Contenciosul electoral

91. Contenciosul electoral este important. Cu toate acestea, problema nu poate fi examinata in raport cu art. 6 din Conventie, pe care Curtea l-a declarat inaplicabil. Astfel, Curtea a concluzionat ca dreptul de a candida la alegeri pentru Adunarea Nationala  si de a- si pastra mandatul are caracter politic, nu „civil", astfel incat litigiile privind organizarea exercitarii lui nu intra in domeniul de aplicare al art. 6 § 1
    (Pierre-
    
    Bloch impotriva Frantei,
    pct. 50). Art. 6 sub aspect penal nu este aplicabil nici in privinta sanctiunilor pentru nerespectarea normelor electorale
    (ibidem,
    pct. 61). In cauza Geraguyn Khorhurd
    
    Patgamavorakan Akumb impotriva Armeniei,
    ONG-ul reclamant a fost observator la alegerile legislative. In urma unui litigiu privind necomunicarea unor documente diferite de catre Comisia Electorala Centrala, Curtea a considerat ca rezultatul procedurii in discutie nu a fost decisiv pentru drepturile
    civile
    ale ONG- ului  si ca acesta nu intra a sadar sub incidenta art. 6 § 1 din Conventie.
92. Pe de alta parte, in mai multe randuri, lipsa unui recurs efectiv in procesele electorale a fost examinata in raport cu art. 13 din Conventie. Curtea a precizat ca, in domeniul electoral, numai caile de atac capabile sa asigure buna functionare a procesului democratic pot fi considerate efective
    (Petkov si
    
    altii impotriva Bulgariei)
    .
    In cauza Petkov si altii impotriva Bulgariei, reclamantii au fost radiati din listele de candidati cu doar 10 zile inainte de vot, in temeiul unei legi adoptate cu mai putin de 3 luni inainte. Deciziile de radiere au fost ulterior declarate nule, insa autoritatile electorale nu i-au reintrodus pe reclamanti pe listele de candidati, deci nu puteau sa se prezinte la alegeri. Curtea a considerat ca, intrucat calea de atac disponibila in cadrul alegerilor oferea numai o reparatie pecuniara, nu se putea considera ca este efectiva in sensul art. 13 din Conventie. In cauza Grosaru impotriva Romaniei, Curtea a constatat ca reclamantul, candidat neales la alegerile parlamentare, nu a putut obtine exercitarea controlului judecatoresc asupra interpretarii legislatiei electorale in litigiu  si a constatat incalcarea art. 13 din Conventie combinat cu art. 3 din Protocolul nr. 1. De asemenea, Curtea a constatat o astfel de incalcare in cauza Paunovic si Milivojevic impotriva Serbiei privind lipsa posibilitatii de a contesta efectiv incetarea ilegala a mandatului unui parlamentar (pct. 68-72).
93. Existenta unui sistem intern de examinare efectiva a plangerilor  si actiunilor individuale cu privire la drepturile electorale constituie una dintre conditiile esentiale pentru garantarea unor alegeri libere  si corecte. Un astfel de sistem permite exercitarea efectiva a dreptului individual de vot  si a dreptului de a candida la alegeri. Acesta mentine increderea generala a populatiei in modul in care autoritatile nationale organizeaza alegerile. Constituie, de asemenea, un instrument important la dispozitia statului pentru ca acesta sa i si poata indeplini obligatia pozitiva, impusa de art. 3 din Protocolul nr. 1, de a organiza alegeri democratice
    (Uspaskich impotriva Lituaniei,
    pct. 93).
94. In cazul depunerii unei contestatii, eventualele sale nereguli pot fi sesizate Curtii in raport cu art. 3 din Protocolul nr. 1. Intr-adevar, astfel de nereguli ar putea constitui o incalcare a art. 3 din Protocolul nr. 1 in cazul in care pun sub semnul intrebarii integritatea procesului electoral. Procesul de luare a deciziilor privind neeligibilitatea sau contestarea rezultatelor alegerilor trebuie sa fie inconjurat de un minimum de garantii impotriva arbitrariului
    (Davydov si altii impotriva Rusiei,
    pct. 288). In special, deciziile in discutie trebuie sa fie luate de un organ avand minimumul de garantii de impartialitate. De asemenea, puterea autonoma de apreciere a acestui organ nu trebuie sa fie excesiva; trebuie sa fie, cu un nivel suficient de precizie, circumscrisa de dispozitiile dreptului intern. In cele din urma, procedura trebuie sa fie de a sa natura incat sa garanteze o decizie echitabila, obiectiva  si motivata suficient, dar  si sa evite orice abuz de putere din partea autoritatii competente
    (Podkolzina impotriva Letoniei,
    pct. 35;
    Kovach impotriva Ucrainei,
    pct. 54-55; Kerimova impotriva Azerbaijanului, pct. 44-45; Riza si altii
    
    impotriva Bulgariei,
    pct. 144). Cand face o astfel de examinare, Curtea se limiteaza totu si la a stabili daca decizia adoptata de organul intern a fost arbitrara sau vadit nerezonabila
    (ibidem,
    pct. 144; Kerimli si
    
    Alibeyli impotriva Azerbaidjanului,
    pct. 38-42; Davydov si altii impotriva Rusiei, pct. 288).
95. Deciziile de invalidare a alegerilor trebuie sa reflecte o reala imposibilitate de a stabili dorintele alegatorilor
    (Kovach impotriva Ucrainei)
    .
    In cauza Kerimova impotriva Azerbaidjanului, Curtea a considerat ca falsificarile comise de doi agenti electorali nu au reu sit sa afecteze rezultatul final al alegerilor, ca stigate de reclamanta. Cu toate acestea, autoritatile nationale au invalidat rezultatele incalcand dreptul electoral intern  si netinand seama de impactul limitat al efectelor falsificarilor respective. Procedand astfel, autoritatile nationale au ajutat de fapt la obstructionarea procesului electoral. Acestea au adus atingere in mod arbitrar drepturilor electorale ale reclamantei impiedicandu- i accesul la functia parlamentara. Curtea a concluzionat astfel ca invalidarea indica o lipsa de consideratie fata de integritatea procesului electoral care nu poate fi in concordanta cu spiritul dreptului la alegeri libere. Intr-adevar, rolul instantelor nu este in niciun caz acela de a modifica exprimarea poporului. Astfel, in doua cauze
    [I.Z. impotriva Greciei,
    decizia Comisiei,  si Babenko impotriva Ucrainei (dec. )], organele Conventiei au examinat plangerile unor candidati neale si, care s-au plans de caracterul inechitabil al procedurilor electorale, dar le-au respins plangerile din cauza absentei vreunui prejudiciu real cu privire la rezultatul alegerilor. In cauza Riza si altii impotriva Bulgariei, rezultatele a 23 de sectii de votare din strainatate au fost invalidate din cauza presupuselor nereguli, ceea ce a avut drept consecinta, in special, revocarea mandatului unui parlamentar. Curtea a examinat atat ingerinta in dreptul de vot a 101 alegatori, cat  si dreptul de a candida al parlamentarului revocat  si al partidului pe care l-a reprezentat. Aceasta a precizat ca au fost invocate numai motive pur formale pentru anularea alegerilor in mai multe sectii de votare. Mai mult, circumstantele retinute de instanta in motivarea deciziei sale nu erau prevazute, intr-un mod suficient de clar  si previzibil, in dreptul intern  si nu s-a dovedit ca acestea ar fi afectat voturile alegatorilor  si ca ar fi denaturat rezultatul electoral. In plus, legea electorala nu prevedea posibilitatea organizarii de noi alegeri in sectiile de votare in care alegerile au fost anulate - contrar recomandarilor din Codul de bune practici in materie electorala al Comisiei de la Venetia - care ar fi conciliat scopul legitim al anularii rezultatelor electorale,  si anume mentinerea legalitatii procesului electoral, cu drepturile subiective ale alegatorilor  si candidatilor la alegerile parlamentare. In consecinta, Curtea a constatat incalcarea art. 3 din Protocolul nr. 1. Deciziile de invalidare a alegerilor trebuie a sadar sa reflecte o reala imposibilitate de a stabili dorintele alegatorilor.
96. Cu toate acestea, statele trebuie sa se asigure ca plangerile intemeiate ale persoanelor fizice cu privire la neregulile electorale sunt intr-adevar examinate  si ca deciziile sunt motivate suficient.
97. Luand act de existenta unor plangeri intemeiate privind nereguli electorale grave in numararea voturilor, Curtea a declarat ca actualele cai de atac pentru a face plangere in acest sens trebuie sa ofere garantii suficiente impotriva arbitrariului. Astfel, lipsa unei examinari corespunzatoare  si suficiente a plangerilor intemeiate de acest tip incalca art. 3 din Protocolul nr. 1
    (Davydov si altii impotriva Rusiei,
    
    pct. 288  si 335). In aceasta cauza, niciunul dintre organele in discutie - comisia electorala, parchetul, instantele - nu a facut o examinare efectiva a motivelor aflate la baza contestatiilor facute de reclamanti.

Pe baza Codului de bune practici in materie electorala al Comisiei de la Venetia, Curtea a avut ocazia sa decida ca autoritatile nationale au dat dovada de un formalism excesiv care a avut ca efect respingerea unei cai de atac in materie electorala. Faptul ca exista o mare diferenta de voturi intre candidati este prea putin importanta atunci cand este necesara evaluarea separata a gravitatii  si amplorii neregulilor inainte de a stabili impactul lor asupra rezultatului general al alegerilor
(Namat Aliyev

impotriva Azerbaidjanului)
.