Legea nr. 10/2001 Masuri reparatorii, Obligatia persoanei notificate

• Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 Capitolul I : art. 1 alin.

1. , art. 7 alin. (1), art. 26 alin. (3)

• Hotararea Guvernului nr. 250/2007, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
• Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania: art. 1

Dispozitiile Legii nr. 10/2001 trebuiesc interpretate in sensul realizarii interesului fostilor proprietari inclusiv sub aspectul modalitatii de reparare a prejudiciului si cel al ordinii de acordare a masurilor reparatorii stabilita de lege astfel ca, daca prin hotararea anterioara a instantei nu s-a stabilit modalitatea de reparare la care fostul proprietar este indreptatit, acesta poate contesta dispozitia de acordare de masuri compensatorii sub forma de puncte data in executarea acelei hotarari.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia I civila, Sentinta civila nr. 13 din 20 ianuarie 2016, F.S.

Prin sentinta civila nr. 2235/PI/9 iulie 2015 pronuntata de Tribunalul Timis in dosar nr. 37/30/2015 a fost respinsa actiunea formulata de reclamantul B. C. impotriva paratilor Primarul Municipiului Timisoara si Municipiul Timisoara, avand ca obiect contestatie la Legea nr. 10/2001.

Pentru a dispune astfel, instanta a avut in vedere ca reclamantul a solicitat anularea Dispozitiei nr. 1/2014 emisa de Primarul Municipiului Timisoara cu consecinta restituirii imobilului inscris in CF nr. 6 in modalitatea compensarii cu alte bunuri.

In motivare, a aratat ca prin dispozitia contestata s-a propus acordarea de masuri compensatorii sub forma de puncte pentru terenul mentionat, conform sentintei civile nr. 2766/04 decembrie 2013 a Tribunalului Timis, definitiva prin decizia nr. 455/R/15.05.2014 a Curtii de Apel Timisoara, hotarari prin care paratii au fost obligati la emiterea unei dispozitii prin care sa-i fie acordate masuri reparatorii in echivalent pentru terenul astfel identificat. Cum instantele nu au stabilit si modalitatea de restituire prin echivalent, paratii au dispus compensarea prin puncte potrivit Legii nr.165/2013, modalitate care conduce la tergiversarea solutionarii cererii pe care a formulat-o in baza Legii nr. 10/2001.

Din inscrisurile de la dosar, tribunalul a retinut ca prin hotararile judecatoresti indicate de reclamant, hotarari in baza carora a fost emisa dispozitia contestata in cauza. a fost admisa in parte actiunea formulata de reclamant si s-a dispus acordarea de masuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul in litigiu.

Reclamantul a contestat acordarea masurilor reparatorii prin puncte, solicitand acordarea de bunuri in compensare. Aceasta imprejurare priveste, insa, etapa executarii sentintei civile nr. 2766/2013 a Tribunalului Timis, astfel ca, in masura in care reclamantul considera ca obligatia stabilita prin titlul executoriu a fost indeplinita in mod necorespunzator, poate cere punerea acestuia in executare silita si nu sa formuleze, cu incalcarea autoritatii lucrului judecat, o noua actiune in care sa se analizeze fondul dreptului sau, intr-o eventuala contestatie la executare urmand a se analiza daca debitorul si-a indeplinit sau nu obligatia.

Impotriva sentintei a declarat apel reclamantul, care a solicitat anularea ei si trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanta.

In motivare a aratat ca prin sentinta civila nr. 2766/04 decembrie 2013 pronuntata de Tribunalul Timis s-a dispus astfel: „Obliga paratul sa emita o dispozitie prin care sa-i fie acordate reclamantului masuri reparatorii in echivalent in baza Legii nr. 10/2001...” pentru terenul in litigiu, iar prin dispozitia atacata s-au propus masuri compensatorii sub forma de puncte. Masurile reparatorii sunt de doua feluri, compensarea cu alte bunuri sau acordarea de puncte, iar potrivit legii, in cazul imposibilitatii restituirii in natura, regula este acordarea masurilor compensatorii cu alte bunuri si numai in subsidiar se vor face propuneri de acordare de masuri compensatorii prin puncte, conform dispozitiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013.

Prin urmare, a aratat, nu sunt intrunite conditiile autoritatii de lucru judecat, iar sentinta nr. 2766/2013 a fost pusa in executare prin emiterea dispozitiei contestate, iar, potrivit art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, singura cale de atac impotriva unei dispozitii emisa in baza acestei legi este contestatia, cale pe care a si urmat-o.

Instanta de apel a retinut ca, urmare a cererii formulate de reclamantul din prezenta cauza in litigiul anterior, prin sentinta civila nr. 2766/2013 pronuntata de Tribunalul Timis s-a dispus irevocabil acordarea de masuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul ce face obiect al litigiului de fata, instanta avand in vedere ca reclamantul este indreptatit la repararea prejudiciului prin echivalent in temeiul dispozitiilor art. 10 alin. (2), art. 11 alin. (3), alin. (7) din Legea nr. 10/2001.

Din continutul hotararilor judecatoresti pronuntate in dosarul mentionat rezulta ca instantele au recunoscut cu puterea de lucru judecat la care s-a referit prima instanta doar dreptul reclamantului la masuri reparatorii prin echivalent, fara, insa, sa stabileasca daca reparatia se va face prin compensare sau prin despagubire in baza legii speciale, iar prin prezenta cerere, reclamantul nu sustine (in contra celor irevocabil stabilite) ca ar fi indreptatit la restituire in natura, ci contesta modalitatea de reparare prin echivalent aleasa de parat si propusa prin dispozitia contestata.

Corespunde realitatii ca dispozitia a fost emisa in executarea unei hotarari judecatoresti, insa prin aceasta hotarare instanta a obligat paratul sa indeplineasca o

obligatie legala, respectiv pe cea de a emite actul prin care, cu respectarea dispozitiilor legilor reparatorii, sa acorde reclamantului reparatiile prin echivalent prevazute de aceste legi. Or, acest act este dispozitia/decizia care poate fi atacata in conditiile speciale prevazute de art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, cale pe care reclamantul a si urmat-o fara a repune in discutie fondul dreptului ci urmand calea recunoscuta de legea speciala pentru a invoca nelegalitatea actului astfel emis.

In continuare, instanta de apel a observat ca scopul adoptarii Legii nr. 10/2001 a fost cel de a acoperi prejudiciile cauzate prin abuziva lipsire a proprietarilor de bunurile ce intra sub incidenta legii, astfel ca normele sale trebuiesc interpretate in sensul realizarii interesului fostilor proprietari, inclusiv sub aspectul modalitatii de reparare a prejudiciului si cel al ordinii de acordare a masurilor reparatorii stabilita de lege.

In acest sens, art. 1 alin. (1) din lege dispune ca „Imobilele preluate in mod abuziv ... se restituie in natura sau in echivalent, cand restituirea in natura nu mai este posibila ...”, iar art. 7 alin. (1), ca „De regula, imobilele preluate in mod abuziv se restituie in natura”. La fel, stabilind principiile de solutionare a notificarilor, HG nr. 250/2007 consacra prevalenta restituirii in natura a imobilelor pentru care s-au depus notificari si prevede ca „Numai in cazul in care aceasta masura nu este posibila sau este expres inlaturata de la aplicare se va proceda la acordarea celorlalte masuri reparatorii prevazute de lege, respectiv compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de detinator, cu acordul persoanei indreptatite, sau propunerea de acordare de despagubiri ., in cazul in care masura compensarii nu este posibila sau aceasta nu este acceptata de persoana indreptatita” [capitolul I, art. 1, lit. a)], acelasi act normativ stabilind ca „7.1. Norma prevazuta la alin. (1) al art. 7 din lege consacra principiul restituirii in natura si numai acolo unde aceasta masura nu este posibila urmeaza sa se acorde alte masuri reparatorii prevazute de lege.”.

In fine, Legea nr. 165/2013 prevede in art. 1 ca „(1) Imobilele preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist se restituie in natura. (2) In situatia in care restituirea in natura . nu mai este posibila, masurile reparatorii in echivalent care se pot acorda sunt compensarea cu bunuri oferite in echivalent de entitatea investita cu solutionarea cererii formulate in baza Legii nr. 10/2001 ... precum si masura compensarii prin puncte, prevazuta in cap. III” din lege.

Rezulta, astfel ca, in situatia in care legea nu stabileste vreo limitare, ordinea acordarii masurilor reparatorii este restituirea in natura, apoi compensarea cu bunuri sau servicii si, in final, daca niciuna dintre aceste reparatii nu poate fi acordata, compensarea prin puncte in conditiile legii speciale.

Prin dispozitia contestata, paratul nu a facut nici un fel de referire la motivele pentru care o oferta de compensare nu a fost facuta reclamantului, iar acesta este indreptatit sa solicite bunuri sau servicii in compensare ca masura reparatorie prin echivalent, existenta la dispozitia notificatului a unor asemenea bunuri ori servicii si posibilitatea acordarii lor catre persoana indreptatita fiind stabilite in cursul cercetarii judecatoresti.

In consecinta, instanta de apel a retinut ca, respingand cererea de chemare in judecata ca urmare a gresitei retineri a efectului hotararilor judecatoresti pronuntate in dosarul nr. 613/30/2011 al Tribunalului Timis, prima instanta a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului, astfel ca a anulat sentinta si a trimis cauza Tribunalul Timis pentru rejudecare.