Folosirea, ca proba, a depozitiei facute la politie de un minor care nu a avut acces la un avocat:
incalcare

In fapt
- La momentul faptelor, legislatia turca asigura persoanelor banuite de savar sirea unei infractiuni dreptul la prezenta unui avocat din momentul retinerii lor, cu exceptia cazului in care infractiunea de care erau acuzati era de competenta curtilor de securitate a statului. Reclamantul, inca minor, a fost arestat pentru complicitate la o organizatie terorista, infractiune care era de competenta curtilor de securitate. Fara a fi asistat de un avocat, reclamantul a dat politiei o depozitie in care recuno stea ca a participat la o manifestatie ilegala  si a scris un slogan pe o pancarta. Ulterior, in fata procurorului  si a judecatorului de instructie, reclamantul a incercat sa retracteze, afirmand ca marturisirea sa fusese obtinuta prin constrangere. Judecatorul de instructie a dispus arestarea sa preventiva  si din acel moment i sa permis sa consulte un avocat. In timpul procesului, reclamantul a continuat sa conteste depozitia sa, insa curtea de securitate a statului a concluzionat ca marturisirea sa facuta la politie este autentica  si l-a declarat vinovat de faptele care i se imputau. Reclamantul a fost condamnat la 30 de luni de inchisoare.

In hotararea din 26 aprilie 2007, o Camera a Curtii Europene a concluzionat ca echitatea procesului nu a fost prejudiciata de faptul ca reclamantul nu a avut acces la un avocat in timpul retinerii sale.

In drept
- Art. 6 § 3 lit. c): Pentru ca dreptul la un proces echitabil consacrat la art. 6 § 1 sa ramana suficient de concret  si efectiv este necesar, ca regula generala, ca accesul la un avocat sa fie permis de la primul interogatoriu efectuat de politie in cazul unui banuit, cu exceptia situatiei in care se demonstreaza, in lumina circumstantelor speciale ale spetei, ca exista motive imperioase pentru a restrange acest drept. Chiar  si atunci cand exista motive imperioase, o asemenea restrangere nu trebuie sa prejudicieze in mod nejustificat dreptul la aparare, ca de exemplu atunci cand declaratii incriminatoare - facute in timpul unui interogatoriu efectuat de politie fara a fi asistat de un avocat - sunt folosite ca temei pentru o condamnare. In speta, justificarea invocata pentru a-i refuza reclamantului accesul la un avocat - respectiv, ca legea refuza sistematic acest acces in cazul unei infractiuni de competenta curtilor de securitate a statului - este suficient deja pentru a constata o nerespectare a cerintelor de la art. 6. De asemenea, curtea de securitate a statului a facut din depozitia facuta de reclamant la politie proba principala pentru justificarea condamnarii sale, de si reclamantul a contestat corectitudinea ei. Nici asistenta furnizata ulterior de un avocat, nici natura contradictorie a procedurii ulterioare nu au putut remedia neregula survenita in timpul retinerii. Varsta reclamantului este un alt factor decisiv. Numarul mare de instrumente juridice internationale relevante in materie demonstreaza importanta fundamentala a posibilitatii unui minor fata de care s-a luat masura retinerii de a avea acces la un avocat in timpul acestei masuri. Pe scurt, de si reclamantul a avut posibilitatea de a contesta probele incriminatorii in cadrul procesului sau in prima instanta  si apoi in apel, imposibilitatea de a asigura asistarea acestuia de catre un avocat pe timpul retinerii a adus in mod iremediabil atingere dreptului sau la aparare.

Concluzie'.
incalcare (unanimitate).