Decizie pronuntata de instanta de recurs intr-o contestatie in anulare. Calea de atac impotriva deciziei.

 

C. proc. pen., art. 386 lit. a, b si c, art. 392 alin. 4, art. 417                                                       

 

Avand in vedere normele procesuale speciale privind judecarea contestatiei in anulare si a caii de atac, precum si dispozitiile legale generale referitoare la caracterul definitiv al hotararii pronuntate de instanta de recurs, decizia data de instanta de recurs in solutionarea contestatiei in anulare este definitiva, nefiind supusa vreunei cai de atac
.

 

 

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia Penala si pentru cauze cu minori si de familie,

Decizia  penala nr. 42  din 19 ianuarie 2011.

 

Prin decizia penala nr. 825 din data de 13 octombrie 2010 pronuntata de Tribunalul P. a fost respinsa ca neintemeiata contestatia in anulare formulata de contestatorii SC CP SA si MN, impotriva deciziei penale nr. 77/20 ianuarie 2010 pronuntata de Tribunalul P, prin care a fost admis recursul declarat de petentul DN impotriva sentintei penale nr. 2004/25 septembrie 2007 a Judecatoriei P.

Prin aceeasi decizie au fost obligati contestatorii sa plateasca statului cheltuieli judiciare in cuantum de cate 300 de lei fiecare.

Pentru a pronunta aceasta decizie, tribunalul a retinut ca, in motivarea contestatiei, contestatorul MN a solicitat admiterea contestatiei in anulare pe care a formulat-o, precum si admiterea contestatiei formulata de contestatoarea SC CP SA, desfiintarea deciziei nr. 77/2010 a Tribunalului P, mentinerea ordonantei nr. 4958/P/2003 a Parchetului de pe langa Judecatoria P, a rezolutiei prim procurorului nr. 3673/II/2/2006 si rejudecarea recursului, fiind incidente cazurile prevazute de art. 386 lit. a, b, c, d Cod procedura penala.

Contestatorul a mai precizat ca la termenul din 06.01.2010 nu a fost citat la domiciliul din SUA, iar contestatoarea SC CP SA nu a fost citata la sediul din Bucuresti.

Contestatoarea SC CP SA a solicitat admiterea contestatiei in anulare formulata, precum si a celei formulata de contestatorul MN, desfiintarea deciziei penale nr.77/2010 a Tribunalului P, mentinerea ordonantei nr.4958/P/2003 a Parchetului de pe langa Judecatoria P, a rezolutiei nr. 3673/II/2/2006 a prim – procurorului, rejudecarea recursului, in temeiul disp. art.38515 pct.1 lit.b Cod procedura penala, mentinerea sentintei Judecatoriei P nr.2004/2007 data in dosarul nr.6659/281/2006.

De asemenea, tribunalul a analizat admisibilitatea in principiu a contestatiei, conform art.391 alin.1 C.pr.pen., si a constatat ca, prin decizia penala nr.77/20 ianuarie 2010 pronuntata de Tribunalul P, a fost admis recursul declarat de petentul DN, a fost casata sentinta penala nr.2004/25.09.2007 a Judecatoriei P si, pe fond, in baza disp. art. 2781 alin. 8 lit. b Cod procedura penala, a fost admisa plangerea petentului formulata impotriva Ordonantei Parchetului de pe langa Judecatoria P cu nr. 4958/P/2003 din 21.09.2006 si a Rezolutiei nr. 2673/II/2/2006 din 15.01.2007 a Prim Procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria P, au fost desfiintate ordonanta si rezolutia atacate si trimisa cauza Parchetului de pe langa Judecatoria P in vederea redeschiderii urmaririi penale fata de intimatii MD, MAC si MN, si efectuarea de cercetari sub aspectul comiterii infractiunilor prev. de art. 289, art. 291 si art. 215 alin.1, 2, 3 Cod penal, potrivit considerentelor deciziei.

Cheltuielile judiciare avansate de stat la ambele instante au ramas in sarcina acestuia.

A fost inlaturata obligarea petentului la plata cheltuielilor judiciare si a onorariului pentru aparatori, dispusa de instanta de fond in sarcina sa catre intimatii MN si MAC.

A fost respinsa cererea de obligare a petentului la cheltuieli judiciare din faza de recurs catre intimatul MAC, ca neintemeiata.

Tribunalul a mai retinut ca, potrivit disp. art. 386 Cod procedura penala, impotriva hotararilor penale definitive se poate face contestatie in anulare in urmatoarele cazuri: a) cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs nu a fost indeplinita conform legii; b) cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostinta instanta despre aceasta imprejurare; c) cand instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal dintre cele prevazute in art.10 alin.1 lit. f-i1 C. pr. pen., cu privire la care existau probe in dosar; d) cand impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta; e) cand, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de catre instanta de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia era obligatorie potrivit art. 385/14 alin.11 ori art. 385/16 alin.1 Cod procedura penala.

Totodata, a retinut ca in cauza de fata ipotezele legale prevazute de acest text nu se regasesc. Astfel, lit.a din art. 386 Cod procedura penala, prevede lipsa de procedura pentru termenul la care s-a judecat recursul. Recursul s-a judecat in cauza la termenul din data de 6 ianuarie 2010, cand procedura de citare cu intimatul MN a fost indeplinita, iar pronuntarea a fost amanata succesiv pana la data de 20 ianuarie 2010, cand Tribunalul P a pronuntat decizia nr.77 a carei anulare se solicita.

A mai retinut ca nu este incident nici cazul de contestatie in anulare prev. de art.386 lit.b Cod procedura penala, care prevede ipoteza imposibilitatii de prezentare si de instiintare a instantei.

In privinta cazului de contestatie in anulare prev. de art. 386 lit. c Cod procedura penala, acesta presupune o judecata pe fond, in care exista o actiune penala pusa in miscare, or obiectul dosarului nr.16659/281/2006 l-a constituit o plangere impotriva solutiei procurorului de scoatere de sub urmarire penala, plangere intemeiata pe disp. art. 278/1 Cod procedura penala, in care practic nici nu se putea pronunta solutia incetarii procesului penal.

De asemenea, tribunalul a retinut ca nici cazurile de contestatie in anulare prev.de art.386 lit.d si e Cod procedura penala nu sunt incidente in cauza, nu s-au pronuntat doua hotarari definitive impotriva unei persoane pentru aceeasi fapta, iar legea nu prevede obligativitatea ascultarii partilor in cadrul procedurii prevazute de art.2781 Cod procedura penala. Desi contestatorul a indicat ca si motiv de contestatie in anulare ca la termenul din data de 06.01.2010 nu a fost citat la domiciliul din SUA, iar contestatoarea SC CP SA nu a fost citata la sediul din Bucuresti, aceste aspecte nu se incadreaza in niciunul dintre cazurile de contestatie in anulare mentionate de acesta, respectiv lit.a, b, c sau e ale art. 386 Cod procedura penala.

Prin urmare, tribunalul a respins ca neintemeiata contestatia in anulare formulata de contestatori.

Impotriva acestei decizii au declarat recurs contestatorii SC CP SA si MN, aratand ca motivele le vor depune la dosar dupa redactarea hotararii atacate.

Desi au fost legal citati si, la solicitarea recurentilor, instanta de recurs a amanat solutionarea cauzei pentru a da posibilitatea acestora sa-si angajeze aparatori, la dosar nu au fost depuse motivele de recurs.

Curtea, verificand hotararea atacata cu prioritate sub aspectul legalitatii exercitarii acestei cai de reformare, dar si din oficiu sub toate aspectele potrivit art.3856 alin.3 C.pr.pen., a constatat ca recursul declarat este inadmisibil pentru urmatoarele  considerente:

Astfel, Curtea a retinut ca, potrivit art. 392 alin. 4 Cod procedura penala, numai sentinta data in solutionarea contestatiei in anulare este supusa cailor ordinare de atac. In cazul contestatiei in anulare formulata in temeiul art. 386 lit.a, b si c Cod procedura penala – precum in cauza de fata – instanta de recurs este competenta sa solutioneze cererea, iar hotararea acesteia se numeste decizie.

Potrivit art. 417 Cod procedura penala, hotararea instantei de recurs este definitiva la data pronuntarii acesteia cand, printre altele, cuprinde obligarea la plata cheltuielilor judiciare.

Asadar, in raport de normele procesuale speciale relative la judecarea contestatiei in anulare si a caii de atac, precum si in raport de dispozitiile legale generale referitoare la caracterul definitiv al hotararii pronuntate de instanta de recurs, decizia data de instanta de recurs in solutionarea contestatiei in anulare este definitiva, nefiind supusa vreunei cai de atac.

Fata de aceste considerente, in conformitate cu dispozitiile art. 385

¹⁵

alin.l pct.1 lit.a teza a II-a Cod procedura penala, recursurile declarate de contestatorii SC CP SA si MN au fost respinse ca inadmisibile, intrucat contestatorii au exercitat o cale de atac in afara conditiilor stabilite de lege.

In baza art. 192 alin. 2 si art.193 alin.6 Cod procedura penala, contestatorii au fost obligati la plata cheltuielilor judiciare catre stat si catre intimatul DN.