Contestatie refuzul casei teritoriale de pensii de a rezolva cererea de pensionare

- Legea nr. 263/2010: art. 106 alin. (1), art. 152 si art. 153 alin. (1) lit. f)

Jurisdictia asigurarilor sociale, indiferent de obiectul litigiului, se realizeaza de catre completele specializate in asigurari sociale. Prin urmare, contestatia impotriva refuzului nejustificat al casei teritoriale de pensii de a rezolva o cerere de pensionare este de competenta instantei specializate in solutionarea conflictelor de munca si asigurari sociale.

Formularea de catre casa teritoriala de pensii a unui denunt penal cu privire la adeverinta care atesta prestarea activitatii intr-o anumita de grupa de munca, adeverinta eliberata de fostul angajator al solicitantului pensiei si depusa la dosarul de pensie, nu constituie un refuz justificat de solutionare a cererii de pensionare.

Urmare a analizarii inscrisurilor anexate cererii de pensionare, casa teritoriala de pensii poate sa admita sau sa respinga cererea de pensionare, solutia acesteia putand fi contestata potrivit procedurii reglementata de lege.

Pe cale de consecinta, petitul avand ca obiect obligarea casei teritoriale de pensii la acordarea pensiei, cu valorificarea tuturor inscrisurilor depuse la dosarul de pensionare, este prematur formulat atat timp cat aceasta institutie nu s-a pronuntat asupra cererii de pensionare, dispunand admiterea sau respingerea cererii de pensionare.

Astfel, casa teritoriala de pensii poate fi obligata, in cazul unui refuz nejustificat de rezolvare a unei cereri de pensionare, doar la solutionarea cererii de pensionare, iar nu la acordarea pensiei solicitate.

(Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 886 din 23 iunie

2016, dr. C.P.)

Prin actiunea inregistrata la Tribunalul Caras-Severin sub nr. 3322/115/24.11.2015, reclamantul G.C. a chemat in judecata parata C.J.P. Caras-Severin solicitand instantei ca, prin hotararea judecatoreasca pe care o va pronunta, sa oblige parata: sa reia in lucru dosarul de pensionare suspendat, sa finalizeze dosarul de pensionare depus la Casa Judeteana de Pensii Caras Severin, conform cererii nr. 262445/3 noiembrie 2014, si sa-i acorde pensia la care are dreptul, cu valorificarea inscrisurilor anexate la cererea de pensionare.

Prin sentinta civila nr. 155/16 februarie 2016, tribunalul a admis actiunea reclamantului si a obligat parata Casa Judeteana de Pensii Caras Severin sa emita pe seama reclamantului G.C. o decizie de pensionare.

Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut ca reclamantul a formulat prezenta actiune, ca urmare a refuzului acesteia de a dispune pensionarea sa.

In aceste conditii, potrivit art. 153 din Legea nr. 263/2010, republicata, instanta de fond a apreciat ca aceasta cauza este un conflict de drepturi de asigurari sociale, care a luat nastere ca urmare a neemiterii de catre parata a unei decizii de pensionare.

Reclamantul a formulat o cerere, inregistrata la data de 03.11.2014, prin care a solicitat institutiei parate sa-i acorde drepturile de pensie potrivit Legii nr. 263/2010.

In conformitate cu art.106 alin.(1) din Legea nr. 263/2010: „admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisa de casa teritoriala de pensii, in termen de 45 de zile de la data inregistrarii cererii”.

Potrivit alin.(2) al aceluiasi articol, „Decizia prevazuta la alin. (1) trebuie sa cuprinda temeiurile de fapt si de drept in baza carora se admite sau se respinge cererea de pensionare”.

Mai mult, conform art.106 alin.(4) „Decizia casei teritoriale de pensii se comunica persoanei care a solicitat pensionarea, in termen de 5 zile de la data emiterii”.

Astfel, in speta, prima instanta a apreciat ca imprejurarea de a nu beneficia de o decizie de pensionare de admitere sau de respingere, in conditiile in care reclamantul a solicitat acest lucru, iar termenul legal de emitere a unei decizii de pensionare a fost depasit, nu poate fi imputat acestuia, mai ales ca eliberarea acesteia revine paratei C.J.P. Caras- Severin, care este competenta, potrivit legii, sa emita un astfel de act.

In drept, s-au aplicat dispozitiile art. 106 alin. (1) - (4) din Legea nr. 263/2010.

In termen legal, impotriva sentintei civile mentionate mai sus, a declarat apel C.J.P.Caras-Severin, prin care a solicitat admiterea apelului si anularea sau schimbarea hotararii apelate in sensul respingerii actiunii reclamantului.

In motivarea cererii de apel, se invoca nulitatea hotararii apelate, deoarece a fost comunicata fara a fi semnata de membrii completului de judecata si de catre grefier, cerinta obligatorie inaintea comunicarii, conform art. 426 alin. (3) si art. 427 alin. (1) fraza a doua din Codul de procedura civila.

Apelanta apreciaza ca termenii de copie si fotocopie au acelasi inteles si ca art. 427 alin. (1) teza a Il-a din Codul de procedura civila este clar: comunicarea copiei hotararii se va face de indata ce hotararea a fost redactata si semnata in conditiile legii, iar nu inainte, cum gresit a procedat instanta de fond, ceea ce face aplicabila sanctiunea prevazuta de art. 174 si urmatoarele raportat la art. 405 din Codul de procedura civila.

Totodata, considera ca instanta de contencios administrativ este competenta sa solutioneze cauza, deoarece actiunea este indreptata impotriva refuzului de solutionare a cererii, instanta de fond retinand gresit ca obiectul cauzei il reprezinta contestatie impotriva deciziei de pensionare.

Sub aspectul fondului, arata ca in mod eronat a dispus prima instanta obligarea ei la emiterea unei decizii de pensionare. SC F. SA Caransebes nu este o unitate miniera si nu se regaseste in lista unitatilor prevazute de art. 3 din Hotararea Guvernului nr. 1025/2003. La parchetul de pe langa Judecatoria Caransebes se afla in curs de solutionare un dosar penal privind cercetarea aspectelor semnalate de parata, context in care procesul trebuie suspendat, nu solutionat.

In drept, s-au invocat dispozitiile art. 466-482 coroborate cu cele ale art. 453, art. 426 alin. (3), art. 427 alin. (1) si ale art. 538 din Codul de procedura civila, art. 41 alin. (2), art. 42 alin. (1) pct. 2 si 13, art. 43, art. 54 si art. 129-130 din Codul de procedura civila.

La apel, s-au anexat: imputernicire de reprezentare nr. 13143/DE-CJ-12296/127 din 7 aprilie 2016, denuntul nr. 13004/CJ din 23 decembrie 2015 si certificatul ORC nr. 8077/5 iunie 2015 privind SC F. SA.

Reclamantul-intimat G.Co. a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca neintemeiat, aratand ca, potrivit art. 426 alin. (3) din Codul de procedura civila, hotararile se vor redacta in numarul de exemplare necesar spre a se asigura comunicarea acestora tuturor persoanelor pentru care legea prevede ca hotararea se comunica integral. Doua exemplare de pe fiecare hotarare vor fi semnate de membrii completului de judecata si de grefierul de sedinta, cerinte ce au fost respectate in speta.

In mod corect, prin raportare la prevederile art. 106 din Legea nr. 263/2010, prima instanta s-a declarat competenta sa solutioneze cauza, scopul urmarit de reclamant fiind emiterea unei decizii in baza careia sa incaseze pensia.

Parata nu se poate prevala de formularea unei plangeri penale pentru a tergiversa solutionarea dosarului de pensionare, iar situatia SC F. SA trebuie analizata prin raportare la anul 2001.

Prin raspunsul la intampinare, parata-apelanta reia sustinerile din cererea de apel privind neincadrarea activitatii reclamantului in conditii speciale si necesitatea suspendarii cauzei pana la solutionarea plangerii penale.

Analizand apelul declarat prin prisma motivelor de apel invocate, a dispozitiilor art. 466 si urmatoarele din Codul de procedura civila, Curtea a apreciat apelul intemeiat, cu urmatoarea motivare:

Sustinerile paratei apelante privind nulitatea hotararii sunt neintemeiate.

Conform prevederilor art. 426 alin. (6) din Codul de procedura civila, hotararea se va intocmi in doua exemplare originale, dintre care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se va depune spre conservare la dosarul de hotarari al instantei.

Art. 427 alin. (1) din Codul de procedura civila prevede comunicarea hotararii, in copie, de indata ce hotararea a fost redactata si semnata in conditiile legii.

Verificand dosarul cauzei, instanta de apel a constatat ca hotararea este semnata de membrii completului de judecata si de grefier, iar copia hotararii a fost semnata pentru conformitate de grefier.

Dispozitiile legale nu prevad comunicarea unei fotocopii dupa hotarare, ci a unei copii, iar sustinerile paratei privind comunicarea hotararii inainte de semnarea ei nu sunt sustinute de nicio proba.

In mod corect prima instanta s-a declarat competenta sa solutioneze cauza.

Art. 152 din Legea nr. 263/2010 prevede ca jurisdictia asigurarilor sociale se realizeaza prin tribunale si curti de apel, iar art. 153 alin. (1) litera f) din Legea nr. 263/2010 dispune ca tribunalele solutioneaza in prima instanta litigiile privind refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurari sociale, cum este cazul in speta.

Jurisdictia asigurarilor sociale, indiferent de obiectul litigiului, se realizeaza de catre completele specializate in asigurari sociale.

Sub aspectul fondului, in mod corect a retinut prima instanta refuzul nejustificat al paratei de solutionare a cererii de pensionare a reclamantului, inregistrata la C.J.P. Caras- Severin sub nr. 262445/3.11.2014.

Art. 106 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 impunea ca admiterea sau respingerea cererii de pensionare sa se faca prin decizie emisa de Casa Teritoriala de Pensii, in termen de 45 de zile de la data inregistrarii cererii.

Motivul invocat de parata cu privire la formularea unui denunt penal legat de adeverinta de grupa de munca eliberata de SC F. SA nu constituie un refuz justificat de solutionare a dosarului de pensionare, mai ales ca denuntul penal este formulat la mai mult de un an de la depunerea cererii de pensionare.

In mod gresit, insa, prima instanta a obligat parata la emiterea unei decizii de pensionare.

Urmare a analizarii inscrisurilor anexate cererii de pensionare, parata poate, potrivit art. 106 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, sa admita sau sa respinga cererea de pensionare, solutia acesteia fiind supusa procedurii de contestare prevazuta de art. 149 si urmatoarele din Legea nr. 263/2010.

Este adevarat ca, prin actiune, reclamantul a solicitat sa fie obligata parata sa-i acorde pensia la care are dreptul cu valorificarea tuturor inscrisurilor depuse la dosarul de pensionare, insa aceste capete de cerere sunt premature atata timp cat parata nu s-a pronuntat in nici un fel in sensul admiterii/respingerii cererii de pensionare, iar dispozitiile Legii nr. 263/2010 prevad o procedura administrativa de solutionare/contestare care trebuie parcursa.

Fata de cele de mai sus, in baza art. 480 alin. (2) din Codul de procedura civila, instanta de apel a admis apelul si a schimbat in parte sentinta apelata, in sensul ca a obligat parata C.J. P. Caras-Severin sa solutioneze cererea de pensionare formulata de reclamant, in conditiile art. 106 din Legea nr. 263/2010, respingand celelalte pretentii ale reclamantului ca prematur formulate.