Infractiunea de abandon. de familie. Subiectul pasiv. Pluralitate de infractiuni in cazul mai multor persoane indreptatite la intretinere.

                                                                      

 -art.378 alin.1 lit.c. Cod penal

 

Obiectul juridic al infractiunii de abandon de familie il reprezinta relatiile sociale conditionate de respectarea obligatiilor legale de intretinere, incluzând plata pensiei stabilite prin hotarâre judecatoreasca iar obiectul material il constituie bunurile sau sumele de bani de care este lipsita
persoana indreptatita la intretinere
.

Prin vointa legiuitorului, prin termenii folositi asa cum au fost citati se intelege ca subiectul pasiv al acestei infractiuni este persoana care se afla in nevoie neavând posibilitatea de a obtine câstiguri din munca din cauza incapacitatii de a munci iar in cazul descendentilor minori, acestia au drept la intretinere oricare ar fi cauza nevoii in care se afla.

In plus, potrivit art.378 alin.3 cod penal, actiunea penala se pune in miscare numai la plângerea prealabila a persoanei vatamate asa incât este incident art.158 cod penal referitor la retragerea plângerii prealabile ca si motiv de inlaturare a raspunderii penale, in cazul persoanelor cu lipsite de capacitate de exercitiu, aceasta fiind posibila numai prin reprezentantii lor legali iar pentru cei cu capacitate de exercitiu restrânsa-cu incuviintarea persoanelor prevazute de lege(alin.1-3 ale art.158 cod penal)

Drept urmare, pentru ca aceste institutii procesuale sa opereze este obligatoriu ca fiecare fapta de abandon de familie in varianta prevazuta la lit.c din textul ce contine norma de incriminare sa fie considerata distincta prin raportare la fiecare dintre persoanele indreptatite la intretinere si fata de care, debitorul obligatiei corelative, a refuzat cu rea-credinta si timp de cel putin 3 luni, sa isi achite obligatia.

 

                                                  

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia Penala si pentru cauze cu minori si de familie,

Decizia  penala nr. 267 din  29 februarie 2016

 

            
Prin sentinta penala nr.385 pronuntata  la 20 noiembrie 2015 de judecatorie s-au hotarât urmatoarele:

1. In temeiul art. 396  alin.5 raportat la art.16 alin.1 lit. a C.proc.pen. s-a dispus achitarea inculpatului N. C.S. de sub invinuirea savârsirii infractiunii de abandon de familie prev. de art. 378 alin.1 lit. c C.pen. in ceea ce priveste pe persona vatamata N. D. A.a-nascuta la data de 01.12.2012.

2. In temeiul art. 378 alin.1 lit. c C.pen. din Codul penal, raportat la art. 375 si art. 396 alin. 10 din noul Cod de procedura penala, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savârsirea infractiunii de abandon de familie, in ceea ce priveste pe persoana vatamata N.V. A.M.-nascut la data de 08.03.2008.

In temeiul art.67 alin.1 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b Cod penal, respectiv a dreptului de a fi ales in autoritati publice sau in orice alte functii publice si a dreptului de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat,  pe o perioada de 1 an.

In temeiul art.65 alin. 1 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b Cod penal, respectiv a dreptului de a fi ales in autoritati publice sau in orice alte functii publice si a dreptului de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, pedepse ce se vor executa din momentul ramânerii definitive a hotarârii de condamnare si pâna când pedeapsa principala privativa de libertate a fost executata sau considerata executata.

In baza art.91 alin.1 Cod pen.,s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probatiune de pe lânga tribunal iar pe durata termenului de supraveghere s-au stabilit in sarcina inculpatului masurile si obligatiile prevazute de art.93 alin.1 lit.a-e cod penal.

             Prin aceeasi sentinta s-a respins ca inadmisibila actiunea civila exercitata de R.G. reprezentanta legala si mama celor 2 minori.

  Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca inculpatul a fost trimis in judecata pentru savârsirea a doua infractiuni de abandon de familie prev. si ped. de art. 378 alin.1 lit.c Cod penal cu aplicarea art. 38 alin. 2 Cod penal (parti vatamate fiind minorii Mario si Delia Andreea, carora acesta le datora pensie de intretinere stabilita prin hotarâre judecatoreasca.

    Pe baza probelor administrate, prima instanta a stabilit ca la data de 21.07.2014 la Parchetul de pe lânga judecatorie a fost inregistrata plângerea formulata de R.G. impotriva fostului sot-inculpatul N.C.S.-pentru savârsirea infractiunii de abandon de familie cu sustinerea ca in perioada iunie 2012-iulie 2014, acesta nu a platit pensia de intretinere pentru minorul Mario, acumulând o datorie de 3625 lei, iar in perioada februarie 2014-iulie 2014, nu a platit pensia de intretinere pentru minora Delia acumulând o datorie de 180 de lei.  

Prin sentinta civila nr.163/2013, pronuntata de judecatorie in dosarul nr. (...), modificata prin decizia nr. 112/2013 a tribunalului, inculpatul N.C.S. a fost obligat la plata unei pensii de intretinere in valoare de 145 de lei lunar in favoarea minorului Mario, de la data de 18.04.2012 si pâna la majoratul acestuia si la plata unei pensii de intretinere in valoare de 30 de lei lunar in favoarea minorei Delia Andreea, de la data nasterii acesteia si pâna la majorat.

Imprejurarea ca inculpatul nu si-a respectat obligatia stabilita de instanta de a plati pensie de intretinere pentru cei doi minori rezulta si din declaratii martorei R. N. ( bunica materna a minorilor) si C. M. ( concubinul actual al mamei lor).

In declaratia data in fata instantei de judecata, mama minorilor a sustinut ca din cei doi copii, numai Andrei Mario este conceput cu inculpatul, iar Delia Andreea este conceputa cu C.M. fiind fiica acestuia din urma dar pentru ca nu era divortata, atunci când a fost intocmit certificatul de nastere al minorei, in cuprinsul acestuia a fost mentionat ca tata inculpatul.

Aceasta sustinere a fost confirmata de inculpat care a mai precizat ca a platit pensie de intretinere atunci când a putut, ca nu avut un loc de munca in permanenta si in ianuarie 2015 a fost internat in spital. A mai adaugat ca recunoaste fapta retinuta in rechizitoriu si doreste ca judecata sa se desfasoare in baza probelor administrate in faza de urmarire penala.

Prima instanta a mai retinut ca potrivit certificatului de nastere seria NH nr. 9747443, minora Delia Andreea s-a nascut la data de 01.12.2012, tatal acesteia fiind  N.C. S. Adica inculpatul din cauza de fata.

Totodata, s-a mai stabilit ca in declaratiile date in faza de urmarire penala, inculpatul NCS a afirmat ca a lucrat o perioada ca muncitor necalificat la S.C. .. S.R.L., iar ulterior a realizat venituri din activitati particulare sau muncind ocazional la diferiti cetateni din localitatea Crovu si ca mai are de achitat suma de 2870 lei cu titlu de pensie de intretinere (( filele nr. 46, 51 din dosarul de urmarire penala).

Instanta de fond a constatat ca inculpatul a fost trimis in judecata pentru savârsirea a doua infractiuni de abandon de familie prev. de art. 378 alin. 1 lit. c C.pen, in concurs ideal, conform art. 38 alin. 2 C.pen., incadrare juridica corecta având in vedere continutul constitutiv al infractiunii si anume " savârsirea de catre persoana care are obligatia legala de intretinere, fata de cel indreptatit la intretinere". Din modul in care este reglementata infractiunea se desprinde concluzia ca legea penala ocroteste in mod distinct pe fiecare creditor al obligatiei de intretinere, astfel ca in situatia in care exista mai multi astfel de creditori, se vor aplica dispozitiile art. 38 C.pen. .

In privinta minorei D.A., instanta de fond a apreciat ca inculpatul nu ii datora pensie de intretinere având in vedere declaratiile data in faza de judecata de mama minorei din care rezulta ca aceasta a fost conceputa cu concubinul sau, C. M.

Astfel judecatorul fondului a argumentat ca, desi in privinta inculpatului opereaza prezumptia de partenitate fata de minora D. A., conform art. 408 alin.2 C.civ., astfel cum rezulta si din certificatul de nastere seria NH nr. 9747443, raspunderea penala a inculpatului nu poate fi atrasa in conditiile in care mama copilului a  declarat ca minora nu a fost conceputa cu inculpatul.

In consecinta, exista un puternic dubiu cu privire la calitatea de tata a inculpatului fata de minora D.A., dubiu care conform art. 4 alin.2 C.proc.pen, se interpreteaza in favoarea inculpatului astfel ca infractiunea de abandon de familie prev. de art. 378 alin. 1 lit.c C.pen. retinuta in sarcina inculpatul N. C.S. cu privire la minora  D.A nu exista.

In acelasi timp din probatoriul administrat, prima instanta a retinut ca rezulta reaua-credinta cu care in perioada aprilie 2012-iulie 2014, inculpatul nu a platit fiului sau A. M., pensia de intretinere in valoare 145 de lei la care a fost obligat prin sentinta civila nr. 163/2013, pronuntata de judecatorie, modificata prin decizia nr. 112/2013 a tribunalului.

Intrucât infractiunea de abandon de familie este o infractiune continua, executarea acesteia prelungindu-se in timp, dupa momentul consumarii, legea penala aplicabila este cea de la momentul epuizarii acesteia adica fie data la care faptuitorul pune capat activitatii sale infractionale, fie cea a hotarâre penale de condamnare, legea penala aplicabila fiind noul cod penal.

Pe baza considerentelor sus-expuse, judecatorul de la prima instanta a stabilit ca in drept fapta inculpatului N.C.S. care in perioada aprilie 2012-iulie 2014 nu a platit pensia lunara de intretinere in valoare de 145 de lei stabilita prin hotarâre judecatoreasca in favoarea fiului sau V. A. M. intruneste elementele constitutive ale infractiunii de abandon de familie, prev. de art. 378 alin.1 lit. c C.pen. si a dispus condamnarea acestuia, asa cum s-a aratat in cele ce preced.

              Impotriva sentintei, in termen legal a exercitat apel Parchetul de pe lânga judecatorie sustinând netemeinicia solutiei de achitare a inculpatului in privinta persoanei vatamate minore D. A. cu motivarea ca intelegerea sotilor referitoare la paternitatea unui copil survenit in timpul casatoriei lor nu produce efecte juridice, deoarece opereaza prezumtia de paternitate a sotului mamei iar aceasta nu poate fi rasturnata decât prin actiunea de tagada a paternitatii iar nu prin declaratiile date in timpul procesului penal ca minora, desi nascuta in timpul casatoriei inculpatului ar fi fost conceputa de mama cu un alt barbat.

In plus, oral procurorul a completat motivul de apel sustinând nelegalitatea solutiei de a retine comiterea de catre inculpat a doua infractiuni de abandon de familie prev.si ped.de art.378 alin.1 cod penal fiindca in realitate obligatia la intretinere datorata si neachitata de inculpat in perioada pentru care a fost trimis in judecata este unica, aspecte in raport cu care s-a solicitat admiterea apelului, desfiintarea sentintei primei instante si pronuntarea unei hotarâri legale si temeinice.

Curtea, verificând sentinta apelata in raport de criticile formulate de apelantul-parchet, de actele si lucrarile dosarului si de dispozitiile legale care au incidenta in cauza precum si sub toate aspectele de fapt si de drept asa cum impune art.417 alin.2 cod proc.pen., a constatat ca este afectata legalitatea si temeinicia acesteia, pentru considerentele care succed:

Prin rechizitoriul emis la 20 februarie 2015, Parchetul de pe lânga judecatorie l-a trimis in judecata pe inculpatul N. C. S. pentru comiterea, in concurs ideal de fapte penal, a doua infractiuni de abandon de familie, prev.si ped.de art.378 alin.1 lit.c cod penal cu aplic.art.38 alin.2 cod penal si constând in aceea ca in perioada 18 aprilie 2012-15 iulie 2014 acesta nu a achitat, cu rea-credinta fiindca a realizat venituri din munca, pensia de intretinere la care a fost obligat prin hotarâre judecatoreasca in favoarea fiilor sai:V. A. M. si D.-A..

  Prima instanta, sesizata cu aceste fapte a argumentat ca intr-adevar incadrarea juridica din actul de inculpare este corecta deoarece continutul constitutiv al infractiunii se refera la savârsirea de catre persoana care are obligatia legala de intretinere, "fata de cel indreptatit la intretinere"astfel ca legea penala ocroteste in mod distinct pe fiecare creditor al obligatiei de intretinere, iar in situatia in care exista mai multi astfel de creditori, persoana obligata la intretinere comite tot atâtea fapte de abandon de familie in varianta lit.c din art.378 alin.1 cod penal daca nu plateste timp de 3 luni, cu rea-credinta, pensia de intretinere stabilita pe cale judecatoreasca.

Dezlegarea data este si in opinia Curtii, legala asa incât critica orala formulata de apelantul-parchet prin completarea motivului apel scris, nu se justifica pentru urmatoarele considerente:

Obiectul juridic al infractiunii de abandon de familie il reprezinta relatiile sociale conditionate de respectarea obligatiilor legale de intretinere, incluzând plata pensiei stabilite prin hotarâre judecatoreasca iar obiectul material il constituie bunurile sau sumele de bani de care este lipsita
persoana indreptatita la intretinere
.

Prin vointa legiuitorului, subiectul pasiv al acestei infractiuni este persoana care se afla in nevoie neavând posibilitatea de a obtine câstiguri din munca din cauza incapacitatii de a munci iar in cazul descendentilor minori, acestia au drept la intretinere oricare ar fi cauza nevoii in care se afla.

In plus, potrivit art.378 alin.3 cod penal, actiunea penala se pune in miscare numai la plângerea prealabila a persoanei vatamate asa incât este incident art.158 cod penal referitor la retragerea plângerii prealabile ca si motiv de inlaturare a raspunderii penale, in cazul persoanelor cu lipsite de capacitate de exercitiu, aceasta fiind posibila numai prin reprezentantii lor legali iar pentru cei cu capacitate de exercitiu restrânsa-cu incuviintarea persoanelor prevazute de lege(alin.1-3 ale art.158 cod penal)

Drept urmare, pentru ca aceste institutii procesuale sa opereze este obligatoriu ca fiecare fapta de abandon de familie in varianta prevazuta la lit.c din textul ce contine norma de incriminare sa fie considerata distincta prin raportare la fiecare dintre persoanele indreptatite la intretinere si fata de care, debitorul obligatiei corelative, a refuzat cu rea-credinta si timp de cel putin 3 luni, sa isi achite obligatia.

Pâna la expirarea termenului prevazut de legiuitor (3 luni in varianta noului cod) nu exista infractiune dar de la implinirea acestuia, neplata obligatiei de intretinere incepe sa constituie o infractiune continua adica cu un moment de consumare si un altul, diferit, de epuizare, fiindca infractiunea dureaza cât timp, obligatia de intretinere nu este indeplinita si atât timp cât exista dreptul la intretinere.

Data epuizarii infractiunii este cea a incetarii omisiunii de a plati(fapta penala de abandon de familie fiind una omisiva) fie prin indeplinirea obligatiilor pâna la ramânerea  definitiva a hotarârii de condamnare - caz in care sunt incidente prevederile art.378 alin.5 cod penal, fie prin stabilirea raspunderii penale a inculpatului si pronuntarea condamnarii sale.

Drept consecinta aceeasi conduita omisiva infractionala constând in inactiunea debitorului obligatiei de intretinere timp de cel putin 3 luni, savârsita cu rea-credinta genereaza mai multe rezultate socialmente periculoase echivalente cu numarul persoanelor indreptatite la intretinere la care se refera legiuitorul si de aceea, intr-o astfel de ipoteza, fapta unica produce tot atâtea urmari sanctionate de legiuitor câte persoane indreptatite la intretinere au fost private de acest drept, infractiunile respective fiind comise in conditiile concursului ideal de infractiuni, asa cum in mod corect a stabilit organul de urmarire penala la trimiterea in judecata a inculpatului NCS si a retinut instanta de fond, la stabilirea raspunderii sale penale.

De altfel, in privinta acestei critici a apelantului-parchet Curtea a constatat ca nu exista nici un argument pentru ca in cazul subiectilor pasivi multipli, fapta comisa de inculpatul care are obligatia de intretinere stabilita pe cale judecatoreasca dar nu o presteaza sa fie considerata o singura infractiune in raport de termenii folositi de legiuitor la edictarea normei de incriminare adica
”
persoana indreptatita la intretinere.” iar pe de alta, face imposibila si goleste de continut, in mod nepermis, dreptul la retragerea plângerii prealabile al persoanei vatamate care are libertatea de a dispune in acest sens pentru ca raspunderea penala a faptuitorului sa fie inlaturata.

 

 (Judecator Simona Petruta Buzoianu)