Contestatie decizie de concediere, Inexistenta acordului reclamantului

5

In conformitate cu prevederile art.57 alin.1 din Codul muncii: „Nerespectarea oricareia dintre conditiile legale necesare pentru incheierea valabila a contractului individual de munca atrage nulitatea acestuia.

- alin.(6): „Constatarea nulitatii si stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul partilor.

-
alin.(7): Daca partile nu se inteleg, nulitatea se pronunta de catre instanta judecatoreasca”.

Prin alin. 6 din art.57 se reglementeaza constatarea conventionala a nulitatii.

Constatarea conventionala a nulitatii se va realiza printr-un acord semnat de ambele parti.

Prin alin.7 din art. 57 se reglementeaza ca in situatia in care partile nu se inteleg cu privire la nulitatea conventionala, nulitatea se pronunta de catre instanta judecatoreasca.

In cauza, parata a constatat prin decizia contestata nulitatea contractului individual de munca al reclamantului in mod unilateral, fara sa existe, un acord al angajatului in acest sens, iar cererea reconventionala prin care s-a solicitat anularea contractului individual de munca a fost tardiv formulata.

Art.57 alin.(1), alin.(6), alin.(7) din Codul muncii

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta la data de 15.04.2016 sub numar de dosar .../118/2016, reclamantul [...] a chemat in judecata parata COMUNA [...] PRIN PRIMARUL COMUNEI [...] solicitand instantei anularea deciziei nr. 66/11.03.2016 privind constatarea nulitatii contractului de munca si incetarea acestuia, obligarea intimatei la plata unor despagubiri banesti, egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate, precum si cu celelalte drepturi banesti de care as fi beneficiat ca salariat, repunere partilor in situatia anterioara, in sensul reintegrarii reclamantului in functia detinuta anterior desfacerii contractului individual de munca, obligarea intimatei la plata salariului majorat cu 10% cu incepere de la data de 01.12.2016, precum si obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca, la data de 12.03.2016, a primit dispozitia nr. 66/2016 emisa de Comuna [...] prin care i s-a adus la cunostinta incetarea contractului individual de munca, motivat de imprejurarea ca acesta ar fi nul. Prin dispozitia nr. 163/2014, a fost angajat pe perioada nedeterminata in functia de referent I A, custode sala in cadrul Compartimentului cultura, sport, religie si activitati pentru tineret din cadrul primariei [...]. La data de 16.10.2014 a semnat contractul individual de munca nr. ... iar prin dispozitia nr. 196/2014, Primaria [...] a dispus angajarea sa in functia de director la acelasi compartiment. Prin actul aditional nr. 1/2.12.2014 au fost modificate felul muncii si salariul de baza. Decizia contestata este nelegala deoarece nu contine motivele de fapt si de drept iar nulitatea contractului de munca nu poate fi constatata ulterior stabiliri culpei uneia dintre parti. Nu exista un acord cu privire la constatarea nulitatii si stabilirea efectelor acesteia iar in lipsa unui astfel de acord existenta cauzei de nulitate nu poate fi constatata decat de organul de jurisdictie. Indeplineste conditiile prevazute de lege pentru managementul institutiilor publice de cultura, in sensul ca este cetatean roman si are capacitate deplina de exercitiu, a lucrat anterior ca referent in cadrul [...]. Este singurul salariat care nu a beneficiat de cresterea salariala de 10% incepand cu data de 1.12.2015 potrivit dispozitiilor O.U.G. nr. 35/2015.

In drept, au fost invocate prevederile art. 57, art. 78, art. 80, art. 266-275 din Codul muncii.

Parata nu a formulat intampinare.

La termenul de judecata din data de 22.09.2016, parata a depus note scrise prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, iar reconventional a solicitat sa se dispuna in sensul constatarii nulitatii absolute contractului individual de munca al reclamantului. S-a aratat ca reclamantul a inteles sa cheme in judecata Comuna [...] si nu primarul Comunei [...], persoana indreptatita si recunoscuta de lege ca fiind competenta sa dispuna masuri cu privire la angajarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului individual de munca. Reclamantul nu a ocupat postul de director prin concurs, raportul de munca nascandu-se doar prin emiterea unei dispozitii de fostul primar al comunei [...]. Constatarile privind nerespectarea prevederilor legale in materia angajarii personalului in cadrul institutiilor publice sunt consemnate in Raportul de audit inregistrat sub nr. 1241/25.02.2015.

Pentru solutionarea cauzei, instanta a incuviintat si a administrat proba cu inscrisuri.

La termenul de judecata din data de 20.10.2016, instanta a respins ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Comuna [...] prin Primar. La acelasi termen de judecata, instanta a invocat exceptia tardivitatii formularii cererii reconventionale iar reclamantul a invocat exceptia inadmisibilitatii cererii reconventionale.

Fata de dispozitiile art. 248 alin. (1) NCPC, instanta este obligata sa se pronunte cu prioritate asupra exceptiilor inadmisibilitatii si tardivitatii formularii cererii reconventionale.

Referitor la exceptia inadmisibilitatii cererii reconventionale, se retine ca, in procesul civil, paratul poate sa nu se multumeasca cu o pozitie defensiva fata de cererea reclamantului, ci poate sa adopte o pozitie ofensiva, formuland pretentii proprii impotriva acestuia. Or, actul de procedura prin care paratul formuleaza aceste pretentii proprii fata de reclamant este tocmai cererea reconventionala, care se deosebeste de o simpla aparare.

Potrivit art. 209 alin. 1 NCPC,
daca paratul are, in legatura cu cererea reclamantului, pretentii derivand din acelasi raport juridic sau strans legate de aceasta, poate sa formuleze cerere reconventionala.

In speta, reclamantul a solicitat anularea dispozitiei nr. ..711.03.2016, prin care s-a dispus incetarea contractului individual de munca al reclamantului, incepand cu data de 14.03.2016, ca urmare a constatarii nulitatii acestuia, conform art. 57 alin.1 din Codul muncii. Prin cererea reconventionala, parata a solicitat sa se constate nulitatea absoluta a contractului individual de munca al reclamantului. Or, avand in vedere ca paratul pretinde prin cererea sa pretentii care deriva din aceleasi raport juridic (raporturi de munca in baza contractului individual de munca nr. .../16.10.2014), cererea reconventionala este admisibila, astfel incat exceptia inadmisibilitatii acesteia va fi respinsa ca neintemeiata.

In ceea ce priveste exceptia tardivitatii formularii cererii reconventionale, se retin dispozitiile art. 209 alin. 4 NCPC potrivit carora
cererea reconventionala se depune, sub sanctiunea decaderii, odata cu intampinarea sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu la primul termen de judecata.

Intrucat, in cauza, paratul nu a depus intampinare, desi era obligat conform art. 208 alin. 1 NCPC, iar termenul stabilit de lege pentru depunerea cererii reconventionale este un termen procedural imperativ absolut, cererea reconventionala formulata in speta este tardiva, fiind depusa la al doilea termen de judecata, motiv pentru care exceptia tardivitatii urmeaza a fi admisa, cu consecinta respingeri cererii reconventionale ca tardiv formulata.

Prin sentinta civila nr.2715 din data de 03.11.2016, pronuntata in dosarul civil nr. .../118/2016, Tribunalul Constanta, a
respins exceptia inadmisibilitatii cererii reconventionale, ca neintemeiata.

A admis exceptia tardivitatii formularii cererii reconventionale.

A admis cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul [...], in contradictoriu cu parata Comuna [...] prin Primar.

A anulat decizia nr. ..711.03.2016 emisa de catre parata.

A obligat parata la reintegrarea reclamantului in postul detinut anterior concedierii.

A obligat parata sa plateasca reclamantei o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, de la data de 14.03.2016 si pana la reintegrarea efectiva.

A obligat parata la plata catre reclamant a sumei de 1500 lei reprezentand cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut urmatoarele:

Intre reclamant si unitatea angajatoare au intervenit raporturi de munca, conform contractului individual de munca nr. ..716.10.2014, in temeiul caruia reclamantul a fost angajat pe o perioada nedeterminata, modificat prin actul aditional nr. 1/2.12.2014.

Urmare a raportului de audit inregistrat sub numarul 1241/25.02.2016, parata a emis dispozitia nr. ..711.03.2016, prin care s-a dispus incetarea contractului individual de munca al reclamantului, incepand cu data de 14.03.2016, ca urmare a constatarii nulitatii acestuia, conform art. 57 alin.1 din Codul muncii.

Potrivit art. 57 alin. 1, 6, 7 din Codul muncii,
nerespectarea oricareia dintre conditiile legale necesare pentru incheierea valabila a contractului individual de munca atrage nulitatea acestuia. (6) Constatarea nulitatii si stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul partilor. (7) Daca partile nu se inteleg, nulitatea se pronunta de catre instanta judecatoreasca.

Nulitatea contractului individual de munca, absoluta sau relativa, decurge din lege, nu din vointa partilor. Ea trebuie sa fie constatata prin actul organului care este competent sa hotarasca si incheierea contractului. Dar, ori de cate ori partile nu cad de acord asupra nulitatii trebuie sa se pronunte organul de jurisdictie.

Or, in cauza pendinte, parata a procedat la constatarea nulitatii contractului individual de munca al reclamantului, prin dispozitia contestata, in lipsa acordului angajatului si in lipsa unei hotarari judecatoresti.

Astfel, in conditiile in care incetarea contractului individual de munca, urmare a constatarii nulitatii acestuia, s-a dispus cu nerespectarea procedurii prevazute de lege, instanta apreciaza ca dispozitia nr. ..711.03.2016 este nelegala, urmand a fi desfiintata.

Potrivit principiului de drept
qoud nullum est, nulum producit effectum
, consecintele juridice ale sanctiunii nulitatii constau in lipsirea actului anulat de efectele contrarii normelor edictate pentru incheierea valabila si restabilirea legalitatii. Restabilirea egalitatii, ca efect al nulitatii, presupune restabilirea situatiei anterioare -
restitutio in integrum
, devenind aplicabile dispozitiile art.80 alin.1 si 2 din Codul muncii. Potrivit acestora,
in cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. La solicitarea salariatului instanta care a dispus anularea concedierii va repune partile in situatia anterioara emiterii actului de concediere.

Ca urmare, instanta a obligat parata la reintegrarea reclamantului in functia detinuta anterior incetarii contractului individual de munca. De asemenea, va obliga parata sa plateasca reclamantului o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate si celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, de la data de 14.03.2016 si pana la reintegrarea efectiva.

In schimb, in ceea ce priveste solicitarea reclamantului privind acordarea majorarii salariale de 10% incepand cu data de 01.12.2015, in lipsa indicarii in concret a dispozitiilor legale nerespectate de catre parata, instanta apreciaza solicitarea nejustificata.

In ceea ce priveste cheltuielile de judecata
,
in conformitate cu dispozitiile art. 453 NCPC, cererea reclamantului privind acordarea acestora este intemeiata, avand in vedere faptul ca parata se afla in ipoteza prevazuta de textul de lege, aceea de a fi pierdut procesul.

Drept urmare, parata a fost obligata la plata catre reclamant a sumei de 1500 lei reprezentand cheltuieli de judecata.

Impotriva acestei hotarari, in termen legal a declarat apel parata Comuna [...] prin Primar, pe care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie, sub urmatoarele aspecte:

Apreciaza ca instanta de fond a dezlegat cererea in mod gresit pronuntand o hotarare netemeinica si nelegala sub toate aspectele.

In mod eronat a respins exceptia lipsei calitatii procesual pasive a UAT Comuna [...], in conditiile in care Primarul a fost cel care a emis Dispozitia nr. .. 72016.

Expresia „Comuna [...] prin primar” nu naste in beneficiul reprezentantului „primar” calitatea de titular pasiv al cererii de chemare in judecata.

De altfel, la data emiterii Dispozitiei nr. ..72016 UAT Comuna [...], intimatul reclamant nu mai avea primar in functie. Administratia publica locala functiona prin viceprimarul comunei [...], domnul Resit Taner.

Or, calitatea de titular pasiv al cererii de chemare in judecata o are, potrivit celor mentionate inclusiv in dezbateri de intimatul reclamant, UAT Comuna [...] si nu primarul Comunei [...], primar care, asa cum a aratat, nici nu mai exista la nivelul autoritatii publice locale la data emiterii actului contestat.

Primarul Comunei [...] nu este decat reprezentantul Comunei [...], concluzie ce se desprinde din modul de elaborare al cererii de chemare in judecata.

Subiectul pasiv al litigiului este comuna, nu primarul, iar instanta, asa cum a aratat mai sus, a inteles sa asimileze cele doua calitati deja definite de intimatul reclamant ca fiind una si aceeasi, respectiv de subiect pasiv al cererii de chemare in judecata.

Contestatorul intelege sa cheme in judecata Comuna [...] (subiect pasiv al cererii introductive) si nu primarul comunei [...], persoana indreptatita si recunoscuta de lege ca fiind competenta sa dispuna masuri cu privire la angajarea, modificarea, suspendarea si incetarea unui contract individual de munca.

Comuna [...] este o persoana juridica de drept public organizata si care functioneaza ca unitate administrativ teritoriala, potrivit Legii nr. 215/2001 a administratiei publice locale, publicata cu modificarile si completarile ulterioare.

In aceste conditii, cererea indreptata direct impotriva UAT Comuna [...] este indreptata impotriva unei persoane fara calitate procesual pasiva.

De altfel, apreciaza ca fiind indeplinite conditiile pentru constatarea nulitatii contractului individual de munca al intimatului reclamant intrucat au fost incalcate dispozitiile H.G. nr. 286/2011.

Intimatul reclamant nu a ocupat postul de director prin concurs, raportul de munca nascandu-se doar prin emiterea unei dispozitii de fostul primar al comunei [...].

Constatarile privind nerespectarea prevederilor legale in materia angajarii personalului in cadrul institutiilor publice sunt consemnate in Raportul de audit inregistrat sub nr... ./25.02.2015.

Apelanta parata solicita instantei de control judiciar sa inlature sustinerile contestatorului in ceea ce priveste nemotivarea Dispozitiei nr. ..711.03.2016, intrucat, asa cum rezulta din acest act administrativ, motivarea exista si se sustine prin Referatul nr. 1485/09.03l.2016 al doamnei [...], precum si prin Raportul de audit nr. ./25.02.2016.

Deopotriva, sunt aratate in Dispozitia nr.66/2016, ca argumente si motive de drept si de fapt, si prevederile legale incalcate la angajarea, fara concurs, a intimatului reclamant.

Considera ca nu este nevoie de existenta vreunei culpe pentru a se constata nulitatea unui contract individual de munca intrucat, potrivit art. 57 alin. 1 Codul muncii nulitatea unui contract individual de munca apare/se naste ca urmare a nerespectarii oricarei conditii legale necesare pentru incheierea valabila a contractului individual de munca.

Or, in cazul apelantei parate incheierea contractului individual de munca a intimatului reclamant s-a facut cu incalcarea prevederilor H.G. nr. 286/2011.

In ceea ce priveste cerere reconventionala, urmeaza a se avea in vedere prevederile art.57 alin.7 Codul muncii.

Instanta in mod corect a retinut incidenta acestui articol in cauza de fata.

De asemenea, solicita sa se constate ca nu exista un acord al partilor cu privire la nulitatea contractului individual de munca al intimatului reclamant, iar din punctul de vedere sau de vedere, apelanta parata considera ca la angajarea intimatului reclamant au fost incalcate dispozitiile H.G. nr. 286/2011, in sensul ca nu a fost organizat concurs pentru ocuparea postului de muncitor calificat.

Deopotriva, au fost incalcate si dispozitiile art.30 din Codul muncii.

Potrivit acestuia:

„
Art.30:

Incadrarea salariatilor la institutiile si autoritatile publice si la alte unitati bugetare se face numai prin concurs sau examen, dupa caz.'’"

De altfel, nefiind organizat concurs sau examen nici intimatul reclamant nu a participat si nu a fost evaluat intr-un concurs pentru ocuparea postului de Director.

Apreciaza indeplinite conditiile constatarii nulitatii contractului individual de munca al intimatului reclamant [...].

Analizand sentinta apelata din prisma criticilor formulate Curtea a respins apelul ca nefondat pentru urmatoarele considerente:

In mod corect prima instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesual pasive a Comunei [...] prin Primar.

Calitatea procesual pasiva presupune existenta unei identitati intre persoana paratului si cel obligat in raportul juridic dedus judecatii.

Prin cererea formulata s-a solicitat anularea Deciziei nr.66/11.03.2016 privind constatarea nulitatii contractului de munca.

Decizia a carei anulare se solicita precum si contractul individual de munca nr. ..716.10.2014 au fost semnate de primar, si respectiv prin viceprimar in calitate de reprezentanti ai Comunei [...].

In conformitate cu prevederile art. 20 din Legea nr. 215/2001: ”
Comunele, orasele, municipiile si judetele sunt unitati administrativ teritoriale in care se exercita autonomia locala si in care se organizeaza si functioneaza autoritati ale administratiei publice locale
”.

Prin art. 21 alin. (1) din acelasi act normativ se prevede ca: „
unitatile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate deplina si patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de inregistrare fiscala si ale conturilor deschise la unitatile teritoriale de trezorerie, precum si la unitatile bancare. Unitatile administrativ teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat in care acestea sunt parte, precum si in raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii
”

• alin.(2
  
  ¹
  
  ): „
  Pentru apararea intereselor unitatilor administrativ-teritoriale, primarul, respectiv presedintele consiliului judetean stau in judecata ca reprezentanti legali si nu in nume personal
  ’.

In mod corect prima instanta a respins cererea reconventionala prin care s-a solicitat constatarea nulitatii absolute a contractului individual de munca al reclamantului [...] ca tardiv formulata”.

In conformitate cu prevederile art. 209 alin. 4 Cod procedura civila cererea reconventionala se depune, sub sanctiunea decaderii, odata cu intampinarea sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu la primul termen de judecata.

Cererea reconventionala nu poate fi formulata oricand, ci legea stabileste un anumit moment pentru depunerea acesteia, si anume: odata cu intampinarea daca aceasta este obligatorie.

Prin art. 208 alin. 1 Cod procedura civila se prevede ca intampinarea este obligatorie, in afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel.

In cauza paratul nu a depus intampinare, desi era obligat conform art. 208 alin. 1 Cod procedura civila.

Nerespectarea termenului stabilit de lege pentru depunerea cererii reconventionale, atrage decaderea paratului din dreptul de a mai formula pretentii pe calea cererii reconventionale.

Depunerea cererii reconventionale peste termenul legale, atrage respingerea acesteia ca tardiv formulata.

Prin cererea de apel paratul nu aduce nici un fel de critici cu privire la modul de solutionare a exceptiei tardivitatii cererii reconventionale.

In schimb prin cererea de apel se reiau apararile din cererea reconventionala cu privire la nulitatea contractului individual de munca, insa acestea nu pot fi analizate de catre instanta de apel atata timp cat cererea reconventionala nu a fost analizata pe fond ci a fost respinsa in mod corect ca tardiv formulata.

In ceea ce priveste fondul cererii principale in mod corect prima instanta a anulat decizia nr. .../11.03.2016 emisa de parata.

Prin decizia mentionata parata a dispus incetarea contractului individual de munca al reclamantului [...] ca urmare a constatarii nulitatii acestuia conform art.57 alin.1 din Codul muncii.

Prima instanta a anulat decizia contestata intrucat nu a existat acordul reclamantului la constatarea nulitatii contractului individual de munca, nu pentru nemotivarea deciziei cum invoca apelanta.

In conformitate cu prevederile art.57 alin.1 din Codul muncii: „Nerespectarea oricareia dintre conditiile legale necesare pentru incheierea valabila a contractului individual de munca atrage nulitatea acestuia.

• alin.(6): „
  Constatarea nulitatii si stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul partilor.
• alin.(7:)
  Daca partile nu se inteleg, nulitatea se pronunta de catre instanta judecatoreasca ”.

Prin alin.6 din art.57 se reglementeaza constatarea conventionala a nulitatii.

Constatarea conventionala a nulitatii se va realiza printr-un acord semnat de ambele parti.

Prin alin.7 din art. 57 se reglementeaza ca in situatia in care partile nu se inteleg cu privire la nulitatea conventionala, nulitatea se pronunta de catre instanta judecatoreasca.

In cauza, parata a constatat prin decizia contestata nulitatea contractului individual de munca al reclamantului in mod unilateral, fara sa existe, un acord al angajatului in acest sens, iar cererea reconventionala prin care s-a solicitat anularea contractului individual de munca a fost tardiv formulata.

De altfel, apelanta parata arata prin cererea de apel ca nu exista un acord al partilor cu privire la nulitatea contractului individual de munca al contestatorului [...].

Apelanta parata a formulat separat o noua cerere de anulare a contractului individual de munca care face obiectul dosarului nr. .../118/2016 al Tribunalului Constanta, dosar ce a fost suspendat pana la solutionarea prezentului dosar.

Pentru considerentele expuse mai sus, potrivit art. 480 alin. 1 Cod procedura civila Curtea a respins apelul ca nefondat.

Potrivit art. 453 Cod procedura civila Curtea a obligat apelanta sa plateasca intimatului suma de 1000 lei cheltuieli de judecata reprezentand onorariu avocat.

In baza art. 451 alin. 1 Cod procedura civila Curtea a redus onorariul de avocat la 1000 lei, apreciind ca suma de 3000 lei este prea mare in raport cu complexitatea cauzei si munca intreprinsa de avocat.

In acest sens, instanta europeana, investita fiind cu solutionarea pretentiilor la rambursarea cheltuielilor de judecata, in care sunt cuprinse si onorariile avocatiale, a statuat ca acestea urmeaza a fi recuperate in limita unui cuantum rezonabil.

Decizia civila nr. 147/CM/20.04.2017 Judecator redactor Jelena Zalman