Conditii pentru a beneficia de prevederile O.U.G. 44/2015

Cuprins pe materii
:
Drept administrativ

Legislatie relevanta
:
O.U.G nr. 44/2015

Rezumat
:

In desfasurarea unei proceduri de administrare a creantelor fiscale, organul fiscal instiinteaza contribuabilul/platitorul asupra drepturilor si obligatiilor  prevazute de lege ce ii revin acestuia in desfasurarea procedurii. Totodata, organul fiscal are obligatia sa examineze starea de fapt in mod obiectiv si in limitele stabilite de lege, precum si sa indrume contribuabilul/platitorul in aplicarea prevederilor legislatiei fiscale, in indeplinirea obligatiilor si exercitarea drepturilor sale, ca urmare a solicitarii contribuabilului/platitorului sau din initiativa organului fiscal, dupa caz.

Este evidenta din partea paratului conduita contrara principiilor ce guverneaza regulile de conduita ale organului fiscal, respectiv  rolul activ, buna credinta, previzibilitatea masurilor administrative pentru contribuabili, aspect ce atrage in mod evident anularea actului administrativ contestat
.

 

Decizia nr. 2249/07.09.2017 a Curtii de Apel Galati

 

Prin cererea inregistrata  pe rolul Tribunalului Vrancea la nr. 2xxx91/2016, reclamanta B.M. a chemat in judecata parata DGRFP G – AJFP V pentru ca prin hotarare judecatoreasca sa se anuleze Decizia 29636/14.09.2016 si sa se inlature obligatia de plata pentru accesorii de 1519 lei.

In motivarea actiunii reclamanta a aratat ca nelegal parata i-a respins cererea de  anulare a accesoriilor de 1519 lei, desi la data formularii cererii, 29.06.2016 isi indeplinise toate obligatiile de plata  calculate pana in martie 2016, iar decizia privind accesoriile 3930151691778/31.03.2016 nu i-a fost comunicata.

Prin sentinta nr. 1xxx2017 a Tribunalului Vrancea a fost respinsa ca neintemeiata actiunea formulata de reclamanta B.M. in contradictoriu cu parata D.G.R.F.P. G – prin A.J.F.P. F, pentru anularea Deciziei nr. 29636/14.09.2016.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele:

La data de 29.06.2016 reclamanta B M a solicitat cu cererea inregistrata la nr. 24968 acordarea facilitatilor fiscale in conditiile art.1-4 din OUG 44/2015.

Prin Decizia 3930100059430/14.07.2016 cererea i-a fost respinsa.

Impotriva deciziei reclamanta a formulat contestatie, contestatia fiind respinsa prin Decizia 2xxxx/14.09.2016.

Problema in discutie este daca la emiterea deciziilor s-au respectat dispozitiile legale  in vigoare.

Potrivit art.1 din OUG 44/2015 penalitatile  de intarziere si o cota de 54,2% dobanzi aferente obligatiilor de plata principale restante la 30.09.3015 se anuleaza daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a) toate obligatiile de plata principale restante la 30.09.2015 se sting pana la 31.03.2016;

b) o cota de 45,8% din dobanzile aferente obligatiilor de plata prevazute la lit.a stabilite prin decizii comunicate pana la data stingerii obligatiilor de plata principale se stinge prin orice modalitate prevazuta de lege pana la data de 30 iunie 2016, inclusiv;

c) este stinsa prin orice modalitate prevazuta de lege o cota de 45,8% din dobanzile datorate pana la data stingerii obligatiilor de plata principale prevazute la lit.a si stabilite prin decizii comunicate dupa aceasta data, pana la termenul de plata prevazut la art.156 alin.1 din Legea 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau pana la un alt termen prevazut de lege.

In cazul  de fata la 31.03.2016 se emite Decizia 3930151691778 pentru accesorii de 35 lei. Decizia se comunica paratei la 4.05.2016, iar aceasta  nu o contesta si nici nu face dovada achitarii debitului.

Cum nu se face dovada indeplinirii conditiilor prevazute de art.1 si 3 din OUG 44/2015,   s-a apreciat  ca  la emiterea deciziilor s-au respectat dispozitiile legale .

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta, criticand-o sub urmatoarele aspecte:

La data de 25.11.2015 a depus la ANAF notificarea nr 61207/2015 prin care si-a  exprimat intentia de a beneficia de facilitatile fiscale prevazute de OUG 44 / 2015,  iar la data de 08.12.2015 s-a emis pe numele sau  Decizia de amanare la plata obligatiilor de plata accesorii 54 % dobanzi si 77 % majorari, in suma totala de 1519 lei.

Masurile i-au fost comunicate prin adresa nr 6xxxx/08.12.2015,  iar prin aceasta notificare nu i s-a comunicat cat avea de fapt de plata - fond, dobanzi si majorari (integral si la zi), adica cu ce suma restanta figura in evidentele paratei.

A formulat la 29.06.2016 o cerere de anulare accesorii in suma de 1519 lei; pana la aceasta data si-a  indeplinit toate obligatiile de plata calculate si comunicate legal pana in martie 2016.

Cererea i-a fost respinsa intrucat nu ar fi achitat pana la 30.06.2016 accesoriile in suma de 35 lei stabilita prin decizia nr 3930151691778/31.03.2016 cu termen de plata 05.06.2016;

Ori aceasta decizie 3930151691778/31.03.2016 pentru accesorii in suma de 35 lei nu i-a fost comunicata legal si nu purta mentiunea ca ar fi parte din obligatiile de plata pentru a beneficia de facilitatea fiscala.

 Organul fiscal  sustine ca avizul de plata din 21.03.2016  i-a fost inmanat la ghiseu,  dar el nu cuprindea si accesoriile in suma de 35 lei, stabilite de abia la data de 31.03.2016.

Atunci cand s-a adresat ANAF cu intentia de a beneficia de prevederile art. 1 din OUG 44/2015, aveau posibilitatea sa evidentieze si suma de 35 lei, intrucat detin toata evidenta fiscala, calculeaza si comunica deciziile de impunere .

I s-a pus in vedere sa stinga  pana la data de 31.03.2016 fondul restant la 30.09.2015 (ceea ce a facut) si apoi sa stinga  pana la data depunerii cererii de anulare accesorii obligatiile de plata curente pentru perioada oct 2015 - martie 2016:  sa stinga  pana la data de 30.06.2016 - 45,8 % din dobanzi aferent obligatiilor principale (fond) restant si sa stinga  o cota de 45,8 % din „eventualele dobanzi calculate pana la data stingerii obligatiilor de plata principale, pana la termenul de  plata prevazut de Codul de pr. fiscala„ iar aici nu i s-a precizat un termen clar de plata.

Daca trebuia sa mai achite si altceva din obligatiile de plata curente pentru perioada octombrie 2015 — martie 2016 sau din accesorii, apreciaza ca parata avea obligatia sa ii calculeze si aceste sume, conform deciziei de amanare la plata si dispozitiilor C.Fiscal care ii reglementeaza activitatea.  Reclamanta a fost de buna credinta si a dorit sa beneficieze de facilitate fiscal,  motiv pentru care a achitat conform notei de calcul emisa  de  ANAF si ar fi achitat cu siguranta si suma de 35 lei , care este modica fata de celelalte obligatii achitate.

A solicitat admiterea recursului si casarea sentintei, cu consecinta admiterii contestatiei formulate.

DGRFP G, prin AJFP V, a depus la dosar intampinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

A aratat ca, in data de 25.11.2015, recurenta, luand la cunostinta  de aparitia OUG nr. 44/ 2015, a depus la organul fiscal notificarea inregistrata sub nr. 61207 in vederea acordarii facilitatilor fiscale prevazute de actul normativ anterior mentionat.

Ca urmare a depunerii notificarii cu nr. 61207/ 25.11.2015 a fost emisa si comunicata contribuabilului Decizia de amanare la plata a obligatiilor de plata accesorii nr. 3930100000055/ 08.12.2015 prin care se acorda amanare la plata a sumei totale de 1680 lei reprezentand 361 lei penalitate si 1158 lei dobanda in contul  contributiei de asigurari sociale de sanatate datorata de persoanele care realizeaza venituri din activitati independente.

In data de 21.03.2016, recurenta s-a prezentat la sediul AJ.F.P. V, Serviciul  Evidenta pe Platitori Persoane Fizice, unde i s-a adus la cunostinta, prin emiterea avizului de plata nr. 3930193646972/ 21.03.2016, cuantumul obligatiilor de plata principale si accesorii care trebuiau achitate (3942 lei) precum si termenele de plata ce trebuiau respectate in vederea acordarii facilitatilor fiscale solicitate, in conformitate cu modificarile survenite prin Legea nr.4/12.01.2016  pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilitati fiscale.

In data de 23.03.2016 recurenta a achitat numai suma de 2350 lei, ce a stins doar obligatii de plata principale, conform art. 1, alin. (1), lit. a) din O.U.G 44/ 2015 privind acordarea unor facilitati fiscale.

In data de 31.03.2016 s-a emis de catre organul fiscal Decizia referitoare la obligatiile de plata accesorii cu nr. 3930151691778 in suma totala de 35 lei, decizie ce a fost comunicata recurentei in mod direct, prin inmanare, aceasta semnand de primire la data de 04.05.2016, avand termen de plata data de 05.06.2016, in conformitate cu art. 156 alin. 1 din Legea nr. 207/ 2015 privind Codul de procedura fiscala.

Pentru ca BM sa poata beneficia de prevederile O.U.G 44/ 2015 cu modificarile si completarile ulterioare trebuia indeplinita si conditia de la art. 1, alin. (1), lit. c), si anume de a stinge prin orice modalitate prevazuta de lege o cota de 45,8% din dobanzile datorate pana la data stingerii obligatiilor de plata principale prevazute la lit. a) si stabilite prin decizii comunicate dupa aceasta data, pana la termenul de plata, respectiv 05.06.2016;

Or, recurenta nu a achitat in termen cota de 45,8% din accesoriile stabilite prin decizia referitoare la obligatiile de plata accesorii cu nr. 3930151691778 in suma totala de 35 lei, decizie scadenta la data de 05.06.2016.

In data de 29.06.2016, recurenta a achitat suma de 1127 lei reprezentand cota de 45,8% din dobanzile datorate desi, pentru a beneficia de facilitatile O.U.G nr. 44/2015, o parte din acestea trebuiau achitate pana la data de 31.03.2016.

Ulterior achitarii, recurenta a depus cererea de anulare a accesoriilor inregistrata sub nr. 24968/29.06.2016;

In data de 14.07.2016, urmare analizei situatiei fiscale in vederea emiterii deciziei de anulare, s-a constatat ca nu au fost indeplinite conditiile prevazute de O.U.G. 44/ 2015 cu modificarile si completarile ulterioare si a fost intocmit procesul verbal de audiere a contribuabilului in vederea emiterii deciziei de respingere a cererii de anulare a obligatiilor de plata accesorii. Procesul verbal de audiere a fost semnat de catre contribuabil cu mentiunea „ca a platit totul dupa cum a spus legea”.

Avand in vedere faptul ca nu au fost respectate termenele de plata stipulate de art. 3 din OUG nr. 44/2015 care precizeaza „Penalitatile de intarziere, precum si o cota de 54,2% din dobanzi, aferente obligatiilor de plata principale cu termene de plata pana la 30 septembrie 2015, inclusiv, si stinse pana la aceasta data, administrate de organul fiscal central, se anuleaza daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) penalitatile de intarziere si dobanzile ce pot forma obiectul anularii sunt datorate si nestinse la 30 septembrie 2015, inclusiv;

b) o cota de 45,8% din dobanzile aferente obligatiilor de plata principale cu termene de plata anterioare datei de 30 septembrie 2015 si   stinse   pana   la   aceasta   data   se   stinge   prin   orice   modalitate prevazuta de lege pana la data de 31 martie 2016, inclusiv. Prevederile art. 1 alin. (2) sunt aplicabile in mod corespunzator;

c) este indeplinita conditia prevazuta la art. 1 alin. (1) lit. f). Organul fiscal a constatat ca nu au fost indeplinite conditiile prevazute de lege pentru anularea penalitatilor, motiv pentru care s-a dispus respingerea cererii.

Nu pot fi retinute argumentele recurentei, ca „nu i s-a spus" suma pe care o mai avea de plata si ca ar fi facut platile „asa cum prevede legea”, atat timp cat dispozitiile OUG nr. 44/2015 sunt clare, iar platile recurentei nu au stins cuantumul de accesorii prevazute de art. 3 din OG nr. 44/2015.

Mai mult, sustinerile recurentei, ca nu i-ar fi fost comunicata Decizia referitoare la obligatiile de plata accesorii cu nr. 3930151691778/31.03.2016 in suma totala de 35 lei nu pot fi retinute deoarece aceasta decizie i-a fost comunicata recurentei la data de 04.05.2017 in mod direct, aceasta semnand de primire.

Prin urmare, recurenta avea cunostinta despre faptul ca mai are de achitat si suma de 35 lei din Decizia referitoare la obligatiile de plata accesorii cu nr. 3930151691778/31.03.2016 pentru a putea beneficia de facilitatile acordate prin OUG nr. 44/2015.

Verificand cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea retine urmatoarele:

Potrivit dispozitiilor art. 1 din O.U.G nr. 44/ 2015 cu modificarile si completarile ulterioare:

 „ (1) Penalitatile de intarziere, precum si o cota de 54,2% din dobanzi, aferente obligatiilor de plata principale datorate bugetului general consolidat, restante la 30 septembrie 2015, inclusiv, si administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, denumita in continuare organ fiscal central, se anuleaza daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

    a) toate obligatiile de plata principale restante la 30 septembrie 2015, inclusiv, administrate de organul fiscal central, se sting prin orice modalitate prevazuta de lege pana la data de 31 martie 2016, inclusiv;

    b) o cota de 45,8% din dobanzile aferente obligatiilor de plata prevazute la lit. a) stabilite prin decizii comunicate pana la data stingerii obligatiilor de plata principale se stinge prin orice modalitate prevazuta de lege pana la data de 30 iunie 2016, inclusiv;

    c) este stinsa prin orice modalitate prevazuta de lege o cota de 45,8% din dobanzile datorate pana la data stingerii obligatiilor de plata principale prevazute la lit. a) si stabilite prin decizii comunicate dupa aceasta data, pana la termenul de plata prevazut la art. 111 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003*) privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Codul de procedura fiscala, sau pana la un alt termen prevazut de lege;

    d) sunt stinse prin orice modalitate prevazuta de lege toate obligatiile de plata principale administrate de organul fiscal central cu termene de plata cuprinse intre data de 1 octombrie 2015 si 31 martie 2016, inclusiv, pana la data depunerii cererii de anulare a penalitatilor de intarziere si a cotei de 54,2% din dobanzi, denumita in continuare cerere de anulare a accesoriilor;

    e) contribuabilul sa aiba depuse toate declaratiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, pana la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor. Aceasta conditie se considera indeplinita si in cazul in care, pentru perioadele in care nu s-au depus declaratii fiscale, obligatiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de catre organul fiscal central;

    f) contribuabilul depune cererea de anulare a accesoriilor dupa indeplinirea conditiilor prevazute la lit. a), b), d) si e), dar nu mai tarziu de 30 iunie 2016, inclusiv, sub sanctiunea decaderii”.

Din actele si lucrarile dosarului rezulta ca, in data de 25.11.2015, recurenta reclamanta, luand la cunostinta  de aparitia OUG nr. 44/ 2015, a depus la organul fiscal notificarea inregistrata sub nr. 61207 in vederea acordarii facilitatilor fiscale prevazute de actul normativ anterior mentionat.

Ca urmare a depunerii notificarii cu nr. 61207/ 25.11.2015, a fost emisa si comunicata reclamantei  Decizia de amanare la plata a obligatiilor de plata accesorii nr. 3930100000055/ 08.12.2015 prin care se acorda amanare la plata a sumei totale de 1680 lei reprezentand 361 lei penalitate si 1158 lei dobanda in contul  contributiei de asigurari sociale de sanatate datorata de persoanele care realizeaza venituri din activitati independente.

La  data de 21.03.2016, recurenta s-a prezentat la sediul AJ.F.P. V, unde i s-a adus la cunostinta, prin emiterea avizului de plata nr. 3930193646972/ 21.03.2016, cuantumul obligatiilor de plata principale si accesorii care trebuiau achitate. Avizul de plata contine debitele integrale, fiind facute simple insemnari cu creionul privind pretinsul cuantum al sumei ce trebuia platite pentru a beneficia de facilitati, insemnari a caror apartenenta nu este cunoscuta, astfel ca nu poate fi retinuta sustinerea organului fiscal ca i s-ar fi comunicat reclamantei suma ce trebuie achitata si termenele de plata.

In data de 23.03.2016 recurenta a achitat  suma de 2350 lei.

Astfel cum rezulta din notificarea cu nr. 61207/ 08.12.2015 s-a pus in vedere sa stinga  pana la data de 31.03.2016 fondul restant la 30.09.2015 si apoi sa stinga  pana la data depunerii cererii de anulare accesorii obligatiile de plata curente pentru perioada oct 2015 - martie 2016 (ceea ce reclamanta a facut, astfel cum recunoaste si organul fiscal). Totodata i s-a pus in vedere  sa stinga  pana la data de 30.06.2016,  45,8 % din dobanzi aferente obligatiilor principale  restante si sa stinga o cota de 45,8 % din eventualele dobanzi calculate pana la data stingerii obligatiilor de plata principale, iar aici nu i s-a precizat un termen clar de plata.

In data de 29.06.2016, recurenta a achitat suma de 1127 lei reprezentand cota de 45,8% din dobanzile datorate. Ulterior achitarii, recurenta a depus cererea de anulare a accesoriilor inregistrata sub nr. 24968/29.06.2016.

Organul fiscal considera ca, pentru a beneficia de prevederile O.U.G 44/2015 cu modificarile si completarile ulterioare, trebuia indeplinita  conditia de la art. 1, alin. (1), lit. c) si anume de a stinge prin orice modalitate prevazuta de lege o cota de 45,8% din dobanzile datorate pana la data stingerii obligatiilor de plata principale prevazute la lit. a) si stabilite prin decizii comunicate dupa aceasta data, pana la termenul de plata, respectiv 05.06.2016. A apreciat ca reclamanta  nu a achitat in termen cota de 45,8% din accesoriile stabilite prin decizia referitoare la obligatiile de plata accesorii cu nr. 3930151691778 in suma totala de 35 lei, decizie scadenta la data de 05.06.2016.

In aceste conditii, se pune problema in ce masura contribuabilul are posibilitatea efectiva de a beneficia de o facilitate fiscala, in conditiile in care notificarea nr. 61207/ 08.12 .2015   trimisa acestuia cuprinde o simpla redare a dispozitiilor legale, fara indicarea expresa a sumelor pe care ar fi trebuit sa le plateasca si a termenelor de plata pentru a beneficia de facilitate, avizul de plata nr. 3930193646972/21.03.2016 contine debitele integrale, fiind facute simple insemnari cu creionul privind pretinsul cuantum al sumei ce trebuia platite pentru a beneficia de facilitati, insemnari a caror apartenenta nu este cunoscuta, iar ulterior acestui aviz de plata se emite Decizia referitoare la obligatiile de plata accesorii cu nr. 3930151691778/31.03.2016, in suma totala de 35 lei, din continutul careia nu rezulta ca ar viza accesorii referitoare la debitul pentru care se solicitase acordarea facilitatilor si nici termenul de plata a acestei sume.

Instanta retine ca, in desfasurarea unei proceduri de administrare a creantelor fiscale, organul fiscal instiinteaza contribuabilul/platitorul asupra drepturilor si obligatiilor  prevazute de lege ce ii revin acestuia in desfasurarea procedurii. Totodata, organul fiscal are obligatia sa examineze starea de fapt in mod obiectiv si in limitele stabilite de lege, precum si sa indrume contribuabilul/platitorul in aplicarea prevederilor legislatiei fiscale, in indeplinirea obligatiilor si exercitarea drepturilor sale, ca urmare a solicitarii contribuabilului/platitorului sau din initiativa organului fiscal, dupa caz.  

Este evident ca organul fiscal nu si-a indeplinit rolul activ prev. de art. 7 din Codul de procedura fiscala si nu a indrumat in mod corespunzator contribuabilul pentru a beneficia de facilitatea oferita de legislatia fiscala. Mai mult, nu a informat contribuabilul ce reprezinta suma modica de 35 lei si consecintele neplatii acestei sume, chiar daca decizia de accesorii a fost comunicata corect, contrar sustinerilor recurentei.

Este evidenta din partea paratului conduita contrara principiilor ce guverneaza regulile de conduita ale organului fiscal, respectiv rolul activ, buna credinta, previzibilitatea masurilor administrative pentru contribuabili, aspect ce atrage in mod evident anularea actului administrativ contestat si anularea deciziei de respingere a contestatiei administrative prealabile impotriva deciziei de respingere a cererii de anulare a obligatiilor de plata accesorii.

Ca o consecinta a acestui fapt, instanta apreciaza ca recurenta reclamanta si-a indeplinit obligatiile prevazute de O.U.G. 44/2015, a fost de buna credinta, motiv pentru care se impune admiterea recursului, in conformitate cu art. 496 si art. 488 pct. 8 C.proc.civ  si casarea sentintei, cu consecinta admiterii actiunii formulate.