Legalitatea masurii de revocare a deciziei de debit emisa de Casa teritoriala de pensii
19 martie 2020Legea penala mai favorabila. Asistenta juridica obligatorie.
19 martie 2020
Legalitatea masurii preventive a liberarii provizorii sub control judiciar, dispuse anterior datei de 1 februarie 2014. Mentinerea acestei masuri in conditiile noului Cod de procedura penala.
(Incheiere nr.14 /f/6 februarie 2015)
Prin rechizitoriul nr. 8/P/2011 emis la data de 15.06.2012 de
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Pitesti s-a dispus trimiterea in judecata in stare de arest preventiv a inculpatilor CG, BM si CS, respectiv in stare de libertate a altor 8 inculpati, pentru infractiuni prevazute de Legea nr. 78/2000.
Cauza a fost inregistrata sub nr. de dosar 675/46/2012 pe rolul Curtii de Apel Pitesti, iar pe parcursul judecatii prin incheierea nr. 51/F pronuntata la data de 02.04.2013 de aceasta instanta (in dosarul asociat nr. 675/46/2012/a16), definitiva prin decizia penala nr. 1465/26.04.2013 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-a dispus liberarea provizorie sub control judiciar fata de inculpatii CG si CS, respectiv liberarea provizorie pe cautiune fata de inculpatul BM.
Prin sentinta penala nr. 214/F/04.12.2013 pronuntata de Curtea de apel Pitesti, s-a dispus condamnarea tuturor inculpatilor, precum si, in baza art. 160/5 alin. 6 Cod de procedura penala anterior, incetarea starii de liberare provizorie sub control judiciar, respectiv, pe cautiune fata de inculpatul CG si, respectiv, BM.
Prin decizia nr. 382/A/18.11.2014 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, au fost admise apelurile declarate de parchet, de o parte civila si de toti inculpatii impotriva sentintei sus-mentionate, dispunandu-se desfiintarea in totalitate a sentintei apelate si trimiterea cauzei spre rejudecare in prima instanta.
In vederea rejudecarii, la aceasta instanta cauza a fost reinregistrata sub nr. de dosar 614/1/2014, iar la primul termen de judecata acordat la data de 4 februarie 2015 cauza a fost amanata pentru a se da inculpatilor posibilitatea angajarii avocatilor alesi si a pregatirii apararii.
La acelasi termen de judecata, instanta a pus in discutie legalitatea si temeinicia masurilor preventive care fusesera dispuse fata de inculpatii CG, BM si CS, iar procurorul a solicitat luarea fata de acestia a masurii preventive a controlului judiciar, prevazute de art. 214 Cod de procedura penala, sens in care s-a procedat si la ascultarea inculpatilor.
Analizand toate aspectele puse in discutie, in legatura cu masurile preventive fata de cei 3 inculpati, Curtea constata ca se impune mentinerea masurilor preventive in executarea carora se afla si in prezent cei trei inculpati, respectiv liberarea provizorie sub control judiciar si pe cautiune, chiar daca acestea reprezinta masuri preventive dispuse in temeiul Codului de procedura penala anterior (preluate in mod asemanator si de dispozitiile art. 202 alin. 4 lit. b si c din noul Cod de procedura penala), masuri apreciate ca fiind legale si temeinice, in raport de care nu se justifica luarea masurii preventive a controlului judiciar prevazuta de legea procesuala in vigoare.
In primul rand, Curtea retine ca liberarea provizorie sub control judiciar si pe cautiune nu s-a dispus in primul ciclu procesual pentru o anumita durata. De altfel, dispozitiile art. 160/1 si urm. Cod de procedura penala anterior nici nu prevedeau vreun termen pe durata caruia sa fie dispusa liberarea provizorie sub control judiciar ori pe cautiune, o astfel de masura preventiva (a carei natura preventiva rezulta, fara indoiala, din natura si efectele sale, precum si din inserarea sa in cadrul Sectiunii a V-a din Capitolul „Masurile preventive” al Titlului IV) durand practic pana la solutionarea definitiva a cauzei, daca nu se dispunea pe parcurs revocarea masurii.
Este adevarat ca, prin sentinta penala nr. 214/F/04.12.2013 pronuntata in primul ciclu procesual in prezenta cauza, s-a dispus incetarea masurii preventive a liberarii provizorii fata de doi dintre inculpati, insa trebuie observat ca acele dispozitii ale sentintei nu erau executorii la data pronuntarii. De altfel, Inalta Curte de Casatie si Justitie a si desfiintat in totalitate sentinta atacata, trimitand cauza spre rejudecare.
Totodata, conform dispozitiilor art. 16 alin. 1 din Legea nr. 255/2013, masurile preventive aflate in curs de executare la data intrarii in vigoare a noului Cod de procedura penala continua si se mentin pe durata pentru care au fost dispuse, in conditiile prevazute de legea veche de procedura. La expirarea acestei durate, masurile preventive pot fi prelungite ori, dupa caz, mentinute, revocate sau inlocuite cu o alta masura preventiva, in conditiile legii procedurale noi.
Potrivit alineatului 3 al aceluiasi text legal, in cauze aflate in curs de judecata la data intrarii in vigoare a legii noi de procedura, masura preventiva a obligarii de a nu parasi localitatea ori cea a obligarii de a nu parasi tara, aflata in curs de executare, se mentine pana la termenul de judecata acordat in cauza, cand instanta poate lua impotriva inculpatului oricare dintre masurile preventive prevazute de legea noua de procedura.
Vazand aspectele sus-mentionate, precum si dispozitiile legale analizate, instanta apreciaza ca si la acest moment procesual subzista, pentru fiecare dintre cei trei inculpati, masura preventiva a liberarii provizorii sub control judiciar/pe cautiune,astfel cum a fost dispusa si, ulterior, modificata sub aspectul obligatiilor in dosarul nr. 675/46/2012.
Aceasta masura continua si se afla in curs de executare pentru toti acesti inculpati in temeiul art. 16 alin. 1 din Legea nr. 255/2013, din moment ce, pe de o parte, nu a fost revocata, dispozitiile prin care s-a dispus incetarea ei prin sentinta desfiintata in totalitate nu erau executorii, iar masura nu se incadreaza intre masurile preventive expres prevazute de art. 16 alin. 3 din actul normativ mentionat (care s-au mentinut doar pana la primul termen de judecata dupa data de 1 februarie 2014) .
In plus, este de observat ca la primul termen de judecata dupa data de 1 februarie 2014, cand au intrat in vigoare noul Cod de procedura penala si Legea nr. 255/2013, Inalta Curte de Casatie si Justitie deja investita cu solutionarea apelurilor declarate impotriva sentintei, nu a constatat incetata de drept (la data de 04.12.2013 ori la data termenului de judecata din 24 iunie 2014) masura preventiva fata de cei 3 inculpati. Conform actelor dosarului si sustinerilor acestor inculpati, ei se afla si in prezent in executarea masurilor preventive, aflandu-se sub puterea obligatiilor instituite de prima instanta pe parcursul primului ciclu procesual, pe durata liberarii provizorii.
Chiar daca, in aplicarea art. 16 alin. 1 din Legea nr. 255/2013, in lipsa unei durate anume pentru care sa fi fost dispuse, masurile preventive fata de inculpati s-ar mentine pana la solutionarea definitiva a cauzei ori pana la revocarea lor, totusi Curtea apreciaza, in considerarea art. 53 rap. la art. 23, art. 25 si art. 26 din Constitutia Romaniei, vazand si decizia pronuntata de Curtea Constitutionala la data de 4 decembrie 2014 (prin care s-a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 211 – 217 din Codul de procedura penala, referitoare la masurile preventive ale controlului judiciar si respectiv controlului judiciar pe cautiune), ca se impune verificarea periodica a legalitatii si temeinicie acestor masuri, in conformitate cu art. II alin. 2 din OUG nr. 82/2014 coroborat cu art. 208 alin. 5 Cod de procedura penala.
Astfel fiind, analizand masurile preventive prin prisma aspectelor sus aratate, Curtea apreciata ca acestea sunt legale si temeinice, impunandu-se si la acest moment procesual mentinerea lor.
Pe de o parte, subzista o banuiala rezonabila cu privire la savarsirea unor fapte grave, pedepsite cu inchisoarea mai mare de 5 ani, iar pe de alta parte masurile preventive, astfel cum au fost dispuse si modificate pe parcursul judecatii in primul ciclu procesual, sunt proportionale cu gravitatea acuzatiilor aduse inculpatilor, dar si necesare pentru asigurarea scopului vizat de legiuitor, mai ales cel al bunei desfasurari a procesului si al impiedicarii sustragerii inculpatilor de la judecata, un astfel de risc fiind limitat prin obligatiile impuse inculpatilor (a se vedea obligatia de a nu depasi limita teritoriala a tarii).
Atata vreme cat, asa cum s-a aratat, in virtutea dispozitiei legale tranzitorii masurile preventive nu au incetat fata de inculpati, desi au fost dispuse in temeiul unor dispozitii legale procedurale care nu isi mai gasesc in prezent aplicare, Curtea apreciaza ca nu se justifica luarea fata de inculpati a masurii controlului judiciar prev. de art. 214 din noul Cod de procedura penala.
Este adevarat ca aceasta noua masura preventiva reprezinta, practic, o masura similara celor dispuse fata de inculpati, astfel incat pentru considerentele deja prezentate, si aceasta ar fi in egala masura proportionala si necesara pentru asigurarea scopului masurilor preventive. In acelasi timp, insa, nu s-ar justifica luarea sa la acest moment procesual, din moment ce inculpatii se gasesc deja in executarea masurilor preventive anterior dispuse.
Pentru toate aceste motive, Curtea, vazand art. 16 alin. 1 din Legea nr m255/2013, in baza art. II alin.2 din OUG nr.82/2014 coroborat cu art.208 alin.5 Cod procedura penala, va constata legalitatea si temeinicia masurii preventive a liberarii provizorii sub control judiciar fata de inculpatii CG si CS si, respectiv, a masurii preventive a liberarii provizorii pe cautiune fata de inculpatul BM.
Va mentine masurile preventive fata de inculpati si va respinge cererea Parchetului privind luarea fata de inculpati a masurii controlului judiciar prev. de art.214 Cod procedura penala.