Obligatia angajatorului de a organiza unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie in materia securitatii si sanatatii in munca.

Index tematic:
Contencios administrativ -
Anulare proces-verbal de control
Legislatie relevanta :

Art. 8 alin. 4, art. 9 alin. 1 lit. b-c, alin. 2, alin. 3 din Legea nr. 319/2006,

Art. 18, art. 19 alin. 2 si art. 23 alin. 1 din HG nr. 1425/2006

Rezumatul problemei de drept:

Potrivit dispozitiilor art. 18 alin. 1 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, astfel cum au fost aprobate prin HG nr. 1825/2006, in cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au intre 50 si 249 de lucratori, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori ori sa organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie din cadrul intreprinderii. De asemenea, art. 19 alin. 1 din norme prevede ca in cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au peste 250 de lucratori, angajatorul trebuie sa organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie. Din interpretarea sistematica a acestor prevederi rezulta ca reclamanta, in calitate de angajator cu peste 250 de lucratori, avea obligatia de a organiza cel putin un serviciu intern de prevenire si protectie.

Distinctia pe care legiuitorul o face intre situatia desemnarii unuia sau mai multor lucratori si situatia organizarii unuia sau mai multor servicii interne de prevenire si protectie, distinctie intemeiata pe numarul lucratorilor din cadrul unitatii, fara insa a se preciza expres numarul minim de lucratori din cadrul serviciilor astfel organizate, conduce la concluzia ca, atunci cand unitatea are un numar mare de lucratori, activitatea de prevenire si protectie in domeniul securitatii si protectiei in munca are un caracter complex , sens in care se impune organizarea a cel putin un serviciu intern, nefiind suficienta desemnarea unuia sau a mai multor lucratori cu atributii in acest sens.

Identificare:

Curtea de Apel Ploiesti - Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal Decizia civila nr. 3197 din data de 8 octombrie 2018

Prin sentinta nr. 880/20.04.2018 Tribunalul P. a respins cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta L.D. S.R.L, in contradictoriu cu parata I.T.M. P., ca neintemeiata.

impotriva acestei sentinte a formulat recurs reclamanta L.D. S.R.L solicitand admiterea recursului, casarea hotararii recurate si anularea partiala a Procesului verbal de control seria
...
nr.
...
incheiat la 13 noiembrie 2017 cu privire la masura redimensionarii serviciului intern de prevenire si protectie, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea recursului s-a aratat ca potrivit dispozitiilor art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedura civila „casarea unor hotarari se poate cere numai pentru urmatoarele motive de nelegalitate: cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material"; hotararea pronuntata de prima instanta este nelegala in conditiile in care a fost data cu aplicarea gresita a normelor care reglementeaza organizarea serviciului intern de prevenire si protectie prevazute de art. 19 si art. 23 - art. 27 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 („NM").

Conform art. 19 alin. 1 si 2 din NM „in cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au peste 250 de lucratori, angajatorul trebuie sa organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie. In cazul in care serviciile interne de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie prevazute la art. 15, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe pentru acele activitati de prevenire si protectie pe care nu le poate desfasura cu personalul propriu."

De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 23 - art. 27 din NM, serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care indeplinesc cel putin cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului mediu, prevazute la art. 49 din NM si, dupa caz, alti lucratori.

Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa desfasoare numai activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare.

De asemenea, serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa aiba la dispozitie resursele materiale si umane necesare pentru indeplinirea activitatilor de prevenire si protectie desfasurate in intreprindere. in acest context, angajatorul trebuie sa asigure mijloacele adecvate pentru ca serviciul intern de prevenire si protectie sa poata desfasura activitatile specifice.

Totodata, marja de apreciere a marimii si organizarii serviciului intern de prevenire si protectie este lasata pe seama angajatorului, acesta fiind cel care stabileste structura serviciului in functie de marimea intreprinderii si/sau unitatii si/sau riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia acestora in cadrul intreprinderii si/sau unitatii.

Dispozitiile legale care reglementeaza organizarea serviciului intern de prevenire si protectie nu instituie un numar minim de lucratori care sa faca parte din serviciul intern de prevenire si protectie prin raportare la numarul total de salariati ai angajatorului.

In acest context, angajatorul are facultatea atribuita prin NM si libertatea de a decide marimea si organizarea serviciului intern de prevenire si protectie in functie de situatia concreta la nivelul unitatii, respectiv marimea intreprinderii, riscurile la care sunt supusi lucratorii si distributia acestora in cadrul intreprinderii.

In lipsa unei prevederi legale exprese care sa reglementeze structura serviciului intern de prevenire si protectie, respectiv numarul minim obligatoriu al lucratorilor desemnati in structura acestuia rezulta ca masura instituita de intimata si confirmata de prima instanta este contrara dispozitiilor Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 aprobate prin HG nr. 1425/2006.

In aceste conditii se poate constata faptul ca prima instanta a pronuntat hotararea recurata cu incalcarea prevederilor Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 aprobate prin HG nr. 1425/2006.

Prin intampinarea inregistrata la 26.07.2018 ITM P. a solicitat respingerea recursului promovat de catre petenta apelanta SC L.D. SRL si mentinerea sentintei atacate ca fiind legala si temeinica
.

Considera ca instanta de fond a retinut corect situatia prezentata de catre agentii constatatori, a avut in vedere toate probele administrate in cauza si s-a pronuntat in concordanta cu normele legale in vigoare, respingand actiunea ca neintemeiata.

In data 07.11.2017 ora 10, inspectorii de munca au verificat la SC L.D. SRL modul de aplicare si respectare a legislatiei in vigoare in domeniul relatiilor de munca, retinandu-se faptul ca angajatorul nu a dus la indeplinire masurile obligatorii dispuse de inspectorul de munca prin procesele verbale de control anterioare, la termenele stabilite de acesta, fiind incalcate prevederile art.23 alin.1 lit b. din Legea nr.108/1999 republicata. Aratam ca inspectorii de munca au constatat urmatoarele:

„Nu a fost indeplinita masura stabilita in controalele anterioare, respectiv in procesele verbale de control seria ... nr. ... si nr. ..., prin care s-a dispus organizarea serviciului intern de prevenire si protectie la nivelul unitatii, tinand seama de marimea si de distributia lucratorilor in cadrul acesteia."

Pentru a ajunge la aceasta concluzie, inspectorii de munca au verificat masurile dispuse prin procesele verbale anterioare, constatand ca, in conformitate cu primul punct al anexei de constatare a PV nr. ... s-a dispus „stabilirea structurii serviciului intern de prevenire si protectie la nivelul societatii" cu termen de realizare 08.02.2013. La momentul verificarii indeplinirii acestor masuri, prin procesul verbal . inspectorii au constatat ca angajatorul a intocmit o decizie de reorganizare a

serviciului intern de prevenire si protectie format dintr-o singura persoana, respectiv dl -

conducator al acestuia. Constatand ca masura dispusa anterior nu a fost dusa la indeplinire, agentul constatator a facut cuvenitele mentiuni referitoare la incalcarea prevederilor legale si a dispus in continuare masura angajatorului ca, pana la data de 26.04.2013 sa „organizeze corespunzator serviciul intern de prevenire si protectie".

Avand in vedere ca la data incheierii procesului verbal contestat in dosarul de fata, respectiv la data de 13.11.2017, SC L.D. SRL a prezentat o decizie de organizare a serviciului intern de prevenire si protectie format tot dintr-o singura persoana, agentul constatator a concluzionat ca angajatorul a incalcat prevederile art. 13 lit.n din Legea nr. 319/2006 si ale art. 23 alin. 1 lit.b din legea nr. 108/1999, republicata.

Din documentatia depusa de insasi reclamanta la dosarul cauzei, rezulta ca aceasta a intocmit in decursul anului 2013 (dupa data finalizarii celui de al doilea control) doua decizii, dar care nu au fost conforme cu dispozitiile legale. Analizand continutul dar si data emiterii acestor decizii astfel intocmite si anexate plangerii contraventionale, rezulta nu doar ca angajatorul nu a respectat legislatia in vigoare, dar, chiar si in conditiile in care ar fi inteles sa iasa din starea de pasivitate si ar fi efectuat demersurile necesare indeplinirii masurilor trasate, din nou nu a respectat termenul impus de catre inspectori, termenul stabilit prin procesul verbal nr. . fiind data de 26.04.2013, in timp ce deciziile prezentate de catre angajator poarta data din 30.04.2013.

Din analizarea textelor de lege incidente in cauza, putem observa pe de o parte ca legiuitorul a dat posibilitatea organizarii activitatilor de prevenire si protectie concomitent in mai multe forme (asumare de catre angajator a responsabilitatilor, desemnarea unuia sau mai multor lucratori, organizarea serviciului intern, apelarea la un serviciu extern) aceste modalitati nefiind conditionate de o existenta individuala, ci putandu-se apela la organizarea concomitenta a activitatii in doua sau mai multe modalitati astfel incat sa poata fi acoperita in mod real toata paleta de riscuri specifice fiecarui angajator in parte.

Desi angajatorul stipuleaza ca temei al acestor decizii dispozitiile art. 8 alin. 4, art. 9 alin. 1 lit. b-c, alin. 2, alin. 3 din Legea nr. 319/2006, precum si dispozitiile art. 19 alin. 2 si art. 23 alin. 1 din HG nr. 1425/2006, intr-o maniera proprie si netinand cont de necesitatea interpetarii si coroborarii textelor de lege, intelege sa organizeze un "serviciu intern" format dintr-o singura persoana, in conditiile in care legiuitorul a inteles in mod evident ca acest serviciu trebuie sa fie condus de catre o persoana care la randul sau are in subordine "lucratori", ceea ce, printr-o minima analiza logica a textului se traduce in infiintarea unei structuri functionale, formate din cel putin 3 persoane (un conducator si doi lucratori) si nicidecum un hibrid care doar sa poarte denumirea de serviciu si care sa fie compus dintr-un singur lucrator.

Atunci cand legiuitorul a intentionat sa stabileasca atributii in sarcina unei singure persoane, textul actului normativ a specificat acest lucru (ex. art. 14 al HG nr. 1425/2006 stabileste ca "Organizarea activitatilor de prevenire si protectie este realizata de catre angajator, in urmatoarele moduri:

,...b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie;", art. 17 alin., din HG nr. 1425/2006 stipuleaza ca "in situatia in care nu

sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori ori poate organiza unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie si/sau poate sa apeleze la servicii externe, in conditiile prezentelor norme metodologice." etc)

Inspectorii de munca au avut in vedere la aplicarea sanctiunii contraventionale faptul ca, art. 19 din HG nr. 1425/2006 stabileste in mod imperativ ca:

"(1) in cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au peste 250 de lucratori, angajatorul trebuie sa organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie.

(2) in cazul in care serviciile interne de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie prevazute la art. 15, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe pentru acele activitati de prevenire si protectie pe care nu le poate desfasura cu personalul propriu."

Totodata, art. 23 al aceluiasi act normativ stipuleaza extrem de clar modalitatea de constituire si componenta serviciului intern de prevenire si protectie, dispunand ca:

"(1) Serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care indeplinesc cel putin cerintele prevazute la art. 49 si, dupa caz, alti lucratori.

(2) Conducatorul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute la art. 50,"

Se poate astfel constata ca legiuitorul a avut in vedere constituirea acestui serviciu intern atat din personal executional, desemnat prin termenul "lucratori", care trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute de art. 49, iar acestia sa fie coordonati de un "conducator al serviciului intern", care trebuie sa indeplineasca cerintele stabilite la art. 50.

Totodata, alin.(3) stabileste faptul ca "incepand cu data de 1 iulie 2011, serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care au contract individual de munca cu norma intreaga incheiat cu angajatorul.", vorbind asadar tot la forma de plural cu referire la membrii serviciului intern, nicidecum facand referire doar la conducatorul acestuia.

Cu privire la functionalitatea serviciului intern, art. 25 si 26 din HG nr. 1425/2006 stabilesc ca serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa aiba la dispozitie resursele materiale si umane necesare pentru indeplinirea activitatilor de prevenire si protectie desfasurate in intreprindere, iar angajatorul va stabili structura serviciului intern de prevenire si protectie in functie de marimea intreprinderii si/sau unitatii si/sau riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia acestora in cadrul intreprinderii si/sau unitatii. Cand angajatorul isi desfasoara activitatea in mai multe puncte de lucru, serviciul de prevenire si protectie trebuie sa fie organizat astfel incat sa se asigure in mod corespunzator desfasurarea activitatilor specifice.

Curtea, examinand sentinta recurata prin prisma criticilor formulate, a actelor si lucrarilor dosarului, a normelor legale incidente in cauza, a art. 488 alin.1 pct. 8 N.C.P.C., constata ca recursul este nefondat, pentru urmatoarele considerente:

Prin decizia nr. ... a Consiliului de administratie al SC L.D. SRL s-a dispus, incepand cu data de 2.11.2013, reorganizarea serviciului intern de prevenire si protectie in subordinea directa a administratorului pentru prestari centrale, fiind stabilite atributiile serviciului, precum si componenta acestuia, respectiv serviciul este alcatuit dintr-un singur angajat, in calitate de conducator serviciu intern de prevenire si protectie.

Prin anexa de constatare la procesul-verbal de control seria ... nr. ... organul de control a constatat ca nu a fost indeplinita masura stabilita in urma controalelor anterioare, respectiv in procesele verbale de control seria ... nr. ... si nr. ..., prin care s-a dispus organizarea serviciului intern de prevenire si protectie la nivelul unitatii, tinand seama de marimea si de distributia lucratorilor in cadrul acesteia.

S-a dispus ca angajatorul sa ia toate masurile pentru indeplinirea tuturor masurilor stabilite cu ocazia controalelor anterioare, precum si in procesele-verbale de cercetare a evenimentelor produse in unitate: organizarea serviciului intern de prevenire si protectie la nivelul societatii, avand in vedere marimea unitatii si distributia lucratorilor in toate sediile secundare, pe tot teritoriul tarii; analizarea cauzelor producerii evenimentelor in unitate si luarea de masuri concrete pentru eliminarea/reducerea frecventei acestora.

Recurenta reclamanta a solicitat anularea partiala a procesului-verbal de control, numai cu privire la masura redimensionarii serviciului intern de prevenire si protectie.

Principala critica formulata in recurs o constituie aceea ca dispozitiile legale care reglementeaza organizarea serviciului intern de prevenire si protectie nu instituie un numar minim de lucratori care sa faca parte din acest serviciu intern prin raportare la numarul total de salariati ai angajatorului.

In acest sens, Curtea constata ca, potrivit dispozitiilor art. 18 alin. 1 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, astfel cum au fost aprobate prin HG nr. 1825/2006, in cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au intre 50 si 249 de lucratori, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori ori sa organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie din cadrul intreprinderii. De asemenea, art. 19 alin. 1 din norme prevede ca In cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au peste 250 de lucratori, angajatorul trebuie sa organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie. Din interpretarea sistematica a acestor prevederi rezulta ca reclamanta, in calitate de angajator cu peste 250 de lucratori, avea obligatia de a organiza cel putin un serviciu intern de prevenire si protectie.

Distinctia pe care legiuitorul o face intre situatia desemnarii unuia sau mai multor lucratori si situatia organizarii unuia sau mai multor servicii interne de prevenire si protectie, distinctie intemeiata pe numarul lucratorilor din cadrul unitatii, fara insa a se preciza expres numarul minim de lucratori din cadrul serviciilor astfel organizate, conduce la concluzia ca, atunci cand unitatea are un numar mare de lucratori, activitatea de prevenire si protectie in domeniul securitatii si protectiei in munca are un caracter complex , sens in care se impune organizarea a cel putin un serviciu intern, nefiind suficienta desemnarea unuia sau a mai multor lucratori cu atributii in acest sens.

Prin urmare, ceea ce intereseaza in situatia dedusa judecatii nu este numarul minim de lucratori care trebuie sa faca parte din serviciul intern de prevenire si protectie, ci daca serviciul organizat de catre recurenta reclamanta conform deciziei nr. ... a Consiliului de administratie este functional atunci cand este compus dintr-o singura persoana.

Chiar daca prevederile legale nu mentioneaza care este numarul minim de lucratori ce trebuie sa faca parte din acest serviciu, Curtea constata ca distinctia operata in cadrul art. 18 alin. 1 si art. 19 alin. 1 din normele metodologice are drept unic criteriu numarul de lucratori din cadrul unitatii, ceea ce inseamna ca, in situatia existentei unui numar mare de lucratori ai unitatii, serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie dimensionat adecvat cu resursele umane corespunzatoare si ca acesta trebuie sa fie alcatuit din mai multe persoane.

Prin procesul-verbal de control contestat, organul de control nu a impus recurentei obligatia de a dimensiona serviciul intern de prevenire si protectie prin includerea unui numar minim de angajati, ci de a-l dimensiona corespunzator, retinandu-se implicit ca serviciul alcatuit dintr-un singur angajat nu este functional.

In aceste conditii, obligatia ce revenea recurentei reclamante nu era pur si simplu aceea de a include un anumit numar de angajati in acest serviciu, ci de a-l structura corespunzator desfasurarii activitatilor specifice.

Reclamanta nu a produs dovezi din care sa rezulte ca serviciul intern de prevenire si protectie poate functional si cu un singur angajat, astfel ca, desi aceasta are marja deplina de apreciere a marimii si organizarii serviciului intern de prevenire si protectie, nu a probat ca serviciul pe care era obligata potrivit legii sa-l infiinteze este pe deplin functional, in sensul ca structura acestuia a fost stabilita in raport de marimea unitatii, de riscurile la care sunt supusi lucratorii, de faptul ca activitatea se desfasoara in mai multe puncte de lucru si ca un singur angajat se poate ocupa in mod corespunzator de activitatile de prevenire si protectie.

Avand in vedere aceste argumente, retinand ca sentinta recurata este temeinica si legala, sub aspectul tuturor criticilor formulate, Curtea, in baza dispozitiilor art. 496 c. pr. civ., a respins recursul ca nefondat, in cauza nefiind incident motivul de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 8 c. pr. civ.

Autorul sintezei, Judecator Ghincea Marius