impotriva inculpatului …, pentru savarsirea acelorasi infractiuni.

La data de 22.08.2016, persoana vatamata … a formulat o plangere penala, confirmata de reprezentantul legal al acesteia, …, la aceeasi data, impotriva inculpatului …, pentru savarsirea infractiunii de „lovire sau alte violente”,  prev. de art. 193 al. 1 din C.pen., constand in aceea ca in noaptea de 06/07.07.2016 in aceleasi imprejurari, i-a aplicat mai multe lovituri cu palma in zona fetei.

Din verificarile efectuate si din probele administrate in cauza a rezultat faptul ca la inceputul lunii iunie 2016, persoana vatamata …  si inculpatul …, s-au cunoscut prin intermediul retelei de socializare Facebook, intre acestia legandu-se o relatie de prietenie.

Pe parcursul zilei de 06.07.2016 inculpatul a contactat-o pe persoana vatamata …, solicitandu-i acesteia sa se intalneasca.

Intrucat persoana vatamata a refuzat, inculpatul a luat legatura cu martorul …, prieten comun al sau si al persoanei vatamate, pe care l-a rugat sa il ajute sa se intalneasca cu aceasta.

In acest sens, conform unei intelegeri prealabile avute cu inculpatul …, in noaptea zilei de 06/07.07.2016, in jurul orei 00

⁰⁰

, fiind insotit de martorul …, care ocupa locul din dreapta fata, martorul …, s-a deplasat la volanul autoturismului ce ii apartinea la domiciliul persoanei vatamate, unde aceasta se afla, impreuna cu martorele …, ...  si …, pe banca din fata portii imobilului apartinand reprezentantului sau legal din interiorul localitatii ...

In momentul in care a intalnit-o pe persoana vatamata …, martorul …, i-a propus acesteia sa se plimbe impreuna cu autoturismul ce ii apartinea, persoana vatamata acceptand propunerea primita si urcand in autoturism pe bancheta din spate a acestuia.

La un moment dat, in timp ce se deplasau cu autoturismul catre iesirea din localitatea …, pe sensul de deplasare catre localitatea …, cei trei au observat un autoturism parcat pe partea dreapta a benzii de mers opuse celei pe care se deplasau, precum si faptul ca o persoana ce se afla in interiorul acestuia le-a facut semn, aprinzand intermitent farurile autoturismului.

Dandu-si seama ca in interiorul autoturismului se afla inculpatul …, conform intelegerii avute si necunoscand intentiile acestuia, martorul …  a efectuat o manevra de oprire, moment in care in autoturism a urcat inculpatul, care s-a asezat pe bancheta din spate, langa persoana vatamata …

Imediat inculpatul a inceput sa ii ceara acesteia socoteala cu privire la motivele pentru care a refuzat sa il intalneasca in acea seara.

Ulterior, tragand-o de mana, a fortat-o sa coboare din autoturism si a fortat-o sa urce in autoturismul propriu.

Persoana vatamata a incercat sa opuna rezistenta tinandu-se cu mana de plafoniera masinii, insa nu a reusit. Ulterior, inculpatul a blocat usile autoturismului, pornind impreuna cu aceasta catre domiciliul propriu.

Persoana vatamata … a apucat sa trimita un mesaj text-sms prietenei sale, …, pe care a rugat-o sa o anunte pe mama sa …, pentru ca aceasta, la randul ei, sa anunte organele de politie cu privire la cele petrecute.

Cat timp s-a aflat la domiciliul inculpatului, persoana vatamata a fost fotografiata de catre inculpat cu telefonul mobil.

Ulterior, inculpatul ... a adus-o pe persoana vatamata aproape de domiciliul acesteia, respectiv in capatul strazii unde locuieste.

In timp ce martorele ... si ...  ii povesteau numitei ... cele petrecute, de ele s-a apropiat persoana vatamata, plangand.

In vederea lamuririi situatiei de fapt, in cauza s-a procedat la efectuarea unei constatari medico legale, din cuprinsul raportului nr .../2016 intocmit de Serviciul de Medicina Legala …, rezultand faptul ca persoana vatamata …, prezinta o deflorare veche a carei data nu mai poate fi precizata, nu prezinta leziuni corporale vizibile si nu necesita timp de ingrijire medicala.

Totodata, inculpatul a refuzat testarea cu aparatul poligraf.

In faza de urmarire penala, cu privire la acuzatia retinuta impotriva sa sub aspectul savarsirii infractiunii de „lipsire de libertate”, prev. de art. 205 al. 1 si al. 3 lit. b) din C.pen., acesta a dat declaratii contradictorii.

Astfel, cu ocazia unei prime audieri in calitate de suspect, inculpatul  a declarat faptul ca  s-a intalnit intamplator cu martorii … si … In timp ce se deplasa la volanul autoturismului pe drumul public, a recunoscut autoturismul condus de catre martorul ...  si, intrucat nu detinea in interiorul autoturismului un extinctor, i-a facut semn acestuia sa opreasca pentru a-l intreba daca a intalnit pe drum vreun echipaj de politie.

Cu ocazia unei audieri ulterioare in calitate de suspect, inculpatul a revenit asupra primei declaratii si a recunoscut faptul ca a avut o intelegere cu martorul …, in sensul de a-l ajuta sa se intalneasca in noaptea de 06/07.07.2016 cu persoana vatamata, fiind sunat de catre acesta din urma.

Cu ocazia audierii in calitate de inculpat, acesta a revenit asupra ambelor declaratii date anterior in cauza si a declarat faptul ca s-a intalnit intamplator cu martorul …, precum si ca acesta a fost cel care a facut semn cu ajutorul farurilor.

In cursul judecatii s-a procedat la reaudierea martorilor din rechizitoriu, respectiv ..., ..., …, ... si …, inculpatul rezervandu-si dreptul la tacere.

 Instanta a apreciat ca probatoriile administrate in cauza la urmarirea penala si judecata in fond sunt de natura a proba fara niciun fel de dubiu ca inculpatul se face vinovat de comiterea infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, prevazuta de art. 205 alin. 1 si alin. 3 lit. b Cod penal, probatoriile administrate ducand la aceasta concluzie.   

Astfel, din ansamblul probelor administrate, a rezultat ca inculpatul …  a scos-o cu forta pe persoana vatamata din autoturismul martorului …, a tarat-o pe aceasta la autoturismul sau, situat in apropiere si, impotriva vointei persoanei vatamate minore, a transportat-o pe aceasta la locuinta sa, unde a si retinut-o o perioada de timp, de asemenea, impotriva vointei acesteia.

Inculpatul cunostea imprejurarea ca persoana vatamata era minora si avea un ascendent pe plan psihologic asupra acesteia, insuflandu-i o stare de temere, motiv pentru care aceasta dorea sa incheie orice legatura cu inculpatul, aspecte care reies din conversatiile anterioare comiterii faptei, purtate de acestia pe o retea de socializare, existente la dosarul de urmarire penala.

Cu privire la infractiunea de lovire sau alte violente, prevazuta de art. 193 alin. 1 din Codul penal, instanta a apreciat, raportat la probatoriile administrate in cauza, atat la urmarirea penala cat si in faza de judecata, ca actele de violenta exercitate de inculpat asupra persoanei vatamate au fost inerente constrangerii fizice pe care acesta a exercitat-o in activitatea ilicita de lipsire ilegala de libertate, fiind savarsite strict pe durata, in timpul si in scopul luarii acesteia cu forta dintr-un vehicul si transportarii in celalalt vehicul, actele de violenta fiind astfel absorbite in continutul constitutiv al acestei din urma infractiuni.

In acest sens, instanta a retinut mentiunile de la punctul 4 al concluziilor raportului de constatare medico-legal nr. …/22.07.2016, potrivit carora persoana vatamata nu prezinta leziuni traumatice vizibile la momentul examinarii si declaratiile contradictorii ale martorilor ... (care a declarat initial, in faza de urmarire penala, ca inculpatul a lovit persoana vatamata o data peste fata, cu palma, iar ulterior, in fata instantei, a declarat ca a lovit-o cu palma peste fata, de doua ori) si ... (care a declarat in faza de urmarire penala ca inculpatul a lovit cu palma persoana vatamata, insa pe spate si nu in zona fetei, iar in fata instantei a declarat ca nu a lovit deloc persoana vatamata), cei doi martori fiind singurele persoane care s-au aflat in interiorul masinii unde s-a petrecut agresiunea fizica.      

 IN DREPT

 S-a retinut ca fapta inculpatului … constand in aceea ca la data de 06/07.07.2016, in jurul orei 00

⁰⁰

, a lipsit de libertate persoana vatamata minora, in varsta de 16 ani, …, scotand-o din autoturismul martorului ... si introducand-o in interiorul autoturismului proprietate personala, impotriva vointei acesteia, ulterior conducand-o la domiciliul sau, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de lipsire de libertate, prev. de art. 205 al. 1 si al. 3 lit. b) din C.pen.

Caracterizand persoana inculpatului instanta a retinut ca acesta are varsta de 42 de ani, este necasatorit, are un nivel mediu de educatie (11 clase) si nu este cunoscut cu antecedente penale.

In fata organelor de urmarire penala inculpatul a negat savarsirea infractiunilor pentru care a fost trimis in judecata iar in fata instantei si-a rezervat dreptul la tacere.

La stabilirea pedepselor s-au avut in vedere criteriile generale prevazute de art. 74 din Codul Penal, respectiv imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii, conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal, nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala a inculpatului.

In concret, instanta a retinut ca inculpatul este la primul contact cu legea penala insa nu a recunoscut savarsirea infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal. Instanta a mai avut in vedere diferenta semnificativa de varsta la data comiterii faptei dintre inculpat (40 de ani) si persoana vatamata minora (16 ani), precum si faptul ca infractiunea s-a comis pe timp de noapte, aspect de natura sa augmenteze impactul pe plan psihologic pe care fapta l-a avut asupra persoanei vatamate.

In aceste conditii s-a impus stabilirea unei pedepse in sarcina inculpatului orientata spre mediu-minim, apreciata ca fiind proportionala din punct de vedere al cuantumului cu gradul de pericol social al faptei comise.

Ca modalitate de executare, s-a stabilit executarea efectiva a pedepsei, apreciindu-se ca scopul educativ al acesteia nu se poate realiza decat prin privarea efectiva de libertate a inculpatului care are posibilitatea reeducarii in mediul penitenciar prin participarea la programele cultural-educative organizate in incinta locurilor de detentie.  

In prezenta cauza, partea vatamata ...  a exercitat actiunea civila si, in calitate de parte civila, s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 100.000 euro, cu titlu de daune morale.

La aprecierea cuantumului daunelor morale instanta a avut in vedere varsta persoanei vatamate precum si impactul pe care l-a avut asupra vietii sale private si sociale infractiunea a carei victima a fost.

Intelesul notiunii de prejudiciu moral a constat in rezultatul daunator direct al unei fapte ilicite si culpabile, prin care se aduce atingere valorilor cu continut nepatrimonial care definesc personalitatea umana. Prejudiciul moral produs, fiind strans legat de persoana, a lezat direct si nemijlocit integritatea psihica a partii civile. In ceea ce priveste prejudiciul moral invocat de partea civila, sub acest aspect instanta trebuie sa raspunda celor doua probleme care s-au ridicat respectiv, de a se stabili mai intai daca aceasta a suferit sau nu un astfel de prejudiciu, si, in masura in care raspunsul acestei prime intrebari este afirmativ, sa cuantifice acest prejudiciu.

Cu privire la suma solicitata cu titlu de daune morale, instanta a retinut ca acestea sunt greu de cuantificat, greutate care rezida mai ales din imposibilitatea de a le privi ca pe o compensare a suferintelor persoanei vatamate. Totusi, la stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu moral instanta a avut in vedere o multitudine de criterii, cum ar fi consecintele negative suferite pe plan psihic, importanta valorilor morale lezate, masura in care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecintele, masura in care partea civila a fost afectata emotional, avand in vedere si varsta acesteia. Prin urmare, stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include de regula o doza ridicata de aproximare si subiectivism. De asemenea, s-a precizat ca despagubirile acordate cu titlu de daune morale nu trebuie sa devina o cale de imbogatire fara justa cauza.

In consecinta, fata de cele anterior expuse, instanta a apreciat ca acordarea sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale reprezinta o justa satisfactie pentru acoperirea prejudiciului moral astfel suferit de persoana vatamata …, fara a constitui pentru aceasta o sursa de imbogatire fara justa cauza, astfel ca a respins in rest pretentiile civile cu titlu de daune morale ca neintemeiate.

In ceea ce priveste daunele morale in cuantum de 25.000 de euro cu care mama persoanei vatamate, …, s-a constituit parte civila, instanta le-a respins ca nefondate, ca urmare a faptului ca nu s-a facut dovada existentei unui prejudiciu moral, nepatrimonial, in dauna acestei persoane, in legatura de cauzalitate cu fapta savarsita de inculpat.

Pentru aceste motive,

In temeiul art. 396 alin. 1 si 2 din Codul de Procedura Penala rap. la art. 205 alin. 1 si alin. 3 lit. b din Codul penal, instanta l-a condamnat pe inculpatul …  la pedeapsa de 4 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal savarsita asupra unui minor.

In temeiul art. 67 alin. 1 Cod penal rap. la art. 66 alin. 1 lit. a, b, n si o Cod penal, i-a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, a dreptului de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, a dreptului de a comunica, pe orice cale, cu persoana vatamata ...  si de a se apropia de aceasta la o distanta mai mica de 200 metri si a dreptului de a se apropia de locuinta, locul de munca sau alte locuri unde persoana vatamata desfasoara activitati sociale, la o distanta mai mica de 200 metri, pe o perioada de 4 ani dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala ori a restului de pedeapsa, dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei sau dupa expirarea termenului de supraveghere a liberarii conditionate, conform art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal.

In temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal i-a interzis inculpatului ca pedeapsa accesorie exercitarea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, a dreptului de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, a dreptului de a comunica, pe orice cale, si de a se apropia de persoana vatamata ...  la o distanta mai mica de 200 metri si a dreptului de a se apropia de locuinta, locul de munca sau alte locuri unde persoana vatamata desfasoara activitati sociale, la o distanta mai mica de 200 metri, prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, n si o Cod penal, din momentul ramanerii definitive a prezentei hotarari si pana cand pedeapsa principala va fi executata sau considerata ca executata.

In temeiul art. 396 alin. 1 si 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de Procedura Penala l-a achitat pe inculpatul …  sub aspectul savarsirii infractiunii de lovire sau alte violente, prev. de art. 193 al. 1 Cod penal.

In temeiul art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.) a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat, dupa ramanerea definitiva a prezentei hotarari, in vederea introducerii profilului genetic in S.N.D.G.J.

In temeiul art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, inculpatul a fost informat ca probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obtinerea si stocarea in S.N.D.G.J. a profilului genetic.

In temeiul art. 397 alin. 1 C. proc. pen. raportat la art. 1349, art. 1357 si art. 1381 C.civ.,  s-a admis in parte actiunea civila formulata de partea civila …  si a fost obligat inculpatul la plata catre aceasta a sumei de 10.000 de lei reprezentand daune morale.

In temeiul art. 397 alin. 1 C. proc. pen. s-a respins ca nefondata actiunea civila exercitata de partea civila ...

In temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de Procedura Penala a fost obligat inculpatul la plata sumei de 430 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (230 lei la urmarirea penala si 200 lei la camera preliminara si judecarea in fond a cauzei).

Onorariul cuvenit aparatorului desemnat din oficiu in cursul urmaririi penale pentru persoana vatamata ...  (av. …  cu delegatia nr. 2202/07.07.2016 in valoare de 195 lei), a ramas in sarcina statului si s-a avansat din fondurile Ministerului Justitiei.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Faurei, inculpatul ...  si partile civile ...  si …, criticand-o pentru
nelegalitate si

netemeinicie.

In motivele de apel formulate potrivit dispozitiilor art. 412  Cod procedura penala, Parchetul de pe langa Judecatoria Faurei a apreciat solutia primei instante ca fiind partial
nelegala
si a solicitat admiterea apelului, desfiintarea partiala a sentintei atacate – in ceea ce priveste infractiunea de
lovire sau alte violente
prevazuta de art. 193 alin. 1 Cod penal si in rejudecare, condamnarea inculpatului si pentru savarsirea acestei infractiuni. S-a apreciat ca martorii audiati in cauza au confirmat in mod constant ca inculpatul …  a lovit-o pe persoana vatamata ...  cu palma peste fata. S-a mai sustinut ca actele de violenta nu pot fi absorbite in continutul infractiunii de lipsite de libertate in mod ilegal – asa cum gresit a apreciat judecatorul fondului.

Persoana vatamata ...  a invocat la randul ei critici de
netemeinicie
a hotararii atacate, sustinand ca:

- pedeapsa aplicata inculpatului pentru savarsirea infractiunii de
lipsire de libertate in mod ilegal
este prea mica, raportat la gradul ridicat de pericol social al acesteia, la varsta persoanei vatamate, la modalitatea concreta in care fapta a fost comisa;

- cuantumul daunelor morale acordate de prima instanta este prea mic intrucat consecintele fizice si psihice ale faptei vor putea fi greu inlaturate.

Partea civila ...  a apreciat ca
in mod nelegal
prima instanta a respins actiunea sa civila constand in plata de daune morale intrucat, urmare a faptei savarsite de inculpat viata sociala a intregii familii a fost afectata, iar ea, in calitate de mama a persoanei vatamate a incercat, alaturi de fiica sa minora, grave suferinte morale.

In motivele orale si scrise de apel inculpatul …, prin aparator ales, a sustinut ca hotararea primei instante este
nelegala
sub aspectul condamnarii sale pentru savarsirea infractiunii de
lipsire de libertate in nelegal
prevazuta de art. 205 alin. 1 si alin. 3 lit. b) Cod penal. Acesta a apreciat ca la dosar nu exista probe in sprijinul unei solutii de condamnare, fapt pentru care se impune achitarea sa in temeiul art. 16 alin. 1 lit. c) Cod penal.

In cursul cercetarii judecatoresti in apel partile au fost citate potrivit dispozitiilor art. 420 alin. 1 Cod procedura penala.

Instanta de apel a procedat la ascultarea inculpatului potrivit dispozitiilor art. 420  alin. 4 Cod procedura penala, acesta dand declaratii in fata instantei de control judiciar.  

Examinand hotararea atacata prin prisma motivelor de apel invocate si din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 417 alin.  2 Cod procedura penala, Curtea constata ca apelurile declarate in cauza de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Faurei si de partea civila ...  sunt fondate, in timp ce apelurile declarate de inculpatul …  si de partea civila …  sunt nefondate.

1. Latura penala

Prin rechizitoriul nr. 1039/P/2016 al Parchetului de pe langa Judecatoria Faurei inculpatul …

a fost trimis in judecata, in stare de libertate, sub aspectul savarsirii infractiunilor de:

-  
lipsire de libertate in mod ilegal
prevazuta de art. 205 alin. 1 si alin. 3 lit. b) Cod penal;

-
lovire sau alte violente
 prevazuta de art. 193 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

In fapt, in sarcina inculpatului …  s-a retinut ca
la data de 06/07.07.2016, in jurul orei 00

⁰⁰

, a aplicat persoanei vatamate minore …, in varsta de 16 ani, lovituri cu palma in zona fetei si a lipsit-o pe aceasta de libertate, scotand-o din autoturismul martorului ... si introducand-o in interiorul autoturismului proprietate personala, impotriva vointei acesteia, conducand-o ulterior la domiciliul sau.

In cauza au fost administrate urmatoarele
mijloace de proba
: plangerea si  declaratiile persoanei vatamate; declaratiile martorilor ..., …, …, ..., …, …, procesele-verbale de confruntare intre inculpatul … si martorii, … si …; raportul de constatare medico-legala nr. …/2016 intocmit de Serviciul de Medicina Legala …; procesul-verbal intocmit cu ocazia efectuarii perchezitiei la domiciliul inculpatului; procesul-verbal intocmit cu ocazia efectuarii perchezitiei informatice.

Cat priveste infractiunea de lovire sau alte violente in urma readministrarii materialului probator, prima instanta a conchis ca actele de violenta exercitate de inculpat asupra persoanei vatamate au fost inerente constrangerii fizice pe care acesta a exercitat-o in activitatea ilicita de lipsire ilegala de libertate, acestea fiind astfel absorbite in continutul constitutiv al acestei din urma infractiuni. S-a mai retinut ca nici mijloacele de proba administrate in cauza (raportul de constatare medico-legal nr. …/22.07.2016 si declaratiile martorilor oculari ... si …) nu contribuie la formarea convingerii ferme ca aceasta infractiune a fost intr-adevar savarsita.

Curtea nu impartaseste acest punct de vedere si, in deplin acord cu opiniile exprimate de Parchetul de pe langa Judecatoria Faurei, apreciaza ca in cauza a fost savarsita si infractiunea de
lovire sau alte violente
prevazuta de art. 193 alin. 1 Cod penal. In sprijinul acestei opinii, aducem urmatoarele argumente:

a.
Mijloacele de proba administrate in cauza confirma faptul ca in seara de 06/07.07.2016, inculpatul …  i-a aplicat persoanei vatamate …, in varsta de 16 ani, lovituri cu palma in zona fetei, pentru a-i infrange rezistenta si a o determina sa urce in autoturismul sau. Astfel:

-
persoana vatamata …
, a declarat ca „
… a devenit violent, m-a tras de par si m-a lovit cu palma peste fata solicitandu-mi sa cobor din masina lui ...  si sa ma urc in masina la el
”.

-
martorul …
a sustinut in mod constant ca inculpatul ...  s-a urcat pe bancheta din spate a autoturismului, i-a dat o palma peste fata persoanei vatamate, a apucat-o de mana, a tras-o afara din masina si a urcat-o cu forta in masina lui; martorul a observat cum persoana vatamata a pus mainile pe rama de sus a plafonierei, incercand sa se opuna de a urca in masina, insa ...  a reusit sa o introduca  in autoturism, dupa care a blocat portiera; acesta a confirmat si faptul ca persoana vatamata a fost scoasa la plimbare de martorul …, ca urmare a unei intelegeri prealabile cu inculpatul; in fata primei instante de judecata martorul a mai adaugat ca, aflata pe bancheta din spate, persoana vatamata tipa cand inculpatul incerca sa o scoata din masina si s-a auzit cand aceasta a fost lovita cu palmele; pana la masina sa, inculpatul a dus-o in brate intrucat persoana vatamata nu dorea sa-l insoteasca; reaudiat fiind, martorul si-a mentinut cele sustinute si in fata Curtii de Apel;

-
martorul ...
a recunoscut initial  ca persoana vatamata a refuzat sa il insoteasca pe ...  in autoturismul sau si atunci, acesta a lovit-o cu palmele peste fata, a tras-o de mana si a scos-o din autoturism cu forta si la fel a urcat-o in autoturismul sau. Martorul a mai adaugat ca, in momentul cand inculpatul a incercat sa o bage pe ...  cu forta in autoturismul sau, aceasta s-a prins cu mainile de rama de sus a masinii, moment in care …  a impins-o fortat inauntru si a blocat usile.

In declaratiile ulterioare, acest martor a sustinut ca ... a lovit persoana vatamata pe spate si nu cu palma peste fata. Restul sustinerilor au fost insa mentinute. In fata primei instante de judecata martorul a declarat ca … nu a lovit-o pe …, insa a tarat-o practic de la o masina la cealalta. …  ii spunea acestuia ca nu doreste sa mearga cu el. Martorul a vazut-o pe persoana vatamata si cand a revenit acasa, in aceeasi seara si era
plansa si tremurand de frica.

Reaudiat in fata Curtii de Apel Galati, martorul a recunoscut ca persoana vatamata nu a dorit sa-l insoteasca pe inculpat la masina, moment in care
acesta a lovit-o peste fata sau peste spate
.

-
martora …
a aflat de la martora ...  cele petrecute cu persoana vatamata; aceasta era prezenta cand ...  a revenit la domiciliu
rosie la fata, plangand si tremurand
. Martora a auzit-o spunandu-i mamei sale sa sune la politie;

-
martora ...
(prietena persoanei vatamate) a primit un SMS de la aceasta, prin care era anuntata ca „
a fost sechestrata de …
” si solicita sa fie anuntate organele de politie; martora a mers si i-a aratat mesajul numitei …;

-
martorul ...
a confirmat si el ca persoana vatamata
plangea si era speriata cand a revenit la domiciliu
; aceasta a povestit ca … a sechestrat-o la domiciliu si nu a lasat-o sa plece.

Inculpatul nu a avut o pozitie constanta referitor la cele intamplate. Initial, acesta a declarat ca s-a intalnit intamplator cu ...  si a mers la masina acestuia pentru a intreba daca exista controale ale politiei in zona. Aflata pe bancheta din spate, ...  a coborat de bunavoie din masina si a urcat in autoturismul sau. Ulterior, inculpatul a recunoscut ca nu s-a intalnit intamplator cu ..., ci a fost sunat de acesta si anuntat ca persoana vatamata se afla cu el in masina. Cu prilejul confruntarii, inculpatul a sustinut ca doar a atins-o pe …  cu palma pe spate, insa nu a lovit-o – aspect reiterat si in fata Curtii de Apel.

Toate mijloacele de proba administrate in cauza, in majoritatea lor, converg catre concluzia ca in seara de 06/07.07.2016, in incercarea de a o convinge pe ...  sa-l insoteasca, inculpatul ...       i-a aplicat acesteia si lovituri cu palmele in zona fetei. Martorul …, desi oscilant in declaratii, a recunoscut in cele din urma aplicarea loviturilor. Oricum, declaratiile sale anterioare, in care preciza ca inculpatul nu ar fi lovit-o pe …, nu pot fi primite intrucat nu se coroboreaza cu celelalte mijloace de proba administrate in cauza si nici macar cu propriile sale declaratii.

Cat priveste raportul de constatare medico-legala, fiind vorba despre lovituri aplicate cu palma peste fata, este firesc ca acestea sa nu se regaseasca ulterior sub forma unor leziuni traumatice, pe corpul persoanei vatamate.

b.
Elementul material al infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal se realizeaza   printr-o actiune sau o inactiune prin care se produce, in orice modalitate, lipsirea de libertate a persoanei. Este unanim acceptat ca aceasta activitate ilicita presupune, in mod necesar, ca victima sa fie supusa unor suferinte. Nu se poate concepe existenta infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal fara o constrangere, fie ca este de natura materiala sau de natura morala.

Totusi,

daca suferintele se soldeaza cu vatamari, autorul va raspunde pentru un concurs de infractiuni. De asemenea, daca timpul in care victima este lovita/amenintata depaseste timpul cat s-a desfasurat comiterea infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, va exista un concurs real de infractiuni.

Or, in speta de fata, persoana vatamata ...  a fost lovita de inculpatul ...  inainte ca actiunea de lipsire de libertate sa se produca efectiv, in etapa prealabila, cand acesta incerca sa infranga opozitia victimei. Prin urmare, constrangerile de natura fizica nu au intervenit paralel cu actiunea de lipsire de libertate in mod ilegal pentru a putea fi absorbite de aceasta.

Cu privire la infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal coroborand probele administrate in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti, instanta de fond a constatat, dincolo de orice indoiala rezonabila ca faptele exista, constituie infractiune si au fost savarsite cu vinovatie de inculpat, in sensul art. 396 alin. 2 si art. 103 alin. 2 teza II Cod procedura penala.

In deplin acord cu prima instanta de judecata si in dezacord cu opinia inculpatului, Curtea apreciaza ca vinovatia acestuia pentru savarsirea infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal a fost pe deplin dovedita. Atat persoana vatamata, cat si martorii oculari ...  si ... au confirmat ca minora ...  a fost luata de inculpat din autoturismul condus de …, impotriva vointei sale. Aceasta si-a exprimat dezacordul din primul moment cand a vazut ca inculpatul se apropie de autoturism si tot timpul cat acesta s-a aflat langa ea, pe bancheta din spate. Pentru a-i infrange vointa, inculpatul a exercitat violente fizice si, pentru a o scoate din autoturism, a luat-o efectiv in brate. Minora s-a opus din nou in momentul in care a ajuns langa autoturismul inculpatului, tinandu-se cu mainile de rama de sus a masinii, insa inculpatul a reusit sa-si impuna vointa si, profitand de superioritatea fizica, a impins-o fortat inauntru si a blocat usile.

Faptul ca evenimentele s-au produs fara consimtamantul sau este dovedit si de starea in care se afla minora cand a revenit la domiciliu – tremurand, plansa si rosie la fata, aceasta i-a cerut mamei sale sa alerteze organele de politie.

Individualizarea pedepsei

Fata de criteriile de individualizare prevazute de art. 74 Cod penal, Curtea considera ca este important de analizat, pe de o parte
, faptele comise
[a) imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite; b) starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita; c) natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; d) motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit],
iar pe de alta parte persoana inculpatului
[e) natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal; g) nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala].

Desi isi are cauza in gravitatea infractiunii comise, pedeapsa se adreseaza unui anume inculpat, pe care este menita sa-l reeduce si a carui readaptare sociala difera de a celorlalti inculpati, orice deosebire sub aspectul posibilitatii de indreptare si reeducare a inculpatilor rasfrangandu-se si asupra sanctiunii ce trebuie stabilita in raport cu gradul de pericol social al faptei comise.

In procesul de individualizare a pedepselor, Curtea considera ca trebuie avuta in vedere atat
preventia speciala
, prin stabilirea si aplicarea pedepsei urmarindu-se prevenirea savarsirii de noi infractiuni, intimidarea infractorului prin intermediul pedepsei si reeducarea sa in scopul evitarii recidivei,
cat si preventia generala
prin descurajarea generala a potentialilor faptuitori in comiterea unora astfel de infractiuni, precum si prin retributie (expresie a indignarii societatii in ansamblu fata de aceste infractiuni si a pozitiei statului in sensul ca aceste fapte nu vor ramane nesanctionate).

Fata de logica regimului sanctionator reglementat de noul Cod penal, Curtea apreciaza ca in procesul de individualizare instanta trebuie mai intai
sa stabileasca
pedeapsa, iar apoi sa evalueze daca se impune sau nu
aplicarea pedepsei
, pentru ca ulterior, in situatia in care apreciaza ca se impune aplicarea pedepsei sa stabileasca daca se impune executarea pedepsei sau suspendarea sub supraveghere a acesteia.

In ceea ce priveste cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, Curtea apreciaza ca acesta nu a fost just individualizat in raport cu criteriile prevazute de art. 74 din Codul penal, intrucat instanta de fond nu a tinut seama de imprejurarile ce evidentiaza gradul ridicat de pericol social al faptelor savarsite de inculpat. Astfel, desi intre el si persoana vatamata exista o diferenta de varsta de aproape 25 ani, inculpatul nu a avut vreun impediment in a initia o relatie inclusiv de natura sexuala cu aceasta, iar cand minora a refuzat sa-l mai intalneasca, a recurs la expresii triviale si amenintari pe care ulterior, chiar le-a materializat. Cu ajutorul martorului …, acesta a conceput un plan pentru a o determina pe ...  sa iasa din casa si cand a intalnit-o, folosind violente fizice, dar si psihice, a luat-o cu forta din masina martorului si a dus-o in autoturismul sau, fara sa tina seama de opozitia fetei si de traumele pe care le poate produce unui copil de doar 16 ani la acel moment.  

Curtea nu poate sa ignore comportamentul reprobabil de care a dat dovada inculpatul, lipsa de moralitate a acestuia, violenta fizica, dar si cea de limbaj. Capturile imaginilor continand SMS-urile trimise de inculpat (un barbat in varsta de 40 ani) catre persoana vatamata (o fata de 16 ani) sunt graitoare in acest sens. In telefonul inculpatului au fost de asemenea gasite fotografii nud ale persoanei vatamate.

Mai mult, in comunitate inculpatul este cunoscut ca fiind o persoana violenta. Nici relatiile cu fosta sa sotie nu sunt dintre cele mai cordiale, aceasta obtinand doua ordine de protectie impotriva inculpatului, urmare a violentelor exercitate fata de ea si fata de copiii sai minori.

Analizand deopotriva circumstantele personale ale inculpatului, dar si gravitatea faptelor in sine, nu putem ajunge la concluzia ca pedeapsa aplicata de prima instanta (orientata spre minimul special prevazut de lege) satisface exigentele individualizarii pedepsei.

Apreciem dimpotriva ca argumentele expuse mai sus, pledeaza pentru majorarea cuantumului pedepsei aplicate, care se impune in vederea realizarii scopului educativ – preventiv al pedepsei penale si pentru formarea unei atitudini corecte fata de ordinea de drept si regulile de convietuire sociala.

In opinia Curtii, o pedeapsa de 5 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de lipsire de libertate in mod nelegal si una de 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente sunt de natura a sanctiona in mod corespunzator atat pericolul social concret al infractiunilor, cat si periculozitatea inculpatului.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atat asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cat si asupra altor persoane care, vazand constrangerea la care este supus acesta, sunt puse in situatia de a reflecta asupra propriei lor comportari viitoare si de a se abtine de la savarsirea de infractiuni.

Fermitatea cu care o pedeapsa este aplicata si pusa in executare, intensitatea si generalitatea dezaprobarii morale a faptei si faptuitorului, conditioneaza caracterul preventiv al sanctiunii care, totdeauna, prin marimea privatiunii, trebuie sa reflecte gravitatea infractiunii si gradul de vinovatie a faptuitorului.

Numai o pedeapsa justa si proportionala este de natura sa asigure atat exemplaritatea, cat si finalitatea acesteia, preventia speciala si generala.

 

2. Latura civila

Avand in vedere si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Tolstoy Miloslovsky c. Regatul Unit) care a stabilit ca despagubirile trebuie sa prezinte un raport rezonabil de proportionalitate cu atingerea adusa, avand in vedere totodata, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea si gravitatea atingerii adusa acestora, Curtea apreciaza ca instanta de fond nu a realizat o justa apreciere a prejudiciului moral suferit de partea civila ...  - aspect sub care hotararea este netemeinica.

Daunele morale reprezinta satisfactii echitabile destinate a compensa material suferintele fizice sau psihice ale partii civile, urmare a faptei ilicite a inculpatului.

Cat priveste cuantumul daunelor morale, stabilirea acestora se realizeaza in echitate, tinandu-se seama de circumstantele concrete ale cauzei, dar si de o serie de criterii jurisprudentiale cum ar fi: consecintele negative suferite de partea civila pe plan fizic si psihic, importanta valorilor morale lezate, masura in care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, avand in vedere ca, prin aceste despagubiri cu rol compensatoriu, se urmareste o reparatie justa si echitabila a prejudiciului moral suferit.

Datorita incompatibilitatii care exista intre caracterul moral, nepatrimonial al daunelor si caracterul pecuniar, patrimonial al despagubirii (indemnizatiei), stabilirea cuantumului despagubirii pentru repararea daunelor morale este deosebit de dificila, incluzand – in mod firesc – o doza mai mica sau mai mare de arbitrar.

In orice caz, in ceea ce priveste cuantumul despagubirilor morale, instanta de judecata trebuie sa aiba in vedere ca sumele de bani pe care le acorda cu acest titlu sa nu aiba caracter derizoriu pentru partea civila ci, dimpotriva, sa compenseze efectiv pierderea suferita ori traumele fizice sau psihice indurate de aceasta. In egala masura insa, despagubirile acordate cu titlu de daune morale nu trebuie sa constituie nici sanctiuni excesive pentru autorul daunelor si, implicit, pentru partea responsabila civilmente, dar nici o sursa de imbogatire fara justa cauza pentru persoanele care reclama producerea unei vatamari.

In speta de fata persoana vatamata ... a suferit un important prejudiciu moral ca urmare a faptelor inculpatului atat prin prisma calitatii sale de viitoare femeie, cat si prin prisma varstei inca fragede. In cazul minorilor orice act impotriva firii, oricat de neinsemnat pentru un major, poate lasa urme adanci in subconstient si poate marca intreaga dezvoltare psiho-fizica ulterioara. Inculpatul a abuzat de ascendentul varstei, dar si de forta sa fizica pentru a suprima orice impotrivire a persoanei vatamate - chiar actele aparent consimtite de aceasta fiind puse sub semnul intrebarii.

   Fata de cele expuse mai sus, Curtea apreciaza ca se impune majorarea cuantumului daunelor morale acordate partii civile …  la un nivel echitabil si proportional cu datele spetei.

Cat priveste actiunea civila exercitata de numita ...

– mama persoanei vatamate – Curtea opineaza ca aceasta nu poate fi admisa.

Potrivit art. 1391 Cod civil  privind Repararea prejudiciului nepatrimonial

(1) In caz de vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii, poate fi acordata si o despagubire pentru restrangerea posibilitatilor de viata familiala si sociala.

(2) Instanta judecatoreasca va putea, de asemenea, sa acorde despagubiri ascendentilor, descendentilor, fratilor, surorilor si sotului, pentru durerea incercata prin moartea victimei, precum si oricarei alte persoane care, la randul ei, ar putea dovedi existenta unui asemenea prejudiciu.

Din textele de lege enuntate mai sus, rezulta ca o alta persoana decat victima directa a infractiunii poate primi despagubiri de ordin moral in procesul penal doar in cazul unui deces al victimei. In celelalte cazuri, daunele morale pot fi acordate doar victimei.

In speta de fata, numita ... nu este victima directa a infractiunilor retinute in sarcina inculpatului, daunele morale cuvenindu-se doar fiicei sale.

Examinand cauza si din oficiu Curtea, potrivit art. 417 alin. 2 Cod procedura penala, constata ca nu sunt incidente alte cauze de nelegalitate sau de netemeinicie vizand sentinta apelata.

Pentru considerentele dezvoltate mai sus, in temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) Cod procedura penala,

urmeaza a fi admise apelurile declarate de Parchetul de pe langa Judecatoria Faurei si de partea civila ...  impotriva sentintei penale nr. 45/07.03.2019 a Judecatoriei Faurei.

Va fi desfiintata in parte sentinta penala apelata, atat pe latura penala cat si pe latura civila si, in rejudecare:

Va fi inlaturata dispozitia privind achitarea inculpatului …, in temeiul art. 391 alin. 1 si 5 Cod procedura penala, raportat la art. 16 alin. 1 lit. a) Cod procedura penala, sub aspectul savarsirii infractiunii de
lovire sau alte violente
prevazut de art. 193 alin. 1 Cod penal.

In temeiul art. 396 alin. 1 si 2 Cod procedura penala va fi condamnat inculpatul ...  la o pedeapsa de 6 (sase) luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de
lovire sau alte violente
prevazut de art. 193 alin. 1 Cod penal (fapta din data de 06/07.07.2016).

Urmeaza a fi majorata pedeapsa aplicata inculpatului ...  pentru savarsirea infractiunii de
lipsire de libertate in mod ilegal
prevazuta de art. 205 alin. 1 si alin. 3 lit. b) Cod penal de la 4 ani inchisoare, la 5 (cinci) ani inchisoare.

In temeiul art. 38 alin. 1 – 39 alin. 1 lit. b) Cod penal vor fi contopite pedepsele aplicate in prezenta cauza,

urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani inchisoare, la care se adauga un spor de 1/3 din totalul celeilalte pedepse (2 luni inchisoare), aplicandu-se in final o pedeapsa rezultanta de 5 (cinci) ani si 2 (doua) luni inchisoare.

In temeiul art. 45 alin. 1 Cod penal si art. 67 alin. 1 Cod penal, va fi aplicata inculpatului …  pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), n) si o) Cod penal, pe o perioada de 4 ani.

In temeiul art. 45 alin. 5 Cod penal, in referire la art. 45 alin. 3 lit. a Cod penal si art. 65 alin. 1 Cod penal va fi aplicata inculpatului … pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), e), n) si o) Cod penal, pe durata executarii pedepsei principale.

Urmeaza a fi majorat cuantumul daunelor morale la plata carora este obligat inculpatul ...  catre partea civila …, de la 10.000 lei la 20.000 lei.

Vor fi mentinute celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate care nu sunt contrare prezentei decizii, inclusiv cele privind modalitatea de execute a pedepsei.

In temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) Cod procedura penala,

vor fi respinse ca fiind nefondate apelurile declarate de inculpatul ... si de partea civila ...

impotriva sentintei penale nr. 45/07.03.2019 a Judecatoriei Faurei.