O creanta generata de plata nedatorata efectuata cu sume defalcate din venituri ale bugetului de stat

Cuprins pe materii
:
- creante bugetare

- tabel preliminar

Legislatie relevanta
:
art. 5 pct. 14 din Legea nr.85/2014; art. 111 din Legea nr.85/2014; art. 5 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 273/2006 si art. 8 din OG nr. 7/2006

Rezumat
:

Intre UAT Comuna ...  si ... a fost incheiat un contract de lucrari, in baza OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica. Prin sentinta civila nr. 47/2016, Tribunalul a retinut ca parata ... a incasat in plus fata de stadiul fizic executat suma de X lei si a concluzionat ca beneficiarul a platit nedatorat executantului aceasta suma, reprezentand lucrari si materiale incasate in plus, motiv pentru care l-a obligat pe executant sa o restituie beneficiarului Prin urmare, creanta detinuta de creditoarea UAT COMUNA ... are ca izvor un  fapt juridic licit, respectiv o plata nedatorata.

 Cu toate acestea, societatea debitoare a incasat de la UAT o suma ce provine din taxa pe valoarea adaugata destinata finantarii unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii si a bazelor sportive din mediul rural, facand parte din categoria veniturilor bugetului local, potrivit art. 5 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 273/2006-  privind finantele publice locale, aceasta facand parte din categoria sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. In mod corect creanta acestui creditor trebuia inscrisa in tabelul preliminar al creantelor in categoria creantelor bugetare, conform art. 5 alin. 1 pct. 14 din Legea nr. 85/2014.

 

               
Decizia nr. 59/6.03.2019

a Curtii de Apel Galati

 

Prin cererea inregistrata la Tribunalul Braila sub nr. .../113/2017/a1, petenta UAT ..., in calitate de creditoare, a formulat contestatie in contradictoriu cu intimata ..., prin administrator judiciar, impotriva tabelului preliminar, solicitand refacerea acestuia in sensul inscrierii creantei in cuantum de 121 684,13 lei in categoria creditorilor bugetari.

In motivarea contestatiei creditoarea a sustinut ca debitoarea ii datoreaza suma de 121.684,13 lei, conform sentintei civile nr.47/10.03.2016 a Tribunalului Braila, definitiva prin respingerea recursului.

Petenta a motivat ca detine un drept de preferinta a creantei deoarece este o creanta bugetara, conform art. 5 pct. 14 din Legea nr.85/2014, care stipuleaza ca „sunt creante bugetare acele creante constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare precum si accesoriile acestora.”

Contestatoarea a sustinut ca debitul in cuantum de 121 684,13 lei este compus din 60.456,06 lei reprezentand lucrari si materiale incasate in plus, 4750 lei cheltuieli de judecata si 42.150 lei majorari de intarziere in cota de 0,06% zi/intarziere pentru perioada 25.10.2013-15.01.2018.

A sustinut petenta ca ea are calitatea de creditor bugetar si nu de creditor chirografar intrucat cererea se bazeaza pe titlu executoriu - sentinta civila nr.47/10.03.2016 a Tribunalului Braila, ce face obiectul dosarului de executare silita nr. 256/2017 aflat pe rolul B.E.J. ... S-a mai aratat ca B.E.J. ... a inscris in cartea funciara urmarirea silita pentru suma de 73 283,91 lei in favoarea U.A.T. comuna ... asupra imobilului cu numar cadastral ... inscris in cartea funciara ... – ... U.A.T. ... si imobilului cu numar cadastral ... inscris in cartea funciara ... U.A.T. ...

Petenta a invocat dispozitiile art. 111 din Legea nr.85/2014 si a solicitat proba cu inscrisuri, depunand la dosar: incheierea nr. 47264/04.07.2017 si nr. 47266/04.07.2018 emise de O.C.P.I. ...

Debitoarea ..., prin administratorul judiciar, a formulat intampinare solicitand respingerea contestatiei, ca neintemeiata. A sustinut debitoarea ca art. 5 alin. 1 si art. 2 pct. 58 din Legea nr. 273/2006 – privind finantele publice locale stabileste din ce sunt constituite veniturile   bugetare locale, respectiv : ”58. venituri bugetare - resursele banesti care se cuvin bugetelor prevazute la art. 1 alin. (2) lit. a) - c), dupa caz, in baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri, cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si cele prevazute la art. 5 alin. (1) lit. b) - d) . Art. 5 alin. 1 din aceeasi lege, prevede ca sunt venituri si cheltuieli ale  bugetelor locale.

     „a) venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit;

 b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

 c) subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete;

 d) donatii si sponsorizari;

 e) sume primite de la Uniunea Europeana si/sau alti donatori in contul platilor efectuate si prefinantari. sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;”

Debitoarea a concluzionat ca in cauza, creditoarea UAT ... nu detine o creanta bugetara, intrucat creanta sa rezulta din contractul de lucrari nr. 62/10.12.2010, pe care l-a incheiat cu debitoarea, o astfel de creanta nefiind o creanta bugetara, neincadrandu-se in categoria veniturilor bugetare asa cum sunt acestea definite de legiuitor. A adaugat debitoarea ca aceasta creanta nu are natura juridica a taxelor, impozitelor, contributiilor, respectiv a veniturilor fiscale, intre parti neexistand un raport fiscal, creditoarea neincheind actul in calitate de organ fiscal, ci in calitate de beneficiar al unei lucrari supuse dispozitiilor de drept comun.

Debitoarea a solicitat administrarea probei cu inscrisuri, depunand la dosar copie de contractul nr. 662/10.12.2010 si de pe sentinta civila nr. 47/1.03.2016.

La data de 02.05.2018 , debitoarea ..., prin administrator ..., in temeiul art. 111 din Legea nr.. 85/2014, a formulat contestatie impotriva tabelului preliminar a creantelor, solicitand refacerea tabelului preliminar, in sensul respingerii cererii de creanta formulata de A.J.F.P. ..., pentru suma de 823.806 lei, inscrisa conform art. 161 alin. 1 si 5 din Legea nr.85/2014 si fara creanta in suma de 823.806 lei inscrisa potrivit art. 161 alin. 1 si 5 din Legea nr.85/2014 pentru MFP -ANAF – DGRFP-AJFP ...

A sustinut debitoarea ca aceasta creanta s-a nascut ca urmare a Raportului de inspectie fiscala cu nr. FBR - ... din 22.03.2018 privand obligatiile fiscale principale aferente bazelor de impozitare stabilite in cadrul inspectiei fiscale. Suma cu care a fost inscrisa creditoarea M.F.P.- A.N.A.F.- D.R.F.P. ... - A.J.F.P. ..., respectiv 823.806 lei, a fost stabilita prin Decizia de impunere FBR – ... din 22.03.2018, iar administratorul judiciar a inscris cu rangul de creanta sub conditie conform art. 161 alin. 1 pct. 5 din Legea nr.85/2014. Insa, debitoarea a formulat contestatie in contencios administrativ solicitand anularea titlului de creanta, respectiv Decizia de impunere, astfel incat creanta este incerta, nefiind nici lichida sau exigibila, conditie pentru a fi inscrisa in tabelul preliminar.

In opinia debitoarei, procedurii de verificare, reglementata de art. 105, ii sunt supuse toate creantele, cu exceptia celor constatate prin hotarari judecatoresti, insa aceasta nu inseamna ca automat toate creantele verificate vor fi inscrise in tabelul preliminar sub conditie.

A mai precizat contestatoarea ca actele fiscale nu sunt intr-o forma definitiva, asa incat se impune stabilirea existentei si intinderii acestui drept de creanta, stabilit de creditoare si apoi inscrierea lui in tabelul de creante.

In opinia contestatoarei, creanta creditoarei A.J.F.P. ... este incerta, iar formularea unei actiuni in contencios administrativ, prin care s-a solicitat anularea titlului de creanta, e de natura a nu-i da posibilitatea de a fi inscrisa in tabelul preliminar pana la solutionarea actiunii.

Intimata  D.R.F.P. ... - A.J.F.P. ... nu a depus intampinare, insa a depus concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea ca nefondata a acestei contestatii  precizandu-se ca cererea  de inscriere creante este intemeiata pe dispozitiile art. 5 pct. 20 teza III coroborat cu art. 102 si urmatoarele din Legea nr. 85/2014 si art. 278 din Legea nr.207/2015.

In opinia intimatei, sustinerile formulate de contestatoare sunt neverosimile, iar aceasta nu face dovada ca ar fi obtinut in justitie suspendarea actelor administrative, astfel ca acestea produc efecte juridice.

Sustine intimata ca cererea sa de admitere a creantei a fost insotita de toate documentele cerute de legea speciala.

Debitoarea, prin administrator judiciar al  ...,  nu a depus intampinare, insa a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea, ca nefondata, a cererii formulate de administratorul special al ..., referitor la inscrierea creantei A.J.F.P. ...

A sustinut intimata ca printre atributiile administratorului judiciar este si aceea de verificare a creantelor solicitate a fi inscrise la masa credala, prin declaratiile de creanta, administratorul judiciar fiind alaturi de instantele judecatoresti unul dintre organele care aplica procedura insolventei. Ca atare, din interpretarea coroborata a dispozitiilor art. 40 si cele ale art. 58 din Legea nr.85/2014 rezulta ca practicianul in insolventa aplica procedura prin exercitarea atributiilor pe care legea speciala i le confera expres, prin dispozitiile art. 58 din Legea nr.85/2014, astfel incat orice alta interpretare, in sensul ca poate verifica legalitatea pe fond a creantelor incluse in declaratiile de creanta, adauga la lege, intrucat o atare verificare este posibila doar in baza unor proceduri speciale prevazute de lege, implicand atributii de judecata, ce revin, exclusiv instantei judecatoresti competente, potrivit unor dispozitii speciale.

Prin sentinta nr. 407 din 10.12.2018 pronuntata de Tribunalul Braila s-a respins, ca nefondate, contestatia formulata de contestatoarea – creditoare UAT COMUNA ... si de ... prin administrator special ...

  Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele:

In ceea ce priveste inscrierea creditoarei Unitatea Administrativ Teritoriala a comunei ..., instanta a constatat ca debitul datorat acestei creditoare provine din lucrari,  conform contractului de lucrari nr.62/10.12.2010, contract supus regulilor de drept comun vizand actele civile si nu o creanta bugetara, astfel cum e definita de art. 5 pct. 14 din Legea nr.85/2014 „creanta bugetara constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare precum si accesoriile acestora”.

Instanta a apreciat ca in cauza nu poate fi considerata creanta bugetara pretul aferent contractului de prestari servicii, chiar daca acesta a fost stabilit prin hotarare judecatoreasca, acest fapt neconferindu-i rang de creanta prioritara.  

Referitor la contestatia formulata de debitoarea ..., prin administrator ..., in privinta inscrierii creantei M.F.P. - A.N.A.F. - D.R.F.P. ... - A.J.F.P. ..., instanta a constatat ca aceasta creanta in cuantum de 823.806 lei a fost inscrisa sub conditie pana la solutionarea contestatiei inregistrata sub nr. 241556/16.04.2018, fiind exceptata de la verificare, intrucat rezulta dintr-un titlu executoriu, necontestat in termenul prevazut de lege.

Prin urmare, instanta de fond a concluzionat ca sustinerile contestatorului referitoare la lipsa caracterului cert, lichid si exigibil al creantei intimatei-creditoare nu pot fi analizate pe calea contestatiei impotriva tabelului preliminar de creante, intrucat verificarea legalitatii unei creante fiscale, cuprinse intr-un titlu executoriu nu poate fi efectuata decat in conditiile reglementate de legislatia speciala, respectiv Codul de procedura fiscala, iar nu in cadrul procedurii insolventei, supuse unei alte reglementari legale speciale.

Instanta a apreciat ca nefondata sustinerea contestatorului conform careia administratorul judiciar ar fi trebuit sa verifice creanta creditoarei anterior inscrierii acesteia in tabelul preliminar, retinand ca administratorul judiciar nu are atributia verificarii pe fond a creantelor bugetare constatate prin titluri executorii, acesta trebuind sa verifice doar daca exista un titlu, care sa aiba la baza un titlu de creanta, daca a fost sau nu contestat in contencios administrativ si daca s-a dispus suspendarea provizorie a efectelor actului administrativ. A stabilit instanta de fond ca existenta unui litigiu intre debitoare si creditoare in ceea ce priveste contestarea de catre ...  a deciziilor de impunere nu atribuie creantei creditoarei caracterul de creanta sub conditie suspensiva, cum sustine neintemeiat contestatorul, ci poate determina inscrierea provizorie. Instanta de fond a aratat ca in acelasi sens s-a pronuntat I.C.C.J. prin Decizia nr.11/118.04.2016, publicata in Monitorul oficial nr.436/10.06.2016.

Impotriva sentintei mentionate mai sus, au declarat apel creditoarea Unitatea Administrativ Teritoriala a comunei ... si debitoarea ... prin administrator special ..., aceasta din urma formuland si cerere de repunere in termenul de apel.

In motivarea caii de atac, creditoarea Unitatea Administrativ Teritoriala a comunei ... a aratat ca debitoarea ... ii datoreaza suma de 121.684,13 in baza titlului executoriu reprezentat prin sentinta civila nr. 47/10.03.2016 a Tribunalului Braila, definitiva prin respingerea recursului si ca aceasta creanta reprezinta plata nedatorata efectuata catre debitoare din bugetul local, pentru lucrari neexecutate de aceasta. In concluzie, creanta apelantei debitoare este o creanta bugetara, in acceptiunea art. 5 (1) lit. b si art. 2 pct. 58 din Legea nr. 273/2006, inscriindu-se in definitia prev. de art. 5 pct. 14 din Legea nr. 85/2014, respectiv alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora.

Fata de situatia de fapt si de drept existenta, a solicitat admiterea apelului si, in rejudecare, admiterea contestatiei formulata impotriva tabelului preliminar publicat de administratorul judiciar C.I.I. ..., la data de 27.03.2018 in B.P.I. nr. ..., privind procedura de insolventa a debitoarei ... si refacerea tabelului preliminar in sensul inscrierii creantei apelantei UAT comuna ... de 121.684,13 lei la categoria creditorilor bugetari.

In drept, a invocat disp. art. 8 si 43 din Legea nr. 85/2014 si art. 466 si urm. C.proc.civ.

Debitoarea ... a formulat odata cu cererea de apel si cerere de repunere in termen, motivand ca, in perioada 21.12.2018 – 14.01.2019, toti angajatii debitoarei  au avut zile libere, potrivit Deciziei administratorului special nr. 1103/19.12.2018, toata corespondenta fiind ridicata in data de 14.01.2019. A concluzionat apelanta ca termenul de apel de 7 zile privind sentinta nr. 407/10.12.2018 curge de la aceasta data.

In motivarea apelului, apelanta debitoare a reluat apararile pe care le-a facut in fata instantei de fond. Astfel, a precizat aceasta ca creanta A.J.F.P. ... s-a nascut ca urmare a Raportului de inspectie fiscala nr. F – .../22.03.2018 si a Deciziei de impunere nr. F – .../22.03.2018, fiind in cuantum de 823.806 lei.

A aratat, de asemenea, ca societatea debitoare a fost singura care a formulat contestatie impotriva actelor administrative ce au stat la baza formularii declaratiei de creanta de catre A.N.A.F., in conditiile art. 205 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, inregistrata la A.J.F.P. sub nr. .../16.04.2018, nesolutionata pana in prezent.

Apelanta debitoare a solicitat admiterea apelului, desfiintarea hotararii atacate si eliminarea din tabelul preliminar a creantei in valoare de 823.806 lei pentru creditorul A.J.F.P. ...

Apelul nu a fost intemeiat in drept.

Nu s-a solicitat administrarea de probe noi in apel.

Prin intampinarea formulata impotriva   apelului  debitoarei ..., intimata creditoare D.G.R.F.P. ... – prin A.J.F.P. ..., a solicitat respingerea acestuia, ca tardiv formulat, iar pe fond, ca fiind nefondat.

Cu privire la exceptia formulata, intimata a considerat ca apelul a fost depus cu depasirea celor 7 zile, termen imperativ prev. de art. 8 alin. 4 din Legea nr. 85/2014; cat priveste motivele invocate in sustinerea cererii de repunere in termen, s-a sustinut ca acestea nu pot fi primite, intrucat nu au temei legal, nefiind prevazute de Codul de procedura civila.

In concluzie, a solicitat respingerea cererii de repunere in termenul de apel si respingerea apelului, ca tardiv formulat.

Pe fond, a sustinut ca hotararea primei instante este temeinica si legala, aceasta apreciind in mod corect si legal ca cererea de admitere a creantei este intemeiata, creanta bugetara indeplinind conditiile prev. de art. 5 pct. 20 teza II coroborat cu art. 102 si urm. din Legea nr. 85/2014 si art. 278 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala. Faptul ca a fost formulata o contestatie administrativa impotriva titlului de creanta nu este un motiv temeinic de admitere a contestatiei si respingere a creantei bugetare, atata timp cat disp. art. 278 C.pr. fisc. prevad ca introducerea contestatiei pe calea administrativa nu suspenda executarea actului administrativ fiscal, iar pana in prezent debitoare nu a facut dovada ca a obtinut o hotarare judecatoreasca privind suspendarea efectelor actelor administrative atacate.

A invocat disp. art. 102 alin. 1 - 5 din Legea nr. 85/2014, Decizia ICCJ nr. 11/18.04.2016 si sentinta Trib. Prahova nr. 510/24.05.2017.

Prioritar, instanta de apel va analiza indeplinirea tuturor conditiilor legale referitoare la sesizarea instantei de apel, in contextul in care, in cauza s-a invocat si exceptia tardivitatii apelului  formulat de debitoarea ...

Curtea constata ca apelantei debitoare i s-a pus in vedere obligatia de a achita taxa judiciara de 100 lei, aferenta cererii de apel si 20 lei pentru cererea de repunere in termen, in data de 29.01.2019, citatia fiind primita de debitoarea-apelanta  in data de 01.02.2019. De asemenea, la data de 11.02.2019, s-a publicat in BPI citatia apelantei ..., mentionandu-se in mod expres ca apelanta trebuie sa depuna la dosar dovada achitarii taxei de timbru de 100 de lei pentru cererea de apel si de 20 de lei pentru cererea de repunere in termen, sub sanctiunea anularii.  

La termenul de judecata din data de 06.03.2019, instanta a constatat ca la dosar nu exista dovada achitarii taxelor de timbru, astfel ca, din oficiu, a invocat exceptia netimbrarii cererii de repunere in termen si a cererii de apel formulate de catre debitoare ...

Asupra acestei exceptii, Curtea constata ca, potrivit art. 197 C.proc.civ.: ”In cazul in care cererea este supusa timbrarii, dovada achitarii taxelor datorate se ataseaza cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficienta atrage anularea cererii de chemare in judecata, in conditiile legii„

Potrivit art. 32 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru: ”Taxele judiciare de timbru se datoreaza atat pentru judecata in prima instanta, cat si pentru exercitarea cailor de atac, in conditiile prevazute de lege.”

Potrivit art. 33 din OUG nr. 80//2013 (1) Taxele judiciare de timbru se platesc anticipat, cu exceptiile prevazute de lege.

            (2) Daca cererea de chemare in judecata este netimbrata sau insuficient timbrata, reclamantului i se pune in vedere, in conditiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedura civila, obligatia de a timbra cererea in cuantumul stabilit de instanta si de a transmite instantei dovada achitarii taxei judiciare de timbru, in termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicarii instantei.”

Potrivit art. 470 alin. 2 si 3 C.proc.civ.: ”La cererea de apel se va atasa dovada achitarii taxelor de timbru.

(3) Cerintele de la alin. (1) lit. b) si e) si cea de la alin. (2) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, iar cele de la alin. (1) lit. c) si d), sub sanctiunea decaderii. Lipsa semnaturii poate fi implinita in conditiile art. 196 alin. (2), iar lipsa dovezii achitarii taxei de timbru poate fi complinita pana la primul termen de judecata la care partea a fost legal citata in apel.”

In cauza de fata, apelanta ..., prin administrator special,  nu a depus dovada achitarii taxelor de timbru nici la primul termen de judecata in apel, astfel ca, in baza art. 197 si ale 470 alin. 3 C.proc.civ., Curtea va anula, ca netimbrate, cererea de repunere in termen si cererea de apel formulate de aceasta apelanta.

In ceea ce priveste apelul formulat de creditoarea UAT COMUNA ..., Curtea, analizand cauza in limitele devolutive stabilite de art. 476 si art. 477 C.proc.civ., constata ca acesta este intemeiat, din urmatoarele considerente:

Potrivit art. 476 din Codul de procedura civila, apelul provoaca o noua judecata asupra fondului, instanta de apel statuand atat in fapt, cat si in drept. Totodata, aceasta este tinuta de limitele a ceea ce s-a apelat (tantum devolutum quantum apellatum).

Tinand seama de limitele investirii in apel,  Curtea constata ca intre UAT COMUNA ...  si ... a fost incheiat un contract de lucrari, in baza OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii. La art. 4.2 din contract, partile au prevazut ca: ”Achizitorul se obliga sa plateasca executantului pretul de 500.377 de lei fara TVA, pentru executia, finalizarea si intretinerea investitiei „..., Comuna ..., Judetul ....”

Prin sentinta civila nr. 47/2016, Tribunalul Braila a retinut ca parata ... a incasat in plus fata de stadiul fizic executat suma de 96.173,15 lei. In urma compensarii acestei sume cu cea de 35.717,08 lei, pe care o datora UAT Comuna ... executantului, Tribunalul Braila a concluzionat ca beneficiarul a platit nedatorat executantului suma de 60.456,06 lei, motiv pentru care l-a obligat pe executant sa restituie beneficiarului aceasta suma, reprezentand lucrari si materiale incasate in plus, la care se vor adauga si penalitati de intarziere, in cuantum de 0,06% pe zi, de la data de 25.10.2013 pana la data platii efective.

Prin urmare, creanta pe care o detine UAT COMUNA ... impotriva ... are ca izvor o plata nedatorata - fapt juridic licit. Astfel, in speta este vorba despre o plata nedatorata, ce se incadreaza pe deplin in prevederile art. 993 vechiul C. civ., aceasta insemnand ca reclamanta, care a facut o plata nedatorata, are dreptul la restituirea sumei ce a fost platita nedatorat. Faptul ca reclamanta a platit in baza unui contract, dar a platit mai mult decat datora, nu inseamna ca poate fi vorba despre o obligatie contractuala, ci, pur si simplu, despre o plata nedatorata, situatia din speta       incadrandu-se pe deplin in prevederile art. 993 alin. (1) C. civ. Fapta  societatii ... de a accepta o plata care nu era datorata echivaleaza cu savarsirea unei fapte ilicite extracontractuale. Articolul 993 din vechiul Cod civil instituia dreptul celui care face o plata, din eroare, crezandu-se debitor, de a solicita de la cel caruia i-a platit, restituirea platii. In acelasi sens, prevederile art. 1092 C. civ. care dispuneau ca este supus restituirii ceea ce s-a platit, fara sa fie debit.

In concluzie, creanta detinuta de creditoarea UAT COMUNA ... are ca izvor un  fapt juridic licit, respectiv o plata nedatorata.

Suma platita de creditoare executantului a fost obtinuta de aceasta in baza OG nr. 7/2006  privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive din spatiul rural. Potrivit dispozitiilor acestui act normativ, scopul acestui Program este imbunatatirea situatiei sociale, economice si cultural-sportive a locuitorilor din zonele rurale vizate. Beneficiarii directi ai acestui Program sunt autoritatile administratiei publice locale din spatiul rural.

Art. 8 din OG nr. 7/2006 prevede ca: ”(1) Pentru finantarea proiectelor care fac obiectul prezentei ordonante se acorda bugetelor locale
sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata.
”

Prin urmare, societatea debitoare a incasat de la creditoare o suma ce provine din taxa pe valoarea adaugata  destinata finantarii unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii si a bazelor sportive din mediul rural.

Obligatia de restituire a sumei nu rezulta din contract, ci din fapta ilicita extracontractuala savarsita de debitoare care a incasat sume nedatorate potrivit contractului.

In aceste conditii, argumentatia instantei de fond in sensul ca debitul datorat acestei creditoare provine din lucrari conform contractului de lucrari, este neintemeiata.

Fiind incasata in mod nejustificat, suma trebuie restituita debitoarei, aceasta facand parte din categoria veniturilor bugetului local, potrivit art. 5 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 273/2006-  privind finantele publice locale, aceasta facand parte din categoria  sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

Asa cum rezulta din art. 8 din OG nr. 7/2006, pentru finantarea proiectelor care fac obiectul acestei ordonante s-au acordat bugetelor locale sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata.  Or, taxa pe valoarea adaugata  este un impozit indirect pe circulatia marfurilor, care se colecteaza de la agentii economici, fiind suportat de consumatorul final.

Concluzionand, restituirea acestei sume va avea ca efect reintregirea veniturilor bugetului local, plata acesteia fiind nedatorata.

Aceasta fiind situatia de fapt, Curtea constata ca in mod corect creanta acestui creditor trebuia inscrisa in tabelul preliminar al creantelor in categoria creantelor bugetare, conform art. 5 alin. 1 pct. 14 din Legea nr. 85/2014.

Prin urmare, in baza art. 480 alin. 2 C.proc.civ., instanta va admite apelul, va schimba in parte sentinta apelata in sensul ca va admite contestatia la tabelul preliminar si va dispune inscrierea creantei acestui creditor, in cuantum de 121.684,13 lei, in categoria creantelor bugetare, conform art. 5 alin. 1 pct. 14 din  Legea nr. 85/2014 si a art. 161 pct. 5. Vor fi mentinute celelalte dispozitii ale sentintei apelate.