Drepturile și îndatoririle Avocaților în Raporturile Cu Clienții - Discută Cu Avocat Online
caut avocati bucuresti
Avocat Online Gratuit 2020 - Vineri, după ora 10.00
9 septembrie 2012
avocat pret
Codul Civil: Interpretarea și efectele legii civile
19 aprilie 2019

Drepturile și îndatoririle avocaților în raport cu clienții

Plangere Penala

Plangere Penala

Drepturile și îndatoririle avocaților în raporturile cu clienții

Sediul materiei:
Legea nr.51/1995, art.2, art.6, art.11, art.29, art.31, art.32, art.35, art.36, art.46, art.56, art.77, art.82, art.83, art.85.
Statutul profesiei de avocat: art.108-150, art.153, art.224, art.226, art.227, art.229, art.231, art.233, art.234, art.241, art.242, anexa nr.I
Codul deontologic: art. 1.1, art. 2.1.2, art. 2.2, art. 2.3.1., art.2.7, art.2.8, art. 3.1-3.9

Principiile și regulile de bază ale relației dintre avocat și client.
Independența profesională a avocatului.

În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic.
Avocatul promovează şi apără drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale omului.
Avocatul are dreptul să asiste şi să reprezinte persoanele fizice şi juridice în faţa instanţelor autorităţii judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi în faţa altor persoane fizice sau juridice, care au obligaţia să permită şi să asigure avocatului desfăşurarea nestingherită a activităţii sale, în condiţiile legii.
Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul.
În exercitarea dreptului de apărare avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi întrun termen rezonabil.
Multitudinea îndatoririlor care îi revin avocatului impune din partea acestuia o independenţă absolută, liberă de orice presiune, îndeosebi de cea derivată din propriile sale interese sau datorată influenţelor din afară. Această independenţă este, de asemenea, necesară atât pentru încrederea în justiţie, cât şi pentru încrederea în imparţialitatea judecătorului. Prin urmare, avocatul trebuie să evite orice prejudiciere a independenţei sale şi să vegheze la a nu neglija etica sa profesională din dorinţa de a fi pe plac clienţilor săi, judecătorului sau terţilor. Această independenţă este necesară atât în activitatea juridică, cât şi în alte probleme de natură juridică, iar consilierea acordată de avocat clientului său nu are nici o valoare reală atunci când ea a fost făcută doar de complezenţă sau din interes personal ori sub efectul unei presiuni din afară.

Confidențialitatea și secretul profesional.
Avocatul este confidentul clientului în legătură cu cazul încredinţat. Confidenţialitatea şi secretul profesional garantează încrederea în avocat şi constituie obligaţii fundamentale ale avocatului.

Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul şi nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client întruna şi aceeaşi cauză, atunci când interesele clienţilor sunt conflictuale ori când există, în mod real, riscul de a apărea un astfel de conflict de interese.
Avocatul trebuie să se abţină să se mai ocupe de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când intervine un conflict între interesele acestora, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independenţa sa riscă să fie ştirbită.
Avocatul nu poate accepta o cauză a unui nou client dacă secretul informaţiilor încredinţate de un client anterior riscă să fie afectat sau atunci când cunoaşterea de către avocat a cauzelor unui client anterior îl favorizează nejustificat pe noul client.
Prin însăşi natura misiunii sale, avocatul este depozitarul secretelor clientului său şi destinatarul comunicărilor de natură confidenţială. Fără o garanţie a confidenţialităţii, încrederea nu poate exista. Prin urmare, secretul profesional este recunoscut ca fiind deopotrivă un drept şi o îndatorire fundamentală şi primordială a avocatului. Obligaţia avocatului cu privire la secretul profesional serveşte atât intereselor administraţiei judiciare, cât şi intereselor clientului. În consecinţă, ea trebuie să beneficieze de o protecţie din partea statului.

Conflictul de interese dintre avocat și client
Există conflict de interese în situaţiile următoare:
a) în activitatea de consultanţă, când, la data solicitării sale, avocatul care are obligaţia de a da clientului său o informaţie completă, loială şi fără rezerve nu îşi poate îndeplini misiunea fără a compromite interesele unuia sau ale mai multor clienţi, prin analiza situaţiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate sau prin concretizarea rezultatului urmărit;
b) în activitatea de asistare şi de apărare, atunci când, la data sesizării sale, asistarea mai multor părţi ar determina avocatul să prezinte o altă apărare, diferită de aceea pentru care ar fi optat dacă iar fi fost încredinţată apărarea intereselor unei singure părţi, inclusiv în ceea ce priveşte tehnicile şi mijloacele profesionale ale apărării;
c) atunci când, prin modificarea sau evoluţia situaţiei ce ia fost prezentată iniţial, avocatul descoperă una dintre dificultăţile arătate la lit. a) şi b).

Nu există conflict de interese:
a) atunci când, după ce şia informat clienţii şi a primit acordul acestora, avocatul, în exercitarea diferitelor sale activităţi, va încerca să concilieze contrarietatea de interese;
b) atunci când, în acord deplin cu clienţii, avocatul îi consiliază ca, plecând de la situaţia ce ia fost prezentată, să adopte o strategie comună sau dacă, în cadrul unei negocieri, avocaţii care sunt membri ai aceleiaşi forme de exercitare a profesiei intervin separat pentru clienţi diferiţi, care sunt însă informaţi cu privire la această apartenenţă comună;
c) atunci când, după ce avocatul aduce la cunoştinţa fiecăruia dintre clienţii potenţial afectaţi de asistenţa juridică acordată existenţa sau posibilitatea creării unui conflict de interese, precum şi eventualele consecinţe nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre respectivii clienţi îşi dau acordul expres şi prealabil cu privire la prestarea activităţii de asistenţă juridică.
Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul şi nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client într-una şi aceeaşi cauză, atunci când există conflict de interese între respectivii clienţi sau când riscul unui astfel de conflict este evident.
Avocatul trebuie să se abţină să se mai ocupe de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când se iveşte un conflict de interese, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independenţa sa riscă să fie ştirbită.
Avocatul nu poate accepta o cauză a unui nou client, dacă secretul informaţiilor încredinţate de un vechi client riscă să fie violat sau atunci când cunoaşterea de către avocat a cauzelor vechiului său client îl favorizează pe noul client în mod nejustificat.

Soluționarea amiabilă sau pe o cale legală alternativă a diferendelor
Avocatul va încerca în momentele oportune să îşi consilieze clientul cu privire la posibilitatea soluţionării unui conflict pe cale amiabilă sau printro cale legală alternativă, aptă a proteja drepturile şi interesele legitime ale acestuia.

Asigurarea de raspundere profesionala a avocatului
Avocatul este obligat să se asigure de răspundere profesională.
Condiţiile asigurării de răspundere profesională sunt prevăzute de prezentul statut şi pot fi stabilite, în cazul formelor asociative de exercitare a profesiei, conform regulilor stabilite între avocaţi.
Obligaţia de asigurare de răspundere civilă este permanentă. Suma asigurată nu poate fi mai mică decât cea prevăzută în statutul profesiei.
Prin contract, părţile pot stabili limitele răspunderii avocatului. Clauzele de exonerare totală de răspundere profesională sunt socotite nescrise.

Alte obligații ale avocatului în raportul cu clientul
Avocatul este obligat să verifice identitatea exactă a clientului său ori a persoanei care îi încredinţează cazul.
În exercitarea activităţii fiduciare, precum şi în orice situaţie în care avocaţii sunt autorizaţi să administreze ori să gestioneze fondurile clienţilor, acestora le este interzis să primească sau să administreze ori să gestioneze fonduri care nu corespund în mod riguros mandatului sau gestiunii încredinţate.
Când participă la o operaţie juridică, avocatul are obligaţia de a se retrage din cauză de îndată ce suspectează în mod serios că respectiva operaţie ar avea drept rezultat o spălare de bani şi când clientul nu înţelege să renunţe la operaţia în sine.

Contractul de asistență juridică
Forma contractului de asistență juridică
Contractul de asistenţă juridică este încheiat în formă scrisă, cerută ad probationem. Acesta trebuie să îndeplinească toate condiţiile cerute de lege pentru încheierea valabilă a unei convenţii şi dobândeşte dată certă prin înregistrarea sa în registrul oficial de evidenţă al avocatului, indiferent de modalitatea în care a fost încheiat.
Contractul de asistenţă juridică poate fi încheiat şi prin orice mijloc de comunicare la distanţă. În acest caz, data încheierii contractului este data la care a intervenit acordul de voinţă între avocat şi client. Se prezumă că avocatul a luat cunoştinţă de încheierea contractului la una dintre următoarele date:
a) data la care contractul a sosit prin fax sau email (semnătură electronică) la sediul profesional al avocatului; dacă transmisiunea prin fax are loc după ora 19,00, se prezumă că avocatul a luat cunoştinţă în ziua lucrătoare următoare zilei transmisiunii;
b) data primirii contractului semnat prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Contractul de asistenţă juridică poate lua forma unei scrisori de angajament care să indice raporturile juridice dintre avocat şi destinatarul scrisorii, inclusiv serviciile avocaţiale şi onorariul, semnată de avocat şi transmisă clientului. În cazul în care clientul semnează scrisoarea sub orice menţiune expresă de accept a conţinutului scrisorii, aceasta dobândeşte valoarea unui contract de asistenţă juridică.
Contractul de asistenţă juridică se consideră a fi fost încheiat în mod tacit dacă clientul a achitat onorariul menţionat în cuprinsul acestuia, achitarea acestui onorariu semnificând acceptarea contractului de către client, caz în care data încheierii contractului este considerată a fi data menţionată în cuprinsul contractului.
Contractul de asistenţă juridică poate fi încheiat, în mod excepţional, şi în formă verbală.Contractul în formă scrisă va fi încheiat în cel mai scurt timp posibil.
În cazul în care avocatul şi clientul convin, o terţă persoană poate fi beneficiarul serviciilor avocaţiale stabilite prin contract, dacă terţul acceptă, chiar şi tacit, încheierea contractului în astfel de condiţii.
Contractul de asistenţă juridică se încheie în atâtea exemplare câte părţi sunt. Orice exemplar care poartă în original semnăturile părţilor va fi considerat exemplar original.
Avocatul va ţine o evidenţă strictă a contractelor încheiate întrun registru special şi va păstra în arhiva sa un exemplar al fiecărui contract şi un duplicat sau o copie a oricărei împuterniciri de reprezentare primite în executarea contractelor.

Conținutul contractului de asistență juridică
Contractul de asistenţă juridică trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente:
a) datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional şi reprezentantul acesteia;
b) datele de identificare ale clientului: se indică persoana reprezentantului legal, precum şi mandatarul clientului, dacă este cazul;
c) obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activităţile prevăzute de Lege ori poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare şi conservare a patrimoniului clientului;
d) onorariul;
e) atestarea identităţii clientului sau a reprezentantului acestuia;
f) modul de soluţionare a litigiilor între avocat şi client;
g) semnăturile părţilor.
Lipsa elementelor prevăzute la lit. a)e) şi g) atrage nevalabilitatea contractului, dacă sa produs o vătămare ce nu poate fi altfel remediată.
Contractul de asistenţă juridică va fi tipărit în formulare tipizate şi înseriate ce vor conţine sigla U.N.B.R., cea a baroului emitent, denumirea „Uniunea Naţională a Barourilor din România” şi cea a baroului emitent. Seria va avea o componentă literală comună fiecărui barou şi o componentă cifrică formată din 6 cifre, urmată de menţionarea anului emiterii formularelor. Înserierea este rezervată de către barou fiecărei forme de exercitare a profesiei.
Cu acordul prealabil al baroului de la sediul lor profesional principal formele de exercitare a profesiei pot emite şi utiliza, pe cheltuiala lor şi prin mijloace proprii, formularele menţionate, în mod individual, personalizate cu elementele de identificare ale formei de exercitare a profesiei. În acest caz, formele de exercitare a profesiei vor solicita baroului acordarea de serii unice pentru formularele pe care le vor emite în sistem propriu şi personalizat. Aceste serii vor fi înscrise în mod obligatoriu în contractele de asistenţă juridică emise de formele de exercitare a profesiei în baza prevederilor prezentului alineat.
Pentru uzul în raporturile cu clienţii străini, formularele emise vor putea fi redactate întro limbă de circulaţie internaţională, cu condiţia asigurării corespondenţei depline a traducerii. Răspunderea pentru acurateţea traducerii revine formei de exercitare a profesiei care utilizează formularele emise în sistem personalizat.
În cazul prestaţiilor profesionale constând în asistenţă şi reprezentare juridică la instanţe, parchete, organe de cercetare penală sau alte autorităţi, societatea profesională cu răspundere limitată are obligaţia de a menţiona în contractul încheiat cu clientul numele avocatului/avocaţilor ales/aleşi sau acceptat/acceptaţi de client să asigure serviciul profesional, precum şi acordarea sau, după caz, neacordarea dreptului de substituire.

Executarea silită a contractului de asistență juridică
Contractul de asistenţă juridică învestit cu formulă executorie, în condiţiile legii, constituie titlu executoriu cu privire la restanţele din onorariu şi alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul clientului.
Procedura de executare este cea prevăzută de dispoziţiile Codului de procedură civilă.

Cheltuielile aferente îndeplinirii contractului de asistență juridică
Cheltuielile efectuate de avocat în interesul procesual al clientului se estimează anticipat la momentul încheierii contractului şi se desocotesc pe măsura informării documentate a clientului cu privire la cuantumul şi destinaţia lor. Părţile pot suplimenta aceste cheltuieli, pe parcursul derulării contractului, prin acte adiţionale.

Întinderea puterilor avocatului. Împuternicirea avocațială.
Contractul de asistenţă juridică prevede, în mod expres, întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimează faţă de terţi prin împuternicirea avocaţială.
În lipsa unor prevederi contrare, avocatul este împuternicit să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului.
Pentru activităţile prevăzute expres în cuprinsul obiectului contractului de asistenţă juridică, acesta reprezintă un mandat special, în puterea căruia avocatul poate încheia, sub semnătură privată sau în formă autentică, acte de conservare, administrare ori dispoziţie în numele şi pe seama clientului.

Onorariul avocatului
Avocatul trebuie să-şi informeze clientul cu privire la tot ceea ce cere cu titlu de onorarii, iar valoarea însumată a onorariilor sale trebuie să fie echitabilă şi justificată.
Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său.
Onorariile vor fi stabilite în raport cu dificultatea, amploarea sau durata cazului.
Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre următoarele elemente:
a) timpul şi volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit sau a activităţii cerute de client;
b) natura, noutatea şi dificultatea cazului;
c) importanţa intereselor în cauză;
d) împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să accepte un alt mandat din partea unei alte persoane, dacă această împrejurare poate fi constatată de client fără investigaţii suplimentare;
e) notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experienţa, reputaţia şi specializarea avocatului;
f) conlucrarea cu experţi sau alţi specialişti, impusă de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea cazului;
g) avantajele şi rezultatele obţinute pentru profitul clientului ca urmare a muncii depuse de avocat;
h) situaţia financiară a clientului;
i) constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acţioneze pentru a asigura servicii legale performante.
Onorariile se stabilesc liber între avocat şi client, în limitele legii şi ale prezentului statut. Este interzisă fixarea de onorarii minime, recomandate sau maxime de către organele profesiei, de către formele de exercitare a profesiei de avocat sau de către avocaţi.
Onorariile se determină şi se prevăd în contractul de asistenţă juridică la data încheierii acestuia între avocat şi client, înainte de începerea asistenţei şi/sau a reprezentării clientului.
În cazul în care împrejurările concrete impun asigurarea asistenţei şi/sau a reprezentării imediate şi nu se poate încheia un contract de asistenţă juridică, avocatul este obligat să transmită clientului, în cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care să aducă la cunoştinţa acestuia onorariile pe care le propune pentru asistenţă şi/sau reprezentare. În absenţa unei instrucţiuni exprese a clientului privind încetarea asistenţei şi/sau a reprezentării ori a unei comunicări prin care clientul îşi exprimă expres dezacordul în privinţa onorariilor, se consideră ca fiind acceptate onorariile propuse prin comunicarea făcută de avocat.
În toate situaţiile, onorariile vor fi prevăzute în contractul de asistenţă juridică, ce urmează să fie încheiat în formă scrisă.
Onorariile pot fi stabilite şi în monedă străină, sub condiţia ca plata acestora să respecte prevederile privind regimul legal al plăţilor.
Onorariile pot fi stabilite astfel:
a) onorarii orare;
b) onorarii fixe (forfetare);
c) onorarii de succes;
d) onorarii formate din combinarea criteriilor prevăzute la lit. a)c).
Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o sumă fixă de unităţi monetare cuvenită avocatului pentru fiecare oră de servicii profesionale pe care le prestează clientului.
Onorariul fix (forfetar) constă întro sumă fixă cuvenită avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care îl prestează ori, după caz, le prestează clientului.
Onorariul orar şi fix (forfetar) se datorează avocatului indiferent de rezultatul obţinut prin prestarea serviciilor profesionale.
Avocatul poate să primească de la un client onorarii periodice, inclusiv sub formă forfetară.
Avocatul are dreptul ca în completarea onorariului fixat să solicite şi să obţină şi un onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcţie de rezultat sau de serviciul furnizat. Onorariul de succes constă întro sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix.
În cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decât în legătură cu latura civilă a cauzei.
Este interzis avocatului să îşi fixeze onorariile în baza unui pact de quota litis.
Pactul de quota litis este o convenţie încheiată între avocat şi clientul său înainte de soluţionarea definitivă a unei cauze, convenţie care fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului în funcţie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau întro sumă de bani, un bun sau orice altă valoare.
Onorariile reprezentând dobândirea, sub orice formă, a unor aporturi din afacere (activitatea juridică realizată de către avocat) sunt interzise.
Avocatul poate percepe onorarii numai de la clientul său ori de la un mandatar al acestuia.

Contestarea onorariilor

La cererea oricăreia dintre părţi, contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţionează de decanul baroului, prin decizie motivată, după ascultarea părţilor.
Soluţionarea contestaţiilor şi reclamaţiilor se face prin aplicarea principiului medierii şi prin încercarea de conciliere a părţilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării contestaţiei sau a reclamaţiei.
Decizia decanului poate fi atacată la consiliul baroului de partea interesată.
Consiliul baroului hotărăşte cu privire la legalitatea şi temeinicia deciziei decanului fără participarea la vot a acestuia. Părţile interesate pot fi invitate pentru a da lămuriri şi explicaţii.
Consiliul baroului se pronunţă în termen de cel mult 30 de zile de la data sesizării, prin hotărâre motivată, care va fi comunicată în cel mult 15 zile de la data pronunţării.

Efectele contractului de asistență juridică

În cazul în care se angajează să asiste şi/sau să reprezinte un client întro procedură legală, avocatul îşi asumă obligaţii de diligenţă.
Avocatul trebuie să asiste şi să reprezinte clientul cu competenţă profesională, prin folosirea cunoştinţelor juridice adecvate, a abilităţilor practice specifice şi prin pregătirea rezonabil necesară pentru asistarea sau reprezentarea concretă a clientului.
Avocatul este obligat să se abţină să se angajeze ori de câte ori nu poate acorda o asistenţă şi o reprezentare competente.
Asistarea şi reprezentarea clientului impun diligenţă profesională adecvată, pregătirea temeinică a cauzelor, dosarelor şi proiectelor, cu promptitudine, potrivit naturii cazului, experienţei şi crezului său profesional.
În situaţii şi împrejurări care prezintă caracter de urgenţă pentru salvgardarea şi/sau protejarea drepturilor şi intereselor clientului, avocatul poate asista şi angaja clientul chiar şi în măsura în care în acel moment nu posedă o competenţă profesională adecvată cu natura cauzei, dacă prin întârziere sar aduce atingere drepturilor şi intereselor clientului. În astfel de situaţii avocatul se va limita doar la ceea ce în mod rezonabil este necesar potrivit cu circumstanţele şi cu prevederile legale.
Competenţa profesională adecvată presupune analiza şi cercetarea atentă a împrejurărilor de fapt, a aspectelor legale ale problemelor juridice incidente în situaţia de fapt, pregătirea adecvată şi adaptarea permanentă a strategiei, tacticilor, tehnicilor şi metodelor specifice în raport cu evoluţia cauzei, a dosarului sau a lucrării în care avocatul este angajat.
Avocatul îşi va reprezenta clientul cu diligenţa unui bun profesionist, în limitele legii.

Drepturile și obligațiile avocatului raportate la contractul de asistență juridică
Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a exercita orice alte activităţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenţă juridică. Contractul prevede în mod expres obiectul şi limitele mandatului primit, precum şi onorariul stabilit.
În lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru promovarea drepturilor şi intereselor legitime ale clientului.
Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să asiste şi să reprezinte orice persoană fizică sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă, care dobândeşte dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidenţă.
Avocatul, precum şi clientul au dreptul să renunţe la contractul de asistenţă juridică sau să îl modifice de comun acord, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei. Renunţarea unilaterală a clientului nu constituie cauză de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocaţiale prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual al clientului.
Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său.
În acest scop, avocatul poate să îşi deschidă un cont bancar pentru încasarea onorariilor şi altul pentru depunerea sumelor primite de la client pentru cheltuieli procesuale în interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului, pentru cheltuieli procesuale în interesul său, va fi stabilit prin convenţia dintre avocat şi client, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei.
Contractul de asistenţă juridică, legal încheiat, este titlu executoriu. Învestirea cu formulă executorie este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al avocatului. Restanţele din onorarii şi alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul procesual al clientului său se recuperează potrivit dispoziţiilor statutului profesiei.
În activitatea de consiliere avocatul va acţiona cu tact şi răbdare pentru a înfăţişa şi a explica clientului toate aspectele cazului în care îl asistă şi/sau îl reprezintă. Avocatul va căuta să folosească cel mai potrivit limbaj în raport cu starea şi experienţa clientului, pentru ca acesta să aibă o reprezentare corectă şi completă asupra situaţiei sale juridice.
Avocatul se va consulta adecvat cu clientul pentru a stabili scopul, modalităţile şi finalitatea consilierii, precum şi soluţiile tehnice pe care le va urma pentru a realiza, când este cazul, asistenţa şi reprezentarea clientului.
Avocatul va respecta opţiunile clientului în ceea ce priveşte scopul şi finalitatea asistenţei şi reprezentării, fără a abdica de la independenţă şi crezul său profesional.
Avocatul se va consulta permanent cu clientul în legătură cu strategia şi mijloacele tehnice şi tactice adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a fost angajat. Avocatul nu este obligat să urmeze acele tehnici şi proceduri legale indicate arbitrar de client şi păstrează responsabilitatea pentru acestea, în măsura în care clientul a fost rezonabil informat asupra costurilor şi consecinţelor posibile ale acestor tehnici şi proceduri.
În cazul în care avocatul asistă/reprezintă în comun mai mulţi clienţi pe tot parcursul reprezentării, se va consulta permanent cu fiecare dintre clienţii reprezentaţi în comun în ceea ce priveşte deciziile care trebuie adoptate şi motivele determinante în adoptarea acestora, astfel încât fiecare client să poată lua propriile decizii, în baza unor informaţii complete.
Avocatul poate iniţia demersuri pentru o consiliere comună a părţilor aflate în conflict în încercarea de a rezolva relaţia dintre clienţii respectivi întrun mod amiabil şi profitabil pentru toţi.
Reprezentarea comună nu diminuează dreptul fiecărui client rezultat din relaţia client avocat. Fiecare dintre clienţii reprezentaţi în comun are dreptul la o reprezentare loială şi diligentă de către avocatul respectiv, dreptul de a revoca mandatul acordat avocatului şi toate drepturile prevăzute de lege pentru cazul foştilor clienţi. Între clienţii reprezentaţi în comun regula confidenţialităţii nu se aplică.
Avocatul va ţine distinct evidenţa bunurilor aparţinând clienţilor săi sau unor terţe părţi care iau fost încredinţate în legătură cu exercitarea profesiei.
Fondurile financiare vor fi păstrate în conturi distincte, deschise la o instituţie financiară legal constituită şi autorizată să funcţioneze, potrivit legii.
Evidenţa distinctă a celorlalte categorii de bunuri va fi păstrată de către avocat întro manieră care să confere siguranţa menţinerii identităţii acestora.
Fondurile financiare nu vor fi în mod obligatoriu păstrate în conturi deschise la instituţii financiare atunci când legea sau o hotărâre judecătorească permit păstrarea lor întro altă modalitate.
Avocatul va ţine o evidenţă contabilă completă a fondurilor financiare şi a celorlalte tipuri de bunuri încredinţate şi va păstra documentele respective pentru o perioadă de 10 ani după încetarea contractului de reprezentare cu clientul.
În cazul în care primeşte fonduri financiare sau alte bunuri care au legătură cu un client ori cu un terţ, avocatul este obligat să îi notifice acestuia, în scris şi de îndată.
Cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege sau a unei înţelegeri cu clientul, avocatul este obligat ca imediat după primirea bunurilor să le predea clientului sau, după caz, terţei persoane îndreptăţite să le primească şi, la solicitarea clientului sau a terţei persoane, să pună la dispoziţia acestuia/acesteia evidenţa contabilă pe care a efectuato cu privire la respectivele bunuri.
Avansurile de onorariu şi avansurile de cheltuieli care se anticipează a fi efectuate de către avocat în interesul cauzei vor avea acelaşi regim ca şi bunurile aparţinând clienţilor până la momentul în care avocatul va exercita activitatea pentru care a primit avansul de onorariu sau va înregistra cheltuiala care să justifice avansul plătit de client în acest scop, cu excepţia cazului în care clientul le stabileşte un alt regim. Indiferent de regimul pe care clientul îl stabileşte referitor la respectivele sume avansate, acestea vor fi în mod obligatoriu returnate de către avocat acestuia la încetarea contractului, dacă până la momentul respectiv avocatul nu va fi exercitat activităţile pentru care i se plătise anticipat onorariu sau nu va fi înregistrat cheltuieli acoperite cu sumele avansate de client în acest sens.
În cazul în care clientul datorează avocatului restanţe din onorarii şi din cheltuielile făcute în interesul acestuia, avocatul are drept de retenţie asupra bunurilor încredinţate, cu excepţia înscrisurilor originale care iau fost puse la dispoziţie.

Drepturile și obligațiile clientului
Avocatul, precum şi clientul au dreptul să renunţe la contractul de asistenţă juridică sau să îl modifice de comun acord, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei. Renunţarea unilaterală a clientului nu constituie cauză de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocaţiale prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual al clientului.

Încetarea contractului de asistență juridică
În afara cazurilor prevăzute de lege sau de părţi, contractul de asistenţă juridică încetează prin renunţarea unilaterală a clientului sau, după caz, a avocatului.
Încetarea contractului prin renunţarea unilaterală a clientului sau a avocatului nu îl exonerează pe client de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul său.
Avocatul care este solicitat întro cauză în curs de rezolvare trebuie să verifice dacă unul sau mai mulţi confraţi au fost în prealabil angajaţi.
Avocatul care acceptă să succeadă unui confrate trebuie ca, înainte de a se angaja, să îi aducă la cunoştinţă această împrejurare.
În oricare caz de încetare a mandatului avocatul are obligaţia să ia în timp util şi în mod rezonabil măsuri potrivite pentru apărarea intereselor clientului, cum ar fi: notificarea acestuia, acordarea unui timp suficient clientului pentru aşi angaja un alt avocat, predarea documentelor şi a bunurilor la care clientul este îndreptăţit şi înştiinţarea organelor judiciare.
În cazul în care clientul datorează avocatului restanţe din onorarii şi din cheltuielile făcute în interesul acestuia, avocatul are drept de retenţie asupra bunurilor încredinţate, cu excepţia înscrisurilor originale care iau fost puse la dispoziţie.
Avocatul, precum şi clientul au dreptul să renunţe la contractul de asistenţă juridică sau să îl modifice de comun acord, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei. Renunţarea unilaterală a clientului nu constituie cauză de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocaţiale prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual al clientului.
Avocatul care îşi exercită dreptul de a nu se mai ocupa de o cauză trebuie să se asigure că respectivul client poate găsi, în timp util, un alt confrate care să-i ofere asistenţă juridică, pentru a se evita prejudicierea clientului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Consultații Juridice
Consultații Juridice
Bună ziua, Cu ce vă putem ajuta?
Connecting...
Programează Consultație
Luni – Vineri: 10:00 – 18:00

Onorarii Rezonabile - orare, fixe, de succes
Busy
:
:
:

Datele introduse sunt folosite pentru a vă contacta. Prin utilizarea serviciilor, acceptați politica de confidențialitate.
Suntem online
:
:
Această sesiune de discuții s-a încheiat.