Martori Cu Identitate Protejata, Incalcarea Dreptului La Aparare   » Consultă Avocat
Martori cu identitate protejata, incalcarea dreptului la aparare   1
Legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala.
31 martie 2020
avocati bucuresti
Mentinere control judiciar Respingere contestatii.
31 martie 2020

Martori cu identitate protejata, incalcarea dreptului la aparare  

caut avocat

caut avocat

Martori cu identitate protejata, incalcarea dreptului la aparare  

Actele de procedura vizand ascultarea martorilor fara incunostintarea aparatorilor inculpatilor ce au solicitat, in prealabil, aceasta, au fost efectuate prin incalcarea dispozitiilor legale ce reglementeaza procesul penal, fiind sanctionate cu nulitatea relativa, potrivit art. 280 alin. 1 coroborat cu prevederile art. 282 alin. 1 Codpr.penala.

In ce priveste aplicabilitatea Decizei nr. 51/2016 a Curtii Constitutionale a Romaniei, instanta de control judiciar considera ca in mod eronat prin incheierile contestate s-a retinut ineficienta acesteia.

Prin considerentele incheierii din 17.05.2016, s-a adaugat implicit la considerentele Deciziei nr. 51/2016 a Curtii Constitutionale a Romaniei, prin interpretarea eronata a sintagmei « in mod corespunzator « , continuta de paragraful 52 din decizie.

Locutiunea adverbiala de mod « in mod corespunzator «, subordonandu-se verbului « a aplica « , are rol de coordonare intre cele doua propozitii explicative, punand in relatie de excludere reciproca cele doua actiuni expuse prin acestea « decizia nu se va aplica in privinta cauzelor definitiv solutionate pana la data publicarii sale « si « aplicandu-se in cauzele aflate pe rolul instantelor de judecata « .

Sintagma gresit interpretata are intelesul de a pune in acord cele doua ipoteze, in sensul delimitarii exclusive a unei actiuni de cealalta, cu sens opus, nu in sensul retinut de prima instanta, care introduce in intelesul formulei o referinta la o conditionalitate de neretroactivitate ce nu rezulta din ansamblul paragrafului 52 al deciziei.

Constatand ca o parte a probatoriului a fost exclus, caracterul temeinic al probelor si indiciilor avute in vedere cu ocazia luarii si prelungirii masurii controlului judiciar nu mai poate fi retinut nemaifiind intrunita conditiaproportionalitatii cu scopul urmarit, prin aplicarea corespunzatoare aprev.art.207 alin.5 Cod procedura penala.

Art. 92 Cod procedura penala Art. 280 alin. 1 coroborat cu art. 282 alin. 1 Cod procedura penala Decizia Curtii Constitutionale nr. 51/2016

Examinand actele si lucrarile dosarului, Judecatorul de camera preliminara din cadrul Curtii de Apel Constanta constata ca prin incheierea nr. 14 CP din data de 02.06.2016 si a incheierii din data de 11.05.2016 pronuntate de judecatorul de camera preliminara din cadrul Tribunalului Tulcea s-a dispus in temeiul art. 346 alin. 4 C.pr.pen. inceperea judecatii in cauza.

Pentru a pronunta aceasta incheiere judecatorul de camera preliminara din cadrul primei instante a retinut urmatoarele :

« Prin incheierea din data de 17 mai 2016, judecatorul de camera preliminara a admis, in parte, cererile formulate de inculpatii [...], [...] si [...], referitoare la neregularitatea actului de sesizare si excludere a unor probe si a constatat nulitatea declaratiilor date, in calitate de martori, la data de 29 ianuarie 2016, de martorii cu identitatea protejata [...] si [...], cea de la data de 16 februarie 2016 a martorului cu identitate protejata [...] si cea de la data de 20 februarie 2016 a martorului cu identitate protejata [...] si a dispus excluderea probelor respective.

Prin aceeasi incheiere, in temeiul art. 346 c.pr.pen., judecatorul de camera preliminara a mai constatat legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor (cu exceptia celor excluse) si a efectuarii actelor de urmarire penala.

Incheierea a fost comunicata D.I.I.C.O.T. - B.T. Tulcea pentru ca, in termen de 5 zile, sa transmita daca mentine dispozitia de trimitere in judecata sau solicita restituirea cauzei si s-a fixat termen pentru solutionarea procedurii in camera preliminara la data de 2 iunie 2016.

Prin adresa 664/111/13/23.05.2016, D.I.I.C.O.T. - B.T. Tulcea, in temeiul art. 345 alin. 3 Cod. pr.pen., a comunicat faptul ca mentine dispozitia de trimitere in judecata in dosarul penal nr. 79D/P/2015 privind pe inculpatii [...], [...], [...] si [...].

Avand in vedere masurile dispuse prin incheierea din 17 mai 2016, optiunea DIICOT - Biroul teritorial Tulcea de mentinere a dispozitiei de trimitere in judecata si vazand si dispozitiile art. 346, alin. 4 c.pr.pen., Judecatorul de camera preliminara va dispune inceperea judecatii in cauza dupa ramanerea definitiva a prezentei incheieri.”

Impotriva incheierii nr. 14/CP din 02.06.2016 si a incheierii din 17.05.2016, pronuntate de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Tulcea, au formulat contestatie, in conditiile art.347 alin.1 Cod pr.penala, procurorul si inculpatii [...], [...] si [...], pentru urmatoarele motive expuse in scris si oral, grupate sintetic astfel:

1. Motivele contestatiei formulate de procuror vizeaza gresita constatare a nulitatii si excludere a probelor constand in declaratii de martor cu identitate protejata de catre judecatorul de camera preliminara, sustinandu-se ca nu era obligatorie audierea martorilor prin intermediul mijloacelor audio/video, fara ca acestia sa fie prezenti in locul in care se afla organul judiciar, pe timpul urmaririi penale si intrucat se urmarea protejarea identitatii acestora, lipsind mijloacele tehnice necesare, s-a impus ca la audierea acestora sa nu fie anuntati si aparatorii inculpatilor ce au depus cereri pentru participarea la efectuarea tuturor actelor de urmarire penala, nefiind incidente dispozitiile art.281 Cod pr.penala.

Solicita, pe calea contestatiei, desfiintarea in parte a incheierilor, in sensul inlaturarii dispozitiei de excludere a acestor probe.

  1. Motivele contestatiei formulate de inculpatul [...] privesc gresita solutionare prin incheierile contestate, a cererilor si exceptiilor invocate in procedura camerei preliminare la prima instanta de judecata, cu referire la:
  • neregularitatea rechizitoriului constand in insuficienta descriere a situatiei de fapt, prin neindicarea datei savarsirii faptelor, a modalitatii de comitere a infractiunii de punere in vanzare a drogurilor de risc si mare risc, precum si sumele de bani obtinute din vanzarea drogurilor de risc si mare risc, concret si in detaliu, lipsa detaliilor afectand luarea masurii confiscirii extinse si speciale, in referire la suma de 34.000 lei si a autoturismului de teren marca Mitsubishi L 200 cu nr. [...].

Aceasta neregularitate conduce la imposibilitatea stabilirii obiectului judecatii si a limitelor acesteia, fiind aplicabile dispozitiile art. 346 Cod pr.penala.

  • martorii au fost audiati in lipsa inculpatului sau a aparatorului sau, fiind contestata legalitatea administrarii probatoriului.
  • a fost incalcat dreptul prev. de art.83 lit.b Cod pr.penala, neputand a studia dosarul in conditii legale.
  • probele rezultate din supravegherea tehnica efectuata de organe mentionate in Decizia nr. 51/2006 a Curtii Constitutionale a Romaniei sunt lovite de nulitate absoluta impunandu-se a fi excluse.
  1. Motivele contestatiei formulate de inculpatul [...] vizeaza urmatoarele elemente apreciate ca gresit solutionate de judecatorul de camera preliminara al primei instante, respectiv;
  • neconformitatea rechizitoriului, faptele nefiind suficient de bine descrise,
  • gresita aplicare a deciziei nr. 51/2016 a Curtii Constitutionale a Romaniei, in ce priveste cererea de excludere a probelor obtinute prin supraveghere tehnica.
  1. Motivele contestatiei promovate de inculpatul [...] vizeaza urmatoarele elemente gresit solutionate in incheierile contestate :
  • neregularitatea rechizitoriului in ce priveste expunerea actelor materiale in mod insuficient, in referire la modalitatea de savarsire a infractiunii - « prin punere in vanzare ».
  • gresita aplicare a deciziei nr. 51/2016 a Curtii Constitutionale a Romaniei, privind cererea de excludere a probelor obtinute prin supraveghere tehnica.

La termenul din data de 09.08.2016, contestatorul inculpat [...], prin aparatorul ales, a solicitat, in temeiul art.476 alin.4 Cod pr.penala, suspendarea judecatii in prezenta cauza pana la pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept la sesizarea Curtii de Apel Suceava inregistrata pe rolul ICCJ sub nr. 2458/1/2016.

Pentru lamurirea asupra elementelor de fapt si de drept relevante, s-au solicitat DIPI relatii generice privind indeplinirea de catre proprii lucratori a cerintelor rezultate din sesizarea Curtii de Apel Suceava.

Prin adresa nr. 1086/III/13/2016, DIICOT - Biroul Teritorial Tulcea a comunicat ca mandatele de supraveghere tehnica, in dosarul penal nr. .../P/2015, in care s-a emis rechizitoriul prin care s-a sesizat instanta cu prezenta cauza, aflata in procedura camerei preliminare, au fost puse in executare, prin Serviciul de Informatii si Protectie Interna Tulcea, aspect ce nu a fost contestat de parti.

Prin adresa nr. ... din 10.08.2016, Departamentul de Informatii si Protectie Interna din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a comunicat ca, potrivit OUG nr. 30/2007, DIPI este structura specializata a Ministerului Afacerilor Interne, care desfasoara activitati de informatii, contrainformatii si securitate, in vederea asigurarii ordinii publice, prevenirii si combaterii amenintarilor la adresa securitatii nationale privind misiunile, personalul, patrimoniul si informatiile clasificate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, intrand in categoria organelor specializate ale statului cu atributii in domeniul securitatii nationale.

Personalul DIPI este compus din functionari publici cu statut special - ofiteri si agenti de politie, cu drepturi si obligatii prevazute in Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului.

Apreciaza emitentul adresei ca DIPI este structura independenta de Politia Romana, aflandu- se in directa subordonare a Ministerului Afacerilor Interne, institutia face parte din categoria « alte organe specializate ale statului « - sintagma declarata neconstitutionala prin Decizia nr. 51/16.02.2016 a Curtii Constitutionale a Romaniei.

De asemenea, DIPI a comunicat ca ofiterii si agentii de politie din cadrul SIPI Tulcea - Structura Teritoriala a DIPI, nu sunt organe de cercetare penala, nu au aviz de politie judiciara si nu indeplinesc conditiile pentru a obtine acest aviz.

Prin incheierea din 11.08.2016 s-a respins cererea de suspendare a judecatii cauzei, pentru urmatoarele considerente:

In cauza nu sunt indeplinite conditiile art. 476 alin.4 Cod pr.penala, cauza nefiind similara cu cea in care s-a sesizat ICCJ, in prezenta contestatie nefiind puse in discutie elementele de lamurit in cauza suspendata, nici la prima instanta, nici prin motivele contestatiei.

Se apreciaza, de altfel, in raport de relatiile primite, de continutul OUG nr. 30/2007, a Legii nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane si de considerentele Deciziei nr. 51/2016 a Curtii Constitutionale a Romaniei, ca acele chestiuni de drept ce au facut obiectul sesizarii pentru pronuntarea unei hotarari prealabile nu au relevanta in prezenta cauza.

Verificand incheierile contestate in raport de motivele invocate de contestatori, de sustinerile si apararile exprimate in mod oral, consemnate in incheierea de dezbateri din

  1. si in cele anterioare, judecatorul de camera preliminara a Curtii de Apel Constanta, actionand ca instanta de control judiciar al incheierilor contestate, investit cu solutionarea contestatiilor promovate impotriva acestora, constata nefondata contestatia promovata de procuror si fondate contestatiile promovate de inculpatii sus-mentionati pentru urmatoarele considerente de fapt si de drept, astfel :

1. Prin incheierea din 17 mai 2016, judecatorul de camera preliminara al primei instante de judecata a facut o corecta aplicare a legii in ce priveste cererile de inlaturare a probelor constand in declaratiile date in calitate de martori cu identitate protejata sub numele de « [...] « si « [...] « - la 29.01.2016, « [...] « - la 16.02.2016 si « [...] « - la 20.02.2016.

Astfel, imperativul protejarii identitatii martorilor este corect, insa acesta nu anuleaza exigentele exercitarii dreptului la aparare incalcat de procuror prin ascultarea martorilor in lipsa aparatorilor inculpatilor.

Declaratiile testimoniale administrate pe timpul urmaririi penale inlaturate prin incheierea contestata au fost corect excluse, fiind administrate nelegal, cu incalcarea prevederilor art.92 Cod pr.penala.

Actele de procedura vizand ascultarea martorilor fara incunostintarea aparatorilor inculpatilor ce au solicitat, in prealabil, aceasta, au fost efectuate prin incalcarea dispozitiilor legale ce reglementeaza procesul penal, fiind sanctionate cu nulitatea relativa, potrivit art. 280 alin.1 coroborat cu prevederile art. 282 alin.1 Cod pr.penala.

Prin nerespectarea dispozitiilor legale s-a adus o vatamare dreptului la aparare a inculpatilor, prin administrarea si utilizarea unor probe in acuzare fara ca acestia sa poata sa-si exercite drepturile procesuale, producand consecinta sesizarii instantei prin rechizitoriu.

Vatamarea nu poate fi inlaturata decat prin desfiintarea actului, refacerea actelor in aceeasi etapa procesuala nemaifiind posibila, audierea nemijlocita de catre instanta de judecata fiind un act de procedura distinct efectuat de alt organ judiciar, sens in care nu poate constitui un remediu al nulitatii, chiar si relativ, in conditiile art.280 alin.3 Cod pr.penala.

Nulitatea a fost invocata in termenul prev. de art.280 alin.4 lit.a Cod pr.penala de catre inculpati avand interes procesual propriu.

Ca atare, contestatia procurorului, intemeiata pe un motiv ce nu poate fi valorificat ca si motiv de desfiintare a hotararilor contestate va fi respinsa ca nefondata, pentru considerentele ce preced.

2. Prin incheierile contestate, aceeasi instanta a facut o gresita aplicare a prevederilor art.147 alin. 1 si 4 din Constitutia Romaniei coroborate cu art.31 si art.3 din Legea nr. 47/1992, interpretand gresit considerentele Deciziei nr. 51/2016 a Curtii Constitutionale a Romaniei, in ce priveste cererile de excludere a probelor administrate in baza mandatelor de supraveghere tehnica nr. 42/08.09.2015 si nr. 46/07.10.2015 emise de judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Tulcea, precum si dispozitiile art. 328-329 Cod pr.penala rap. la disp.art.371 Cod pr.penala, art. 112-112

1

Cod pr.penala.

Astfel, prin rechizitoriu nu au fost expuse faptele ce constituie obiectul judecatii, in referire la incadrarea juridica a infractiunilor prev. de art.2 si art.4 din Legea nr. 143/2000, privind pe inculpatii contestatori, atragand imposibilitatea stabilirii obiectului si a limitelor judecatii, intr-o maniera certa, inainte de inainte de inceperea acesteia.

Desi cuprinde ample aspecte de ordin procedural (acte de procedura efectuate pe timpul urmaririi penale si rezultatul acestora ), in cea mai mare parte, in mod inutil cu efect de ingreunare a parcurgerii rechizitoriului, cu privire la elementul cerut de prevederile art.328 alin.1 coroborat cu art.329 alin.1 Cod pr.penala, constand in fapta retinuta in sarcina inculpatilor rechizitoriul este incomplet, nefiind expuse faptele prin care s-au realizat detinerea si punerea in vanzare de droguri (ce ar parea a fi savarsite in forma continuata, desi nu s-a retinut aplicarea art.3 5-37 Cod penal.

De asemenea, nu au fost expuse intr-o maniera de natura a satisface exigentele art.371 Cod pr.penala, cantitatile de droguri detinute/puse in vanzare/consumate si perioada savarsirii actelor materiale.

Faptele retinute in sarcina inculpatilor sunt evidentiate lapidar, doar la anumite file din rechizitoriu, cerinta complinirii neregularitatilor sus expuse neputand a fi realizata prin analiza aspectelor probatorii continute in mijloacele prin care s-au administrat probe pe timpul urmaririi penale, indiferent daca acestea, neprelucrate, au fost inserate si in actul de sesizare a instantei, probele servind pentru dovedirea savarsirii sau nu a faptelor ce fac obiectul judecatii si nu pentru determinarea acestora sub aspectul expunerii in actul de sesizare.

Ca atare, aceste neregularitati in mod gresit nu au fost constatate de catre judecatorul de camera preliminara al primei instante ca impiedicand stabilirea obiectului judecatii (actele materiale in concret savarsite de inculpati) si a limitelor acesteia (data inceperii si a epuizarii activitatii materiale ilicite, cantitati determinate sau determinabile, evaluabile de droguri, pentru individualizarea gravitatii faptei si eventuala confiscare speciala etc.).

In ce priveste aplicabilitatea Decizei nr. 51/2016 a Curtii Constitutionale a Romaniei, instanta de control judiciar considera ca in mod eronat prin incheierile contestate s-a retinut ineficienta acesteia.

Potrivit art.147 alin. 1 si 4 din Constitutia Romaniei, deciziile Curtii Constitutuionale sunt general obligatorii, avand putere pentru viitor, de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, producand, ca efect specific imediat, pe o perioada de 45 zile, suspendarea de drept a dispozitiilor constatate a fi neconstitutionale, iar la implinirea acestui termen, daca in acest interval, parlamentul sau Guvernul nu pun in acord prevederile declarate a fi neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei, isi inceteaza efectele juridice.

Potrivit art.3 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala este singura in drept sa hotarasca asupra competentei sale, competenta astfel stabilita neputand a fi contestata de nicio autoritate publica.

Pe cale de consecinta, competenta Curtii Constitutionale de a stabili modul de aplicare a propriilor decizii nu poate fi contestat.

Prin considerentele incheierii din 17.05.2016, s-a adaugat implicit la considerentele Deciziei nr. 51/2016 a Curtii Constitutionale a Romaniei, prin interpretarea eronata a sintagmei « in mod corespunzator « , continuta de paragraful 52 din decizie.

Locutiunea adverbiala de mod « in mod corespunzator « , subordonandu-se verbului « a aplica « , are rol de coordonare intre cele doua propozitii explicative, punand in relatie de excludere reciproca cele doua actiuni expuse prin acestea « decizia nu se va aplica in privinta cauzelor definitiv solutionate pana la data publicarii sale « si « aplicandu-se in cauzele aflate pe rolul instantelor de judecata « .

Sintagma gresit interpretata are intelesul de a pune in acord cele doua ipoteze, in sensul delimitarii exclusive a unei actiuni de cealalta, cu sens opus, nu in sensul retinut de prima instanta, care introduce in intelesul formulei o referinta la o conditionalitate de neretroactivitate ce nu rezulta din ansamblul paragrafului 52 al deciziei.

In acest sens, pornind de la metoda de interpretare in sensul in care dispozitia produce efecte, in ansamblu, paragraful 52 al deciziei nr. 51/2016 al Curtii Constitutionale a Romaniei este interpretabil in sensul ca inlaturarea prezumtiei de constitutionalitate a sintagmei « ori de alte organe specializate ale statului « cuprinsa in dispozitiile art.142 alin.1 din Codul de procedura penala, de la data publicarii deciziei impiedica, ca efect concret, retinerea dispozitiei neconstitutionale ca temei pentru folosirea viitoare, in procesul penal, in scopul desfasurarii judecatii, a probei administrata prin punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica de catre organe ale statului ce nu indeplinesc conditiile necesare de independenta si conformitate cu statul de drept astfel cum s-a explicitat in paragraful 44 al deciziei 51/2016 a Curtii Constitutionale a Romaniei.

Limitele aplicarii deciziei nu pot fi stabilite de alte autoritati ale statului, pozitia constitutionala a Curtii oferindu-i aptitudinea exclusiva de a stabili, chiar si in raport de dispozitiile Constitutiei, limitele aplicarii propriilor decizii.

Cele doua repere de interpretare sunt oferite chiar in paragraful 52.

Astfel, aplicabilitatea in cazul de revizuire in care s-a invocat aceasta exceptie sau exceptii similare, consta in inlaturarea, in aceste cazuri a probelor administrate de organe neconpetente, indiferent daca la data punerii in executare a supravegherii tehnice prevederile art.142 alin.1 Cod pr.penala se bucurau de prezumtia de constitutionalitate, intrucat, in sens contrar, intregul mecanism juridic al exceptiei de neconstitutionalitate ar deveni formal, inutil, lipsit de finalitate concreta.

In plus, prin trimiterea la Decizia nr. 895/2915 a Curtii Constitutionale a Romaniei, paragraful 28, Curtea expune, spre o mai clara intelegere a celor statuate, o situatie juridica similara, unde se retine aplicabilitatea deciziei in cadrul contestatiei la executare formulate impotriva incheierii de incuviintare a executarii silite date de executorul judecatoresc aflate pe rolul instantelor judecatoresti la data publicarii deciziei si in aceasta ipoteza, similara activitatii in camera preliminara - verificarea legalitatii si conformitatii unor acte de procedura - aplicabilitatea deciziei are, ca singur efect posibil, anularea incheierii de incuviintare a executarii silite, data de organul necompetent, desi la data emiterii actului, norma in baza carei se legitima functional acesta beneficia de prezumtia de constitutionalitate.

Se constata ca, prin inlaturarea din ansamblul probatoriu a probelor a caror strangere si administrare s-a facut, pe timpul urmaririi penale prin intermediul unui organ al statului ce nu ar fi trebuit sa aiba aceasta aptitudine in conformitate cu legea fundamentala, nu reprezinta o aplicare retroactiva a deciziei de neconstitutionalitate.

La momentul verificarii in camera preliminara a legalitatii administrarii probelor, prevederea declarata neconstitutionala nu se mai bucura de prezumtia de constitutionalitate si nu poate produce, ca efect concret viitor, folosirea probei administrata pe baza sa, in cadrul unei etape viitoare a procesului, respectiv judecata in prima instanta.

Prin inlaturarea prezumtiei de constitutionalitate, dispozitia normativa declarata neconstitutionala, la o analiza judiciara ulterioara nu mai poate produce efecte, in cazul de fata, nu mai poate servi ca temei juridic pentru folosirea ca probe, intr-o etapa viitoare a procesului penal, in scopul prevazut de art.97 alin.1 Cod procedura penala.

Aceasta intrucat verificarea prevazuta de art. 341 Cod pr.penala are efecte pentru viitor, avand finalitatea prev. de art.346 Cod pr.penala.

In plus, argumentul privind caracterul legal al administrarii probelor in raport de norma de procedura in forma in vigoare inainte de publicarea deciziei nu poate fi retinut.

Se observa ca, in mod specific, elementul de neconstitutionalitate retinut prin recizia referita il constituie lipsa de claritate, precizie si previzibilitate a sintagmei « organe specializate ale statului « , Curtea la paragraful 38 si urmatoarele precizand ca, aceasta sintagma nu permite a se intelege care sunt organele abilitate sa realizeze masurile de punere in executare a supravegherii tehnice avand un grad ridicat de intruziune in viata privata a persoanelor.

Aceasta constatare a Curtii Constitutionale face ca nici forma dispozitiilor art.142 alin.1 Cod procedura penala anterioara solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate sa nu poata servi ca temei pentru abilitarea unei alte autoritati decat organul de cercetare penala sau lucratori specializati din cadrul politiei, (in sensul prevazut de art.5 din Legea nr. 218/2002, in conditiile in care DIPI nu este inclusa in cadrul Politiei Romane) sa puna in executare masurile de supraveghere tehnica ca procedeu probatoriu.

In prezenta cauza probele administrate in baza mandatelor de supraveghere tehnica nr. 42/08.09.2015 si nr. 46/07.10.2015, emise de judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Tulcea, au fost puse in executare, ca procedeu probatoriu, de catre Serviciul de Informatii si Protectie Interna Tulcea - Structura Teritoriala a Directiei de Informatii si Protectie Interna a Ministerului Afacerilor Interne, organ specializat ce nu face parte din Politia Romana, potrivit art.5 din Legea nr. 218/2002 rap. la OUG nr. 30/2007.

Acest organ specializat al statului nu indeplineste conditiile prevazute de paragraful 44 din Decizia nr. 51/2016 a Curtii Constitutionale a Romaniei, facand parte din organele de stat la care se refera decizia susrubricata in mod generic.

Ca atare, instanta de control judiciar apreciaza nelegala rezolvarea data prin incheierile contestate cererilor de excludere a probelor obtinute prin mijloace probatorii neconforme cu legea fundamentala, impunandu-se reformarea incheierilor contestate.

Aceste doua elemente de neregularitate a incheierilor contestate impun admiterea contestatiilor formulate de inculpatii [...], [...] si [...], desfiintarea totala a incheierii nr. 14/CP din

  1. si partiala a incheierii din 17.05.2016 pronuntata de judecatorul de camera preliminara din cadrul Tribunalului Tulcea si solutionarea cauzei, vizand cererile si exceptiile formulate incamera preliminara de catre inculpatii contestatori, in aceasta limita, intrucat instanta de control judiciar a fost investita doar prin contestatiile formulate de cei trei inculpati iar legea de procedura penala nu cuprinde dispozitii prin care sa se stabileasca efectul extensiv al contestatiilor.

Solutionand cauza pentru motivele de fapt si de drept mai sus expuse va fi constata neregularitatea partiala a rechizitoriului in sensul detaliat anterior.

De asemenea, vor fi excluse, ca nelegal administrate, probele obtinute in baza mandatelor de supraveghere tehnica indicate, respectiv nr. 42/08.09.2015 si nr. 46/07.10.2015, emise de judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Tulcea.

Intrucat din actele depuse la dosarul de urmarire penala rezulta ca inculpatilor li s-au adus la cunostinta drepturile prevazute de art. 83 Cod procedura penala, nefiind formulate cereri in acest sens care sa nu fi fost justificat solutionate va fi respinsa cererea de constatare a incalcarii drepturilor prev. de art.83 lit.b Cod procedura penala.

Se va solicita procurorului remedierea neregularitatilor actului de sesizare si exprimarea asupra obtiunilor prev. de art. 345 alin.3 Cod procedura penala, teza finala.

Vor fi mentinute celelelte dispozitii ale incheierii din 17.05.2016 in masura in care nu contravin prezentei hotarari.

Constatand ca o parte a probatoriului a fost exclus, caracterul temeinic al probelor si indiciilor avute in vedere cu ocazia luarii si prelungirii masurii controlului judiciar nu mai poate fi retinut nemaifiind intrunita conditia proportionalitatii cu scopul urmarit, prin aplicarea corespunzatoare a prev.art.207 alin.5 Cod pr.penala, judecatorul de camera preliminara al instantei de control judiciar, efectuand verificarea prev. de art.348 Cod proceduria penala va dispune revocarea masurii preventive a controlului judiciar fata de inculpatii [...], [...] si [...], intrucat au incetat temeiurile ce au impus luarea/prelungirea masurii si nu exista temeiuri noi care sa o justifice.

incheierea penala din 12.08.2016 Judecator redactor Marius Epure


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Consultații Juridice
Consultații Juridice
Bună ziua, Cu ce vă putem ajuta?
Connecting...
Programează Consultație
Luni – Vineri: 10:00 – 18:00

Onorarii Rezonabile - orare, fixe, de succes
Busy
:
:
:

Datele introduse sunt folosite pentru a vă contacta. Prin utilizarea serviciilor, acceptați politica de confidențialitate.
Suntem online
:
:
Această sesiune de discuții s-a încheiat.