Dreptul asigurarilor sociale,
Legea nr. 263/2010: art. 158, art. 159

In conformitate cu normele alineatul (6) al art. 158 ori de cate ori exista vreun dubiu rezonabil ca adeverintele emise de fostii angajatori ai asiguratilor, ori de actualii detinatori ai arhivelor acestora, atesta imprejurari de fapt si de drept care nu sunt conforme dispozitiile legale, ori cu inscrisurile care au stat la baza emiterii lor, casele teritoriale de pensii au posibilitatea de a verifica documentele pe baza carora aceste adeverinte au fost eliberate. Apelanta nu a facut niciun demers pentru atasarea documentelor mentionate in continutul Adeverintei desi, potrivit noilor prevederi ale art. 159 alin. (6) si (7) din Legea pensiilor, avea la dispozitie o intreaga procedura in acest sens.

Potrivit art. 158 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, prin documente verificabile se intelege nu doar actul administrativ de nominalizare a persoanelor incadrate in grupe superioare de munca, dar si actul administrativ privind incadrarea locurilor de munca/activitatilor/categoriilor profesionale in grupe superioare de munca.

(Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 86 din 31 ianuarie 2018, rezumata de judecator dr. Carmen Pusa Parvulescu)

Prin Sentinta civila nr. 4360 pronuntata la data de 09 octombrie 2017 in Dosarul cu nr. x/108/2017, Tribunalul Arad a admis actiunea civila formulata de reclamantul A..., in contradictoriu cu paratele Casa Judeteana de Pensii Arad, si Casa Nationala de Pensii Publice - Comisia Centrala de Contestatii si in consecinta, a dispus anularea Deciziei nr. 310469 din

2017. privind acordarea pensiei anticipate partiale emisa de parata Casa Judeteana de Pensii Arad si a obligat parata Casa Judeteana de Pensii Arad la emiterea unei noi decizii de pensionare in care, la calcularea cuantumului pensiei cuvenite reclamantului sa retina incadrarea in grupa a II a de munca, in procent de 100% pentru perioadele 17.03.197517.04.1975, 14.06.1975-29.03.1978, 12.07.1979-20.08.1990 si 01.02.1992-31.03.1994,

conform Adeverintei nr. 698/04.03.2016 emisa de S.C. B... S.R.L. Arad.

Prin aceeasi hotarare judecatoreasca, au fost obligate paratele sa plateasca reclamantului cheltuieli de judecata in suma de 1000 lei.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, Tribunalul a analizat in prealabil exceptia de prematuritate a introducerii actiunii, invocata de parata Casa Judeteana de Pensii Arad, pe care a respins-o, cu motivarea ca potrivit Deciziei nr.956/13.11.2012 a Curtii Constitutionale dispozitiile art. 151 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, sunt constitutionale in masura in care se interpreteaza ca nesolutionarea contestatiilor si necomunicarea in termenul legal a hotararilor Comisiei Centrale de Contestatii, respectiv ale comisiilor de contestatii, nu impiedica accesul la justitie.

Prin urmare, reclamantul a formulat contestatie in termen legal, dar aceasta nu a fost solutionata de catre Comisia Centrala de Contestatii din cadrul Casei Nationale de Pensii Publice in termen de 45 de zile, conform art. 150 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, astfel incat reclamantului nu ii poate fi incalcat dreptul de acces la justitie pentru motivul ca nu i s-a solutionat contestatia in termen legal si ingradi astfel dreptul de a se adresa instantelor judecatoresti pentru a-si vedea realizate pretentiile.

In ce priveste fondul litigiului dintre parti, Tribunalul a retinut ca, urmare a cererii reclamantului nr. 10210 din 20.02.2017, parata a emis Decizia nr. 310469/22.03.2017 privind acordarea pensiei anticipate partiale (fila 11 dosar de fond), grupa superioara de munca din Adeverinta nr. 698/04.03.2016 nefiind valorificata pe considerent ca temeiul juridic nu a fost corect.

Impotriva acestei decizii, reclamantul a formulat contestatia nr. 27450 din 16.05.2017 trimisa spre solutionare Comisiei Centrale de Contestatii din cadrul Casei Nationale de Pensii Publice, care nu a comunicat hotararea pronuntata.

Potrivit art. 123 alin. (2) din H.G. nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii public, dovedirea stagiilor de cotizare se face cu carnetul de munca, completat potrivit prevederilor Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, si/sau cu adeverinte eliberate, potrivit legii, de angajatorul la care a lucrat persoana respectiva sau, dupa caz, de institutia care a preluat arhivele acestuia, astfel ca nu a nu se poate retine apararea paratei in sensul ca nu era inscrisa perioada in carnetul de munca.

De asemenea, tribunalul a mai constatat ca adeverinta nr.698/04.03.2016 emisa de S C. B... S RL. Arad certifica faptul in perioadele 17.03.1975-17.04.1975, 14.06.197529.03.1978, 12.07.1979-20.08.1990 si 01.02.1992-31.03.1994 reclamantul, in cadrul Intreprinderii de C... Arad redenumita SC D... S.A a avut functia de/meseria de strungar in cadrul Sectiei Mecanica Universala, in procent de 100
%
in temeiul prevederilor Ordinului ministrului muncii si ocrotirilor sociale, al ministrului sanatatii si a presedintelui Comisiei Nationale pentru Protectia Muncii nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de munca, activitatilor si categoriilor profesionale cu conditii deosebite care se incadreaza in grupele I si II de munca in vederea pensionarii, cat si conform Ordinului nr. 590/2008 anexa 14, nominalizarea s-a efectuat prin pontajele lunare ale unitatii si prin inscrisurile din Procesul verbal nr. 97/1991.

In adeverinta se certifica ca pentru perioadele mentionate unitatea a virat CAS - ul si contributia pentru pensia suplimentara datorata.

Parata Casa Judeteana de Pensii Arad nu i-a valorificat aceasta adeverinta, mentionand in decizie ca temeiul juridic indicat nu este corect.

Potrivit pct. 4 din Ordinul nr. 590/2008 care stabileste procedura privind modul de intocmire si eliberare a adeverintelor prin care se atesta activitatea desfasurata in locuri de munca incadrate in grupele I si/sau a II-a de munca, angajatorii sunt direct raspunzatori de legalitatea, exactitatea si corectitudinea datelor, elementelor si informatiilor inscrise in adeverintele pe care le intocmesc si le elibereaza.

Astfel, instanta de fond a constatat ca sustinerile paratei au fost neintemeiate, meseria in care a lucrat reclamantul, respectiv strungar se regaseste in temeiul juridic inscris in adeverinta, astfel ,,Temeiul juridic al incadrarii in grupa II-a de munca il reprezinta Ordinul nr. 50/1990, art. 3, anexa 2, poz. 33, 34 si 40 coroborat cu Ord. nr. 125/1990 anexa 2 poz.19”.

Totodata, tribunalul a mai retinut ca adeverinta depusa de catre reclamant nu a fost anulata, ea fiind valabila, iar raspunderea pentru corectitudinea datelor privind incadrarea in grupa a II-a de munca, revine angajatoarei, aceasta adeverinta neputand fi cenzurata sau neluata in seama de catre institutia publica la care este depusa in vederea valorificarii sale, daca indeplineste conditiile de forma si de fond prevazute de lege.

Astfel, adeverinta nr. 698/04.03.2016 emisa de SC B... S.R.L. Arad indeplineste conditiile de forma prevazute de anexa nr. 14 din H.G. nr. 257/2011, in aceasta fiind prevazut actul prin care s-a facut nominalizarea, precum si temeiul juridic al incadrarii.

Mai mult, tribunalul a constat ca inscrisurile indicate de emitentul adeverintei, ca fiind actele care dovedesc incadrarea contestatorului in grupa superioara de munca au fost anterioare datei de 1 aprilie 2001, asa cum cere art. 158 din Legea nr. 263/2010 si au fost conforme procedurii reglementata de art. 6 din Ordinul nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de munca, activitatilor si categoriilor profesionale cu conditii deosebite care se incadreaza in grupele I si II de munca in vederea pensionarii, potrivit carora, dupa incadrarea unitatii angajatoare in categoria persoanelor juridice care desfasoara activitati specifice grupelor superioare de munca, nominalizarea efectiva a persoanelor care se incadrau in grupele I si II de munca se facea de catre conducerea unitatilor impreuna cu sindicatele libere din unitati, tinandu-se seama de conditiile deosebite de munca concrete in care isi desfasoara activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, conditii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).

In lumina acestor prevederi, casele teritoriale de pensii au doar optiunea de a verifica daca atestarea incadrarilor in grupele I sau II de munca sunt sau nu sunt conforme cu inscrisurile pe care fostii angajatori/detinatorii de arhive le au in evidenta/pastrare.

Tribunalul a constatat ca parata poate verifica sub aspectul legalitatii si cenzura o adeverinta prezentata de reclamant in vederea calcularii pensiei sau valorificarii grupei de munca, dar daca aceasta respecta dispozitiile legale in ceea ce priveste forma prevazuta de anexa nr. 14 din H.G. nr. 257/2011 si contine toate datele pentru valorificarea grupei de munca, nu poate sa refuze valorificarea ei.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termenul legal, parata Casa Judeteana de Pensii Arad, in nume propriu, dar si ca reprezentant al paratei - Comisia Centrala de Contestatii din cadrul CNPP Bucuresti, solicitand modificarea sentintei atacate, in sensul respingerii contestatiei reclamantului.

Sintetizand motivele de apel ale paratei, Curtea retine ca acestea au vizat in esenta imprejurarea ca in mod eronat prima instanta a apreciat asupra necesitatii valorificarii Adeverintei nr. 698/2016, eliberata de SC B... SRL Arad, fara a se lua in considerare ca temeiul juridic de incadrare in grupa a II-a de munca nu a fost corect.

Astfel, apreciaza ca instanta de fond a omis faptul ca temeiul juridic al incadrarii in grupa a II-a de munca pentru functia de elev curs strugar, strungar, pregatitor completator si controlor poarta, precizat in Adeverinta nr. 698/2016, a fost specific altor categorii profesionale. Temeiul juridic al incadrarii in grupa a II-a de munca pentru functiile de elev rectificator, rectificator si controlor CTC, precizat in adeverinta nr. 656/26.02.2016, este Ordinul nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de munca, activitatilor si categoriilor profesionale cu conditii deosebite care se incadreaza in grupele I si II de munca in vederea pensionarii, anexa 2 punctele 33, 34 si 40. (..)

Parata considera ca functiile de elev curs strugar, strungar, pregatitor completator si controlor poarta nu se regasesc in actele normative precizate, iar prin natura sarcinilor de servici nu putea sa lucreze in aceleasi conditii cu persoanele incadrate la acest punct.

Astfel, incercarile de extindere a beneficiului grupei de munca si la alte categorii de persoane, altele decat cele care au fost nominalizate la acel moment ca desfasurandu-si activitatea in grupa superioara de munca, este de natura doar sa eludeze normele legale in materie. Aceasta cu atat mai mult cu cat in carnetul de munca al reclamatului nu au existat mentiuni privind incadrarea activitatii desfasurate in grupa superioara de munca, respectiv grupa a Il-a, in niciuna din perioadele desfasurate la SC D... SA. In ipoteza in care activitatea desfasurata de reclamant fi fost incadrata in grupa a II-a potrivit procedurii prevazute de Ordinul 50/1990, atunci cu siguranta angajatorul SC D... SA Arad, si-ar fi indeplinit obligatiile corespunzatoare operarii corespunzatoare carnetului de munca potrivit Decretului 92/1976, asa cum de altfel a facut-o in cazul numerosilor sai angajati.

Instanta de fond, in considerarea faptului ca, angajatorul poarta raspunderea pentru valabilitatea si temeinicia incadrarii in gupa de munca, a admis actiunea, concluzionand ca institutia parata nu este abilitata sa verifice sau sa cenzureze adeverintele eliberate de angajatori. Fata de aceste sustineri parata subliniaza ca, in conformitate cu dispozitiile art. 158 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 adeverintele care atesta incadrarea in grupe I si II de munca pot fi valorificate numai in situatia in care au fost emise in conformitate cu prevederile legale aplicabile pentru diferitele perioade de timp si doar pe baza documentelor verificabile intocmite anterior datei de 01.04.2001.

In concluzie, apreciaza ca, solutia instantei de fond a fost netemeinica si nelegala, solicitand admiterea apelului si modificarea apelate, in sensul respingerii actiunii reclamantului.

In drept, apelul paratei a fost intemeiat pe dispozitiile art. 466,468-471 C.pr.civ.

In cauza a formulat intampinare reclamantul A., solicitand respingerea apelului si mentinerea sentintei apelate, in esenta cu motivarea ca sentinta apelata este legala si temeinica, invocand in sustinerea acestei pozitii procesuale prevederile art. 480 alin. (1) C.pr.civ.

In apel nu au fost administrate probe noi.

Analizand apelul, prin prisma motivelor invocate,a actelor de procedura efectuate in fata primei instante de fond, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor art. 466 si urm. C.pr.civ., Curtea retine urmatoarele:

Litigiul dintre parti presupune stabilirea existentei sau inexistentei dreptului reclamantului de a beneficia de valorificarea la calculul pensiei sale de munca prestata in grupa a II a in care au fost incadrate perioadele de activitate 17.03.197517.04.1975,14.06.1975-29.03.1978, 12.07.1979-20.08.1990 si 01.02.1992-31.03.1994, in conformitate cu mentiunile din Adeverinta nr. 698/04.03.2016 emisa de S.C. B... S.R.L. Arad.

Conform sustinerilor casei teritoriale de pensii, refuzul de a valorifica aceasta adeverinta la calcularea pensiei anticipate partiale a reclamantului prin Decizia nr. 310469/22.03.2017 a fost motivata pe indicarea in continutul actului prezentat de reclamant a unui temei juridic gresit.

Pentru a stabili daca refuzul Casei Judetene de Pensii Arad de a-i valorifica reclamantului adeverinta mai sus individualizata prin Decizia nr. 310469/22.03.2017 este sau nu justificat, trebuie amintit ca, potrivit prevederilor cu caracter tranzitoriu din continutul art. 158 alin. (4) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, „adeverintele care atesta incadrarea persoanelor in fostele grupe I si/sau a II-a de munca sunt valorificate numai in situatia in care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile intocmite anterior datei de 1 aprilie 2001”.

In acelasi sens sunt si prevederile art.126 din H.G. nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care dispun ca „adeverintele prin care se atesta faptul ca in anumite perioade, anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoanele si-au desfasurat activitatea in locuri de munca incadrate in grupele I si/sau a II-a de munca se intocmesc potrivit modelului prevazut in anexa nr. 14, numai pe baza documentelor, verificabile, aflate in evidentele angajatorilor sau ale detinatorilor legali de arhive”.

Instanta de apel observa ca, sub aspect formal, Adeverinta nr. 698/04.03.2016, eliberata de SC B... SRL Arad respecta intru totul exigentele Anexei nr.14 la Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, aprobate prin H.G. nr. 257/2011, continand toate elementele enumerate. Astfel, in adeverinta in discutie se precizeaza ca incadrarea in gupa a II a de munca a reclamantului a fost facuta conform nominalizarii efectuata prin pontajele lunare ale unitatii Intreprinderea de C. Arad -redenumita SC D. SA Arad, dar si prin inscrisurile din Procesul verbal nr. 97/1991, iar temeiul juridic al incadrarii este Ordinul nr. 50/1990, art. 3 si anexa nr. 2, pozitia nr. 33, 34 si 40.

Cu privire la sustinerea apelantei ca temeiul juridic indicat in actul doveditor prezentat de reclamant este eronat, Curtea observa ca actualul detinator al arhivei fostului angajator ale reclamantei a precizat ca temei al incadrarii, nu numai Anexa nr. II , pozitia nr. 33, 34 si 40 din Ordinul nr. 50/1990, dar si pe cele ale art. 3 potrivit caruia, printre altele, beneficiaza de incadrarea in grupele I si II de munca, potrivit celor mentionate, fara limitarea numarului,

personalul care este in activitate personalul care lucreaza efectiv la locurile de munca si

activitatile prevazute in anexele nr. 1 si 2, precum si cei care isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii cu persoanele la care anexele actului administrativ fac referire.

Prin urmare, imprejurarea ca meseria pe care a avut-o reclamantul, de strungar, nu s-ar incadra in sfera activitatilor expres enumerate de pct. 33, 34 si 40 al Anexei II din Ordin, nu prezinta relevanta, cata vreme potrivit art. 3 din acelasi act administrativ, se confirma ca asiguratul a lucrat in aceleasi conditii de munca cu persoanele care au desfasurat activitatile prevazute in Anexa nr. II, pct.33, 34 si 40.

Imprejurarea ca prin natura meseriei, confirmata prin adeverinta prezentata, aceea de strungar, reclamantul in discutie nu ar fi putut lucra in aceleasi conditii cu personalul mentionat in Anexa nr. II, pct. 33, 34 si 40 sunt simple presupuneri ale apelantei, neconfirmate de niciun mijloc de proba, cu atat mai mult cu cat punctele mentionate ale anexei nr. II descriu procese de productie perfect compatibile cu meseria asiguratului, cum ar fi topirea si fabricarea metalelor neferoase, prestarea la strung [.],etc.

Tot simple presupuneri ale apelantei sunt si consideratiilor potrivit carora, daca reclamantul ar fi desfasurat activitati dintre cele mentionate anexa nr. II a Ordinului nr.

50/1990, cu siguranta fostul angajator ar fi facut aceste mentiuni in carnetul de munca. Ori, tocmai situatiile in care angajatorul a omis de a consemna despre munca in conditii speciale in carnetele de munca ale salariatilor a fost avuta in vedere de art. 158 alin. (4) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care a acordat posibilitatea dovedirii acestor conditii si prin adeverinte eliberate de angajator.

In fine, Curtea nu poate sa nu observe ca apelanta nu a facut niciun demers pentru atasarea documentelor mentionate in continutul Adeverintei nr. 698/04.03.2016, eliberata de SC B... SRL Arad, desi, potrivit noilor prevederi ale art. 159 alin. (6) si (7) din Legea pensiilor, avea la dispozitie o intreaga procedura in acest sens. Astfel, in conformitate cu normele alin. (6) al art. 158 „In situatia in care exista suspiciuni cu privire la legalitatea incadrarii activitatii in grupele I si/sau a II-a de munca, angajatorii sau orice alti detinatori legali de arhive sunt obligati sa puna la dispozitia Casei Nationale de Pensii Publice si/sau a caselor teritoriale de pensii, dupa caz, la solicitarea acestora, documentele intocmite anterior datei de 1 aprilie 2001 pe baza carora s-au eliberat adeverintele care atesta incadrarea persoanelor in fostele grupe I si/sau a II-a de munca, in vederea verificarii respectarii legislatiei in domeniu. (7) In situatia in care, ca urmare a verificarilor prevazute la alin. (6), se constata incalcari ale legislatiei privind incadrarea in grupe superioare de munca sau nu sunt prezentate documentele care au stat la baza eliberarii adeverintelor, perioadele respective sunt valorificate ca vechime in munca/stagiu de cotizare in conditii normale de munca”.

Curtea retine ca prevederile legale enuntate supra sunt de natura a ingadui concluzia ca, ori de cate ori exista vreun dubiu rezonabil ca adeverintele emise de fostii angajatori ai asiguratilor,ori de actualii detinatori ai arhivelor acestora, atesta imprejurari de fapt si de drept care nu sunt conforme dispozitiile legale, ori cu inscrisurile care au stat la baza emiterii lor, casele teritoriale de pensii au posibilitatea de a verifica documentele pe baza carora aceste adeverinte au fost eliberate.

Pe de alta parte, potrivit art. 158 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, se mentioneaza ca ,prin documente verificabile se intelege nu doar actul administrativ de nominalizare a persoanelor incadrate in grupe superioare de munca, dar si actul administrativ privind incadrarea locurilor de munca/activitatilor/categoriilor profesionale in grupe superioare de munca.

In concluzie,fata de aceste argumente juridice, in baza art. 480 alin. (1) C.pr.civ, Curtea va respinge apelul paratei,luand act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata in calea de atac.