Imposibilitatea de a lua cuvantul in  sedinta de judecata a Curtii de Casatie, personal sau prin intermediul unui avocat inscris in barou:
incalcare

Art. 6 § 3 lit. c)

Dreptul de a fi asistat de un aparator ales

Monopol detinut de avocati care pot pune concluzii in fata
Conseil d’Etat

si in fata Curtii de Casatie:
incalcare

Art. 6 § 1

Procedura contradictorie

Necomunicarea concluziilor avocatului general de pe langa Curtea de Casatie  si imposibilitatea de a depune un raspuns scris:
incalcare

In fapt

- Reclamantii au fost condamnati, dar au declarat recurs in casatie impotriva hotararilor respective. Primul reclamant s-a aparat singur in fata sectiei penale a Curtii de Casatie, ceilalti doi au fost asistati de un avocat din cadrul baroului. Curtea de Casatie a respins recursurile.

In drept

- Art. 6 § 1  si art. 6 § 3 lit. c): reclamantii nu pot fi lipsiti de dreptul la garantiile prevazute la art. 6 § 3 pe motiv ca in dreptul francez, in cadrul recursului in casatie, ace stia nu mai erau „acuzati”, ci „condamnati”. Pentru a stabili daca s-a adus atingere dreptului reclamantilor la un proces echitabil, trebuie luate in considerare caracteristicile speciale ale procedurii din fata sectiei penale a Curtii de Casatie. Controlul efectuat de aceasta instanta se limiteaza la respectarea dispozitiilor legale, inclusiv a normelor de competenta  si de procedura, excluzand insa aprecierea faptelor
stricto sensu
.
Cu anumite exceptii, procedura in fata Curtii de Casatie este in principal scrisa, chiar  si in cazul interventiei din partea unui membru al
Conseil d’Etat

sau al avocatului de pe langa Curtea de Casatie, care nu beneficiaza de un drept absolut de a prezenta observatii orale. In speta, recursurile in casatie au fost formulate dupa ce argumentele reclamantilor au fost examinate de instantele de fond, care aveau plenitudine de jurisdictie  si au desfa surat  sedinte in cadrul carora reclamantii sau avocatul lor au fost prezenti  si au participat in conformitate cu art. 6. Referitor la dreptul recurentului de a lua cuvantul in  sedinta, dezbaterea care poate interveni in cursul unei  sedinte in fata sectiei penale a Curtii de Casatie este deosebit de tehnica  si are ca obiect exclusiv motivele de drept. Astfel, participarea orala a recurentilor la  sedinta Curtii de Casatie s-ar incadra intr-o abordare prea formalista a procedurii; participarea orala nu poate contribui la sustinerea termenilor unei dezbateri care este in esenta scrisa  si tehnica. Referitor la contestatia privind monopolul de care beneficiaza avocatii
Conseil d’Etat

sau de pe langa Curtea de Casatie in fata acestei instante, dreptul oricarui acuzat de a fi asistat un aparator ales nu poate avea caracter absolut, iar instantele nationale pot trece peste optiunea acestuia daca exista motive pertinente  si suficiente pentru a considera ca interesele justitiei impun acest lucru. De asemenea, sistemul francez propune justitiabililor sa faca o alegere, aceea de a fi sau nu reprezentati de un avocat in fata Curtii de Casatie. Chiar  si in primul caz, observatiile scrise cristalizeaza argumentele formulate impotriva deciziei atacate cu recurs. Pledoariile sunt facultative  si, in practica, avocatii
Conseil d’Etat
 si de pe langa Curtea de Casatie nu participa la  sedinte decat in cazuri exceptionale. Existenta acestei alegeri permise justitiabilului este de natura sa justifice o diferenta de procedura, iar dreptul francez ofera garantii suficiente in legatura cu aceasta alegere, in special cu renuntarea la avantajele oferite de asistenta unui avocat al
Conseil d’Etat
sau de pe langa Curtea de Casatie. In orice caz, doi dintre reclamanti erau asistati de un avocat care era inscris in barou  si era in masura sa ii informeze cu privire la consecintele alegerii lor care, in speta, a fost a sadar libera  si con stienta. Acela si lucru este valabil  si pentru primul reclamant, care a fost consiliat de o asociatie pentru protectia justitiabililor. Caracterul specific al procedurii in fata Curtii de Casatie, analizat in ansamblul sau, poate justifica faptul ca li se rezerva exclusiv avocatilor de specialitate monopolul asupra luarii cuvantului  si ca aceasta rezerva nu este de natura sa puna in discutie posibilitatea rezonabila pe care o au reclamantii de a- si prezenta cauza in conditii care nu ii pun intr-o situatie defavorabila. Tinand seama de rolul Curtii de Casatie  si avand in vedere procedurile in ansamblul lor, faptul ca reclamantilor nu li s-a oferit posibilitatea de a- si pleda cauza oral, personal sau prin intermediul unui avocat inscris in barou, nu a adus atingere dreptului acestora la un proces echitabil.

Concluzie
: neincalcare ( saisprezece voturi la unu).

Art. 6 § 1: intrucat reclamantii au ales sa se apere fara a fi reprezentati de un avocat al
Conseil d’Etat
sau de pe langa Curtea de Casatie, ace stia nu au beneficiat de practica existenta in fata sectiei penale a Curtii de Casatie pe care Curtea Europeana a declarat-o conforma cu Conventia. Reclamantii nu au avut acces la concluziile avocatului general depuse in fata Curtii de Casatie; astfel, tinand seama de natura acestor concluzii  si de miza procedurii pentru ace stia, nu s-a respectat dreptul acestora la o procedura contradictorie. Or, ace stia nu au renuntat la beneficiul garantiilor unei proceduri contradictorii. Neavand posibilitatea sa cunoasca sensul concluziilor avocatului general inainte de  sedinta, reclamantii nu au putut sa raspunda la acestea printr-o pledoarie, chiar daca aveau dreptul de a depune un memoriu, inainte de  sedinta. De asemenea, transmiterea sensului concluziilor avocatului general s-ar putea dovedi utila de altfel pentru a-i lamuri pe recurenti cu privire la optiunile lor procedurale.

Concluzie:
incalcare (douasprezece voturi la cinci).