Neplata onorariu expertiza de catre parti.

 

Cod proc. civila, art. 312 alin. 3 coroborat cu art. 304 pct. 9, art. 315  alin. 1

                                                                           

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia I Civila,

Decizia civila nr. 1699 din 30 aprilie 2012.  

 

 
Prin DECIZIA NR. 1699/30.04.2012 s-a admis recursul declarat de paratii M.C., domiciliat in Valenii de Munte, str. …………., nr. …, judetul Prahova si C.E., domiciliata in ......, impotriva deciziei civile nr. 564/10 noiembrie 2011 pronuntata de Tribunalul Prahova, in contradictoriu  cu intimatul-reclamant  M.F., domiciliat in ....

Caseaza decizia  sus-mentionata si trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Prahova.

In fapt prin actiunea  inregistrata pe rolul  Judecatoriei Valenii de Munte  sub nr. 2612/331/2006,  reclamantul M.F. a chemat in judecata pe paratii M.C. si C.E.,  solicitand instantei ca prin sentinta ce   o va pronunta sa se dispuna partajarea averii succesorale  de pe urma defunctilor   M. F.   si  M. T.

In motivarea actiunii reclamantul a sustinut ca succesiunea defunctilor a fost acceptata expres de reclamant  si nu  s-a putut   elibera certificat de mostenitor deoarece partile nu s-au inteles, masa succesorala se compune din teren situat in Valenii de  Munte, str….., casa si anexele   aflate pe acesta,  teren situat in Valenii de Munte , str. .....  si mai multe  bunuri mobile.

La data de 15.02.2007 reclamantul si-a modificat actiunea precizand ca solicita si obligarea   paratilor la plata lipsei de  folosinta incepand cu data de 09.01.2004 la zi, intrucat paratul M.C. foloseste imobilul teren si casa, culege fructele si-l impiedica pe reclamant sa foloseasca bunurile succesorale.

Prin incheierea   pronuntata  la 14.07.2007 Judecatoria  Valenii de Munte a admis in principiu in parte actiunea, a constatat masa bunurilor  succesorale, cotele cuvenite partilor si a dispus efectuarea unei expertize  judiciare.

Judecatoria .............., prin sentinta  civila nr. 484/23.02.2009, a admis in parte actiunea si a dispus iesirea din indiviziune, retinand la pronuntarea  solutiei,  ca in acest mod se evita perpetuarea starii de indiviziune atribuind paratului si terenul  de 345 mp.,  restul terenului aflat la adresa din .............., str.8 Martie , nr. 15  fiind atribuit reclamantului  si pe considerentul ca partajarea gradinii din  2 loturi de 569 mp. ar fi ineficienta fara crearea unei servituti de trecere in  favoarea paratei C.E., ceea ce ar  echivala  cu o faramitare exagerata a  restului de curte de 406 mp.

Impotriva  sentintei pronuntate a  declarat apel   reclamantul M.F., criticand-o pentru motive de nelegalitate si netemeinicie.

Tribunalul Prahova – Sectia civila  prin Decizia nr. 511  pronuntata la 29 iunie 2009, a admis apelul, a desfiintat sentinta atacata si a trimis cauza la instanta de fond, spre rejudecare.

Impotriva deciziei  tribunalului au formulat recurs paratii M.C. si C.E..

In motivarea cererii de recurs recurentii au aratat ca decizia recurata a fost data cu aplicarea  gresita a legii.

In  dezvoltarea motivului de recurs se arata ca in mod gresit instanta de apel a apreciat ca este necesara efectuarea unei expertize de  specialitate pentru evaluarea lipsei de folosinta a imobilului teren  si casa de locuit, situat in Valenii de Munte, str. …., tinand cont ca prin incheierea interlocutorie din 14 iunie 20007 a Judecatoriei Valenii de Munte  nu s-a retinut  existenta vreunei creante a apelantului reclamant M.F. asupra lor.

Pe de alta parte, sustin recurentii ca din probele administrate in cauza nu rezulta ca l-ar fi impiedicat pe intimatul reclamant sa foloseasca bunurile succesorale, simpla sustinere a acestuia neconstituind o dovada  a  temeiniciei  pretentiilor sale.

O alta critica a fost aceea  ca decizia recurata este nelegala si in raport  cu prevederile art. 297 Cod proc. civila, deoarece  desfiintarea cu trimitere  a sentintei apelate  se putea face numai daca prima instanta nu ar fi solutionat fondul cauzei sau judecata  s-ar fi facut in lipsa apelantului reclamant care nu a  fost legal citat.

S-au invocat si dispozitiile art. 297 alin. 2 Cod proc. civila care precizeaza situatia cand instanta de apel anuleaza in tot sau in parte procedura  urmata si hotararea  pronuntata si retine procesul spre  rejudecare.

Apreciaza recurentii ca instanta de apel a incalcat prevederile mentionate  si a dispus desfiintarea cu trimitere a  sentintei apelate,  cu motivarea  ca este necesara efectuarea unei expertize de specialitate pentru evaluarea lipsei de folosinta pretinsa de apelantul reclamant.

A  treia critica este  ca instanta care a pronuntat decizia recurata nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale, nulitate prevazuta de art. 304 pct. 1 Cod proc. civila.

In dezvoltarea motivului de recurs rezulta ca judecarea apelului s-a  facut de un complet  de judecata format din trei judecatori,  desi potrivit legii  apelul se judeca intr-un complet compus din doi judecatori.

S-a  aratat ca dispozitivul deciziei este semnat de doi judecatori dar nu are cunostinta care a fost completul legal investit cu judecarea cauzei, astfel incat exista suspiciunea ca la judecarea apelului a participat un judecator care nu avea  abilitarea legala in acest sens.

S-a  solicitat admiterea  recursului,  casarea deciziei si trimiterea spre rejudecare la acelasi tribunal pentru solutionarea apelului.

Prin Decizia  nr. 681/2009 a Curtii de Apel Ploiesti – Sectia civila si pentru cauze cu minori si de familie, s-a  admis recursul formulat de parati impotriva deciziei civile nr. 511  pronuntata la 29 iunie 2009 de Tribunalul Prahova, s-a casat  decizia si s-a  trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta – Tribunalului Prahova.

Tribunalul Prahova in complet de trei judecatori a recalificat recursul in apel, situatie in care completul initial trebuia format din  trei judecatori si ca urmare a recalificarii, potrivit dispozitiilor sus mentionate, apelul a fost solutionat de primii doi judecatori ai completului de recurs, care au si semnat decizia .

Cauza a fost reinregistrata pe rolul Tribunalului Prahova – Sectia civila la data de 26.10.2009.

Tribunalul Prahova – Sectia civila prin Decizia civila nr. 753 din 15 decembrie 2009, a admis apelul declarat de apelantul – reclamant, a schimbat in  parte sentinta apelata in sensul ca a  dispus iesirea din indiviziune  a partilor conform  variantei I (unu) din raportul de expertiza refacere  SV si a mentinut in rest dispozitiile sentintei.

Impotriva acestei hotarari au declarat recurs paratii M.C. si C.E., criticand-o pentru motive de nelegalitate.

In motivarea cererii de recurs recurentii au aratat ca, in mod nelegal,instanta de fond a admis apelul reclamantului M.F. si a omologat varianta I de lotizare din raportul de expertiza tehnica refacere intocmit de expertul SV, deoarece aceasta nu corespunde cerintelor art.673/9 Cod pr. civila  si ale art. 741 Cod civil.

Astfel, in primul rand instanta de apel nu a tinut seama de faptul ca recurentul M.C. are domiciliul la adresa unde este situata casa de locuit cuprinsa in masa de partaj si nu are alta posibilitate de asigurare a locuintei.

Aceasta imprejurare de fapt a fost avuta in vedere, in mod corect, de instanta de fond care i-a atribuit in lot casa de locuit si terenul aferent acesteia in suprafata de 345 mp.

In schimb reclamantul M.F. domiciliaza in municipiul Ploiesti, avand asigurata locuinta intr-un apartament proprietate personala.

Asadar, instanta de apel nu a tinut seama de domiciliul partilor si de natura bunurilor, asa cum prevede art. 673/9 Cod pr. civila, atunci cand a atribuit casa de locuit reclamantului M.F..

 

Au mai precizat recurentii ca motivarea instantei de apel in sensul ca varianta I de lotizare corespunde cel mai bine criteriilor prevazute de art. 673/9 Cod pr. civila si art. 741 Cod civil este inexacta, neavand corespondent in actele dosarului.

Astfel, in varianta I de lotizare nu se atribuie partilor, pe cat posibil, aceeasi cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau creante, de aceeasi natura si valoare, asa cum prevede art.741 C. civ. In aceasta varianta de lotizare nu sunt atribuite reclamantului bunuri mobile,  motiv pentru care sulta datorata de acesta este foarte mare si nu are posibilitati sa o plateasca, dupa cum el insusi recunoaste prin notele scrise depuse in primul ciclu procesual de judecare a apelului.

Mai mult, chiar apelantul reclamant, M.F. a aratat prin motivele de apel formulate initial ca instanta de fond trebuia sa solicite expertului SV si intocmeasca o varianta prin care partilor  sa li se atribuie bunuri in natura corespunzator cotei lor parti de cate 1/3 fiecare.

Imprejurarea ca apelantul reclamant M.F. nu a solicitat atribuirea de bunuri mobile nu justifica masura de a i se atribui numai imobile, respectiv casa de locuit si teren aferent de 345 mp, deoarece se incalca prevederile art. 741 C. civil, cu consecinta stabilirii unor sulte de valori foarte mari.

Au invederat recurentii ca in varianta I de lotizare din raportul de expertize tehnica refacere SV, nu este asigurata sistarea starii de indiviziune asupra terenului de la pct. Acasa deoarece recurentilor le este atribuita in continuare in indiviziune o suprafata de 406 mp.

Pe de alta parte, in varianta I de lotizare, nu se tine seama de dorinta parintilor recurentilor, exprimata prin testamentul din 12 iunie 1993, cu privire la modul de partajare a bunurilor imobile care au format gospodaria lor.

Varianta a III-a de lotizare din expertiza SV corespunde pe deplin cerintelor art. 741 Cod civil si ale art. 673/9 Cod pr. civil, deoarece se atribuie partilor, pe cat posibil bunuri in natura, astfel incat sulta datorata este de numai 973,19 lei, fata de varianta I in care sulta ce trebuie platita este de 21.293,15 lei.

Curtea, analizand cererea de recurs prin prisma actelor si lucrarilor dosarului, a criticilor formulate si a dispozitiilor legale incidente retine urmatoarele:

Prin cererea cu care a fost investita initial Judecatoria Valenii de Munte reclamantul M.T. F., intimat in prezenta faza procesuala a solicitat in contradictoriu cu paratii M.C. si C.E., recurenti in litigiul de fata partajarea averii succesorale ramase pe de urma defunctilor M. F. si M. T.

Prin incheierea interlocutorie din data de 14.06.2007 instanta a constatat ca din masa succesorala ramasa de pe urma celor doi defuncti fac parte mai multe bunuri mobile si imobile.

Prin aceiasi incheiere s-a dispus efectuarea in cauza a mai multor lucrari de specialitate si anume: constructii, topografie si evaluari bunuri.

Dupa depunerea acestor lucrari, precum si a completarilor si refacerilor prima instanta prin Sentinta civila nr. 484/23.02.2009 a dispus iesirea din indiviziune prin atribuirea de bunuri in loturile partilor.

In ceea ce priveste modul efectiv de atribuire instanta a refacut propunerile expertului retinand expres in considerentele hotararii ca nici una din variantele de lotizare efectuate in lucrarile de specialitate nu indeplineste conditiile art. 673/9 Cod pr. civila.

Instanta de apel prin decizia ce face obiectul recursului de fata a admis apelul reclamantului si a schimbat in parte sentinta apelata in sensul ca a dispus iesirea din indiviziune a partilor conform variantei I din raportul de expertiza refacere Simaciu Vasile.

Desi in dispozitivul hotararii tribunalului nu este mentionata si compunerea loturilor, ceea ce face pe de o parte neexecutabila hotararea, iar pe de alta parte pune instanta de control judiciar in situatia de a nu cunoaste exact in ce sens s-a pronuntat instanta de apel se poate deduce, prin trimiterea la o anumita lucrare de expertiza efectuata in faza de prima instanta ca ar fi vorba de acea lotizare prin care in lotul reclamantului este inclusa o suprafata de teren, intreaga cladire de locuit, caminul de apa, gardul de lemn si gardul de metal cu soclu de piatra.

In ceea ce ii priveste pe parati in lotul fiecaruia dintre acestia a fost inclusa cate o suprafata de teren de 569 mp, cota de ½ dintr-un teren de 406 mp, unele anexe gospodaresti si mai multe bunuri mobile.

Potrivit art. 673/5 al. 2 Cod pr. civila, instanta va face imparteala in natura. In cazul in care loturile nu sunt egale ca valoare, ele se intregesc prin plata unor sume de bani.

 

Pe de alta parte, in lumina dispozitiilor art. 673/9 Cod pr. civ. la formarea si atribuirea loturilor instanta va tine seama dupa caz si de acordul partilor, marimea cotei parti ce se cuvine fiecareia ori masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul sau ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a cere imparteala au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau alte asemenea.

Totodata, in lumina art. 741 Cod civil instanta trebuie sa dea in fiecare lot, pe cat se poate aceiasi cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creante de aceiasi natura si valoare.

Dintr-o interpretare coroborata a acestor dispozitii legale rezulta fara putere de tagada ca in materie de imparteala regula este aceea a partajarii in natura, cu includerea in fiecare lot a unor bunuri intr-o maniera care sa asigure o cat mai echitabila atribuire.

Curtea retine de asemenea ca, pentru a putea vorbi de o imparteala propriu-zisa loturile trebuie formate in asa fel incat fiecare copartas sa primeasca bunuri in proprietate exclusiva, iar nu sa fie lasati in indiviziune cu privire la unul sau mai multe imobile.

Ori, in speta dedusa judecatii prin varianta omologata de catre instanta de apel recurentii din prezenta faza procesuala au fost lasati in indiviziune – in fapt in coproprietate cu privire la suprafata de 406 mp.

Pe de alta parte, din lucrarea de expertiza lotizare refacere la care se face trimitere in dispozitivul hotararii instantei de apel in lotul reclamantului a fost inclusa intreaga cladire de locuit.

Ori, potrivit raportului de expertiza specialitate constructii respectivul imobil este format din mai multe incaperi.

In ceea ce priveste imprejurarea daca acesta este sau nu comod partajabil in natura chiar expertul constructor a format in una din lucrarile sale doua unitati locative si nu a sustinut nici un moment ca nu exista posibilitatea tehnica in acest mod.

Este adevarat ca din respectiva lucrare de specialitate s-ar putea deduce ca nu este cea mai buna varianta, dar se putea dispune refacerea lucrarii pentru a se asigura o imparteala cat mai echitabila.

Pentru toate motivele aratate Curtea a considerat drept fondate criticile recurentilor in sensul ca instanta de apel a facut o aplicare gresita a dispozitiilor art. 673/9 si art. 741 Cod civil cu privire la criteriile de imparteala.

Totodata, Curtea a retinut ca, fata de lucrarile de expertiza efectuate in cauza modificarea hotararii nu este posibila, fiind necesara administrarea de probe noi, devenind astfel incidente dispozitiile art. 312 alin. 3 teza II Cod pr. civila.

De altfel, in mod corect a retinut prima instanta ca nici una din lucrari nu indeplineste conditiile prevazute de art. 673/9 Cod pr. civila, dar nu a dispus refacerea expertizei cu privire la variantele de lotizare.

Avand in vedere cele mentionate in precedentul prezentelor considerente, precum si textele de lege aratate Curtea urmeaza sa admita cererea de recurs, sa caseze decizia tribunalului si sa trimita cauza spre rejudecare aceleiasi instante.

Cu ocazia rejudecarii tribunalul a dispus refacerea lucrarii de expertiza specialitate constructii sub aspectul identificarii unor solutii tehnice cu privire la formarea unor unitati locative distincte in ceea ce priveste cladirea de locuit, intrucat numai in lipsa acestora respectivul bun imobil poate fi inclus in lotul unui singur copartas.

De asemenea instanta de apel a dispus si refacerea raportului de expertiza specialitate topografie in ceea ce priveste variantele de lotizare, pornind de la concluziile raportului de expertiza constructii ce va fi efectuat si prin formarea de loturi cu atribuire de teren in proprietate exclusiva coindivizarilor, iar nu prin lasarea acestora sau unora din acestia in coproprietate cu privire la anumite suprafete.

Recurentii M.C. si C.E. au declarat recurs impotriva deciziei Tribunalului Prahova pentru urmatoarele motive:

O prima critica este ca decizia recurata a fost data cu aplicarea gresita a legii, nulitate prev. de art. 304 pct. 9 Cod pr. civila. In dezvoltarea motivului de recurs se arata ca in mod gresit s-a admis apelul reclamantului M.F. si     s-a dispus partajarea bunurilor succesorale potrivit variantei I din raportul de expertiza tehnica refacere SV, deoarece aceasta varianta de lotizare este nelegala, asa cum s-a constat prin decizia civila nr. 768/2010 a Curtii de Apel Ploiesti.

 

Precizeaza recurentii ca prin decizia sus-mentionata s-a stabilit in mod irevocabil ca partajarea dispusa de tribunal potrivit variantei I de lotizare incalca prevederile art. 741 din vechiul Cod civil si art. 673/9  Cod pr. civila, instanta de recurs stabilind necesitatea ca instanta de trimitere sa dispuna refacerea expertizei tehnice constructii sub aspectul identificarii unor solutii tehnice de formare a unor unitati locative distincte din casa de locuit, iar in functie de concluziile expertizei constructii sa se refaca expertiza topografica prin formarea unor loturi de teren  care sa fie atribuita in proprietate exclusiva coindivizarilor.

A doua critica vizeaza faptul ca in mod gresit instanta a decazut partile din proba cu refacerea expertizelor tehnice topografica si constructor, deoarece necesitatea administrarii acestei probe a fost constatata in mod irevocabil de Curtea de Apel Ploiesti prin decizia de casare cu trimitere.

Mai mult, arata recurentii, prin motivele de apel, reclamantul M. F.a solicitat in mod expres completarea expertizei topografice cu o noua  varianta, situatie in care instanta de apel trebuia sa oblige pe apelantul-reclamant sa achite costul lucrarilor de refacere a celor doua expertize tehnice si constatand refuzul acestuia de a achita costul lucrarilor de refacere a celor doua expertize trebuia sa se dispuna suspendarea judecarii apelului conform art. 155/1 Cod pr. civila si nu sa se procedeze la judecarea apelului.

Se critica decizia si pentru faptul ca instanta de apel in mod gresit a admis apelul reclamantului M.F. si a omologat varianta I de lotizare din raportul de expertiza tehnica refacere S. V. deoarece aceasta nu corespunde prevederilor art. 741 din vechiul Cod civil si ale art. 673/9 Cod pr.  civila.

In dezvoltarea acestui motiv de recurs se precizeaza ca instanta de apel nu a tinut seama de faptul ca M.C. are domiciliul la adresa unde se afla situata casa de locuit supusa partajului si nu are alta posibilitatea de asigurare a altei locuinte, pe cand apelantul M.F. detine in Ploiesti un apartament si o vila.

Au mai criticat recurentii decizia instantei de apel si pentru motivarea data in sensul ca varianta I de lotizare ar corespunde cel mai bine criteriilor prevazute de art. 741 din vechiul Cod civil si art. 673/9 Cod pr. civila.

Recurentii arata ca in varianta I omologata de instanta de apel nu sunt atribuite reclamantului bunuri mobile, motiv pentru sulta datorata de acesta este foarte mare si chiar apelantul-reclamant a aratat prin motivele de apel  ca instanta de fond trebuia sa solicite expertului S. V. sa intocmeasca o varianta de lotizare prin care partilor sa li se atribuie bunuri in natura corespunzator cotei lor parti de cate 1/3 fiecare.

De asemenea, recurentii precizeaza ca in varianta I de lotizare din raportul de expertiza refacere S. V. nu este asigurata sistarea starii de indiviziune asupra terenului de la punctul acasa si nici nu se tine seama de dorintele parintilor lor exprimata prin testamentul din 12 iunie 1993.

Se solicita admiterea recursului, modificarea deciziei in sensul de a se respinge ca nefondat apelul declarat de reclamant, iar in subsidiar admiterea recursului, modificarea deciziei recurate in sensul omologarii variantei III din expertiza tehnica refacere S. V. sau casarea deciziei cu trimiterea cauzei spre rejudecare la acelasi tribunal pentru a solutiona apelul cu respectarea indrumarilor date de instanta de recurs prin decizia nr. 768/2010 a Curtii de Apel Ploiesti.

Examinand decizia recurata prin prisma criticilor formulate, a actelor si lucrarilor dosarului, a dispozitiilor legale incidente, Curtea va retine ca recursul este fondat astfel cum se va arata in continuare:

Critica  ca decizia recurata a fost data cu aplicarea gresita a legii, nulitate prev. de art. 304 pct. 9 Cod pr. civila este fondata intrucat instanta de apel nu a respectat dispozitiile obligatorii ale deciziei nr. 768/2010 a Curtii de Apel Ploiesti prin care s-a dispus casarea deciziei Tribunalului Prahova si refacerea lucrarilor de specialitate constructii si topografica avand in vedere si faptul ca instanta de fond a aratat ca niciuna din cele doua expertize nu indeplineste conditiile prev. de art. 673 Cod proc. civila.

Este fondata critica ce  vizeaza faptul ca in mod gresit instanta a decazut partile din proba cu refacerea expertizelor tehnice topografica si constructor, deoarece necesitatea administrarii acestei probe a fost constatata in mod irevocabil de Curtea de Apel Ploiesti prin decizia de casare cu trimitere. Chiar daca intimatii-parati din apel au refuzat achitarea onorariilor de expertize si nici apelantul M.F. nu a dorit sa achite aceste onorarii, instanta de apel era obligata sa insiste in efectuarea acestor lucrari de specialitate, astfel cum a dispus Curtea de Apel Ploiesti prin decizia nr. 768/2010, avand in vedere faptul ca art. 315 alin. 1 C.proc. civila prevede ca hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate si asupra necesitatii administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului.

In recurs  recurentii au aratat ca in situatia in care se dispune sa achite onorariile de experti ,solicita ca acestea sa fie achitate de toate partile in cauza, conform cotelor stabilite pentru fiecare, iar la solicitarea instantei, recurenta-parata C.E. a  aratat ca in situatia in care intimatul-reclamant M.F. nu va fi de acord sa achite  partea sa, este de acord sa achite onorariul pentru expert in totalitate, astfel cum a dispus instanta de casare.

Avand in vedere faptul ca recurentii sunt de acord sa achite onorariile de expertize astfel cum s-a dispus prin decizia nr. 768/2010 a Curtii de Apel Ploiesti, Curtea in baza art. 312 alin. 3 teza referitoare la necesitatea administrarii de probe noi va admite recursul va casa decizia si va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Prahova pentru efectuarea acestor lucrari de specialitate.

Cu privire la  critica ca  instanta de apel, in mod gresit a admis apelul reclamantului M.F. si a omologat varianta I de lotizare din raportul de expertiza tehnica refacere SV, deoarece aceasta nu corespunde prevederilor art. 741 din vechiul Cod civil si ale art. 673/9  Cod pr.  civila, Curtea nu va mai analiza aceasta critica  din moment ce se vor efectua noi lucrari de specialitate.

La efectuarea variantelor de lotizare se va avea in vedere  ca impartirea sa se efectueze pe cat posibil in natura conform disp. art. 741 din vechiul Cod civil dar avand in vedere si disp. art. 673/9 Cod pr. civila, respectiv se va avea in vedere  acordul partilor, marimea cotei parti ce se cuvine fiecaruia din masa bunurilor de impartit, de natura bunurilor, de domiciliul si ocupatia partilor, daca s-au facut imbunatatiri la imobile cu acordul coproprietarilor. De asemenea, se  vor avea in vedere si alte criterii de ordin familial, social si moral.

Referitor la critica ce vizeaza motivarea data in sensul ca varianta I de lotizare ar corespunde cel mai bine criteriilor prevazute de art. 741 din vechiul Cod civil si art. 673/9  Cod pr. civila, Curtea, de asemenea, va retine ca aceasta este fondata intrucat nu au fost respectate dispozitiile deciziei nr. 768/2010 a Curtii de Apel Ploiesti, avand in vedere faptul ca prin aceasta decizie s-a statuat ca instanta de apel a facut o aplicare gresita a disp. art. 679  Cod pr. civila si art. 741 Cod civil cu privire la criteriile de imparteala.

Fata de toate aceste considerente, Curtea in baza art. 312 alin. 3 coroborat cu art. 304 pct. 9 Cod pr. civila cu aplicare art. 315  alin. 1 Cod pr. civila, va admite recursul, va casa decizia si va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Prahova.

 

(Judecator Elena Staicu)