Cerinta neachitarii, cu rea-credinta,la scadenta a obligatiilor fiscale pentru angajarea raspunderii instituite in temeiul dispozitiilor art.27 alin.2 lit. d) Cod procedura fiscala.
19 martie 2020Competenta de solutionare a actiunilor avand ca obiect raporturile de serviciu ale functionarilor publici.
19 martie 2020
Cesiunea de creanta. Inscrierea la masa credala de catre cesionarul unei creante.
Art. 1566 - 1592
Cod civil
Art. 5 pct.19 din Legea nr.85/2014
Art. 101 alin (3) din Legea nr.85/2014
Cesiunea de creanta este reglementata (in ceea ce priveste conditiile de valabilitate si obligatiile partilor) in art. 1.566-1.592 C.civ.. Aceste dispozitii (care constituie sediul materiei) nu disting intre mai multe clase de cesiune de creanta in functie de scopul mediat al acestora, ci clasifica cesiunea numai din punct de vedere al scopului imediat in cesiuni cu titlu oneros si cesiuni cu titlu gratuit (art. 1.567 C.civ.). Daca scopul mediat este cel al garantarii (executarii) unei obligatii (patrimoniale), cesiunea de creanta la care se refera art. 2.347 alin. (2) C.civ. reprezinta o specie de cesiune de creanta cu titlu oneros. Prin urmare, in acest caz vor fi aplicabile dispozitiile art. 1.585 alin. (1)-(4) C.civ.
Prin urmare, in ipoteza in care se solicita inscrierea la masa credala de catre cesionarul unei creante nu este suficienta prezentarea contractului de cesiune, ci este necesar ca acesta sa faca dovada existentei dreptului de creanta, precum si faptului ca acest drept este opozabil in conditiile prevazute de lege.
Este real ca potrivit art.101 alin (3) din Legea nr.85/2014 cererea de admitere a creantelor trebuie facuta chiar daca nu exista un inscris, insa situatia premisa pentru a se admite o cerere de inscriere la masa credala este aceea de a se face dovada existentei unui drept de creanta, care sa fie opozabil fata de ceilalti creditori inscrisi la masa credala, astfel cum impune art.5 pct.19 din Legea nr.85/2014.
(Decizia nr. 214/A-COM
/
06 Martie 2017)
Prin cererea inregistrata in dosarul asociat 79/1259/2016/a3, s-a inregistrat contestatia formulata de creditorul contestator Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Ploiesti prin Administratia Finantelor Publice impotriva tabelului intocmit de catre administratorul judiciar AD IPURL , publicat in BPI nr. 9597/17.05.2016, in ceea ce priveste creantelor creditorilor XY si NL.
In motivarea contestatiei s-a aratat ca cererile celor doi creditori nu indeplinesc conditiile prevazute de art. 104 din legea nr. 85/2014 ; respectivii creditori nu au depus la dosar documente justificative care stau la baza inregistrarii in contabilitate a sumei de 1.513.900 lei, astfel cum rezulta din soldul contului 4552, reflectat in balanta de verificare incheiata la finele lunii februarie 2016.
S-a mai aratat de catre contestator ca creanta este fictiva in conditiile in care contractul de cesiune a fost incheiat la data de 29.02.2016, in ziua anterioara solicitarii deschiderii procedurii (la solicitarea debitorului, prin asociat unic, NL, reprezentat de avocat AD, in baza deciziei din data de 01.02.2016), ceea ce inseamna ca la data cesiunii, cedentul avea cunostinta de incapacitatea de plata a societatii debitoare, iar intentia a fost aceea de a prejudicia ceilalti creditori.
Prin cererea inregistrata in dosarul asociat 79/1259/2016/a4, formulata de creditorul contestator XY s-a contestat tabelul preliminar intocmit de catre administratorul judiciar M SPRL, in ceea ce priveste rangul creantei creditorului Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Ploiesti prin Administratia Finantelor Publice, de 1.483.291 lei, apreciind ca aceasta trebuie inscrisa in tabel drept creanta sub conditie suspensiva, data fiind contestarea acesteia pe cale administrativa.
Prin cererea inregistrata in dosarul asociat 79/1259/2016/a5, formulata de debitorul contestator UCT SRL, s-a contestat tabelul preliminar intocmit de catre administratorul judiciar M SPRL, in ceea ce priveste rangul creantei creditorului Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Ploiesti prin Administratia Finantelor Publice, de 1.483.291 lei, apreciind ca aceasta trebuie inscrisa in tabel drept creanta sub conditie suspensiva, data fiind contestarea acesteia pe cale administrativa.
Prin incheierea din data de 08.09.2016, judecatorul sindic, in temeiul art. 111 alin.6 din Legea nr. 85/2014, a dispus conexarea cauzelor nr. 79/1259/2016/a5, si nr. 79/1259/2016/a4, la dosarul 79/1259/2016/a3, avand in vedere obiectul comun, contestatii la tabelul preliminar al creantelor asupra debitorului UCT SRL.
Instanta, la acelasi termen de judecata, a pus in vedere contestatorilor XY si debitorul UCT SRL , prin aparator, sa depuna taxa de timbru , aceasta fiind , conform art. 14 alin.2 din OUG nr. 80/2013, in suma de 200 lei pentru fiecare cerere.
La termenul de judecata din data 20.10.2016 instanta a dispus anularea contestatiilor formulate de contestatorii XY si debitorul UCT SRL.
Prin sentinta nr. 956/F/26.10.2016, Tribunalul Specializat Arges, in temeiul art. 111 alin.6 din Legea nr. 85/2014; a admis contestatia formulata de creditorul contestator DGRFP Ploiesti - Administratia Judeteana a Finantelor Publice Arges, impotriva tabelului intocmit de catre administratorul judiciar AD IPURL, publicat in BPI nr. 9597/17.05.2016, in ceea ce priveste creantelor creditorilor XY si NL; a dispus radierea din tabel a creantei creditorului Xu Yongyun de 1.500.000 lei, precum si a creantei creditorului NL, in cuantum de 13.900 lei; a anulat, ca netimbrate, contestatiile formulate de creditorul contestatorul XY si debitorului UCT S.R.L., impotriva tabelului preliminar publicat in BPI la data de 17.05.2016, intocmit de catre administratorul judiciar M SPRL, in ceea ce priveste creanta creditorului DGRFP Ploiesti - Administratia Judeteana A Finantelor Publice Arges; in temeiul art. 112 alin.1 din Lege; a dispus administratorului judiciar M SPRL inregistrarea la instanta si publicarea in BPI, a tabelului definitiv al creantelor .
Pentru a hotari astfel, judecatorul sindic a retinut, urmatoarele:
Prin contractele de imprumut nr. 1/28.02.2014, nr. 2/25.08.2014 incheiate intre asociatul unic NL si debitorul UCT SRL s-a convenit asupra acordarii imprumutului
pentru suma totala de 433.160 lei,
pentru o perioada de un an, fara dobanda ; s-a stabilit expres ca „suma se va vira in contul societatii deschis la Libra Internet bank Sucursala Fundeni „ (art. 3.1 din contractele anexate cererii de creanta) .
Creditorul – asociat unic, nu a depus dovezi in sensul art. 3.1, respectiv a faptului ca sumele au fost virate in contul bancar, la dosar fiind depuse mai multe dispozitii de incasare, parte dintre acestea fiind emise ulterior termenului contractual de rambursare a imprumutului, acte care nu pot fi apreciate ca plati in considerarea contractelor de imprumut amintite, in lipsa respectarii clauzelor contractuale.
S-a mai retinut de instanta de fond ca la data de 29.02.2016, intre NL, in calitate de cedent, XY, in calitate de cesionar si UCT SRL in calitate de debitor cedat, s-a incheiat contractul de cesiune creanta prin care s-a convenit transmiterea creantei in cuantum de 1.520.000 lei, fata de debitorul cedat, contra sumei de 1.140.000 lei, pretul cesiunii urmand a fi achitat in transe, respectiv: 380.000 lei la data de 16.02.2017, 380.000 lei la data de 15.08.2017, 380.000 lei la data de 15.02.2018.
La data de 01.03.2016 s-a inregistrat la instanta cererea debitorului, prin reprezentant, NL, de deschidere a procedurii insolventei debitorului, invocata fiind imposibilitatea achitarii datoriilor.
S-a considerat de instanta de fond ca nu s-au dovedit in cauza cuantumul creantei datorata de debitor asociatului unic.
Impotriva sentintei nr. 956/F/26.10.2016 a formula apel contestatoarea XY apreciind ca instanta de fond a pronuntat o hotarare nelegala.
In motivarea apelului s-a aratat ca potrivit contractului de cesiune, pretul stabilit se va achita in 3 transe egale, respectiv 380.000 lei la data de 16.02.2017, 380.000 la data de 15.08.2017 si 380.000 la data de 15.02.2018.
S-a mai aratat ca la data incheierii contractului de cesiune de creanta, cedentul NL a garantat cesionarului existenta creantei, iar UCT SRL in calitate de debitor cedat, prin semnarea contractului de cesiune a recunoscut cuantumul creantei cedate.
De asemenea s-a mai aratat de catre intimat ca prin cererea depusa la grefa Tribunalului Specializat Arges, in dosarul nr.79/1259/2016, creditorul XY a solicitat inscrierea in tabelul preliminar de creante suma de 1.500.000 lei, reprezentand dreptul de creanta izvorat din contractul de cesiune din data de 29.02.2016, fiind anexate documentele justificative ale creantei, respectiv contractul de cesiune, contractele de imprumut incheiate intre UCT SRL in calitate de imprumutat si NL in calitate de imprumutator, precum si copii dupa dispozitiile de plata si incasare puse la dispozitie de cedentul NL.
S-a mai sustinut de catre apelant ca ontractul de cesiune reprezinta un document justificativ al creantei creditorului XY, existenta ei fiind garantata de cedentul NL si recunoscuta de debitorul cedat UCT SRL.
Curtea analizand apelul retine ca este nefondat pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art.104 alin (2) din Legea nr.85/2014 la cererea privind declararea unei creante trebuie atasate inscrisurile doveditoare.
Conform art.1568 alin (1) lit.a) Cod civil cesiunea de creanta transfera cesionarului toate drepturile pe care cedentul le are in legatura cu creanta cedata, iar potrivit art.1574 alin (1) C.civ.cedentul este obligat sa remita cesionarului titlul constatator al creantei sale aflat in posesia sa, precum si alte inscrisuri doveditoare ale dreptului transmis.
Pentru ca cesiunea de creanta sa fie opozabila fata de terte persoane, categorie in care se include si creditorii debitorului cedat, trebuie indeplinite anumite formalitati de publicitate.
In aceste sens prin art.18 alin (1) C.civ. se instituie obligativitatea de a se asigura publicitatea raporturilor juridice in cazurile prevazute de lege, publicitate care potrivit art.18 alin (2) se realizeaza prin cartea funciara, Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare (AEGRM), precum si prin alte forme de publicitate prevazute de lege.
De asemenea potrivit art.22 C.civ. daca formalitatea de publicitate nu a fost indeplinita atunci raportul juridic supus publicitatii nu este opozabil fata de terti.
Or, trebuie subliniat ca potrivit tezei secunde a art. 2.413 alin. (1) C.civ., inregistrarea operatiunilor asimilate ipotecii mobiliare se realizeaza tot prin intermediul AEGRM. Acest text nu face decat sa dea continut normei de trimitere din art. 2.347 alin. (3) C.civ., care precizeaza ca regulile de publicitate edictate in materia ipotecii sunt aplicabile in mod corespunzator si operatiunilor asimilate.
Potrivit art.2347 alin (2) teza finala C.civ. constituie o operatiunea asimilata ipotecii cesiunile de creanta incheiate in scop de garantie.
Cesiunea de creanta este reglementata (in ceea ce priveste conditiile de valabilitate si obligatiile partilor) in art. 1.566-1.592 C.civ.. Aceste dispozitii (care constituie sediul materiei) nu disting intre mai multe clase de cesiune de creanta in functie de scopul mediat al acestora, ci clasifica cesiunea numai din punct de vedere al scopului imediat in cesiuni cu titlu oneros si cesiuni cu titlu gratuit (art. 1.567 C.civ.). Daca scopul mediat este cel al garantarii (executarii) unei obligatii (patrimoniale), cesiunea de creanta la care se refera art. 2.347 alin. (2) C.civ. reprezinta o specie de cesiune de creanta cu titlu oneros. Prin urmare, in acest caz vor fi aplicabile dispozitiile art. 1.585 alin. (1)-(4) C.civ.
Prin urmare, in ipoteza in care se solicita inscrierea la masa credala de catre cesionarul unei creante nu este suficienta prezentarea contractului de cesiune, ci este necesar ca acesta sa faca dovada existentei dreptului de creanta, precum si faptului ca acest drept este opozabil in conditiile prevazute de lege.
Este real ca potrivit art.101 alin (3) din Legea nr.85/2014 cererea de admitere a creantelor trebuie facuta chiar daca nu exista un inscris, insa situatia premisa pentru a se admite o cerere de inscriere la masa credala este aceea de a se face dovada existentei unui drept de creanta, care sa fie opozabil fata de ceilalti creditori inscrisi la masa credala, astfel cum impune art.5 pct.19 din Legea nr.85/2014.
Dreptul de creanta este un drept civil, de care beneficiaza o persoana care este subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
In speta rezulta ca la data de data de 29.02.2016 s-a incheiat contractul de cesiune de creanta prin care numitul NL a cesionat catre numitul XY creanta in cuantum de 1.520.000 lei.
Curtea retine analizand scopul mediat al acestui contract, prin raportare la imprejurarile cauzei si dispozitiile legale incidente, ca acest contract a fost incheiat in scop de garantie , astfel ca se impunea efectuarea formalitatilor de publicitare in AEGRM , pentru ca acest contract sa fie opozabil fata de terte persoane.
Astfel creanta cesionata provine de la administratorul debitoarei UCT SRL , fiind asadar o creanta subordonata, care determina anumite limitarii ale exercitarii drepturilor creditorului NL, limitari impuse de lege, cum ar fi limitarile exercitarii dreptului de vot in cazurile prevazute de art.51 alin (5) din Legea nr.85/2014 si respectiv art.138 alin (5) din Legea nr.85/2014. Prin cesiunea de creanta mai sus mentionata scopul mediat a fost acela de a se evita acesta restrictionari impuse de lege pentru creantele subordonate, astfel ca pentru a fi opozabila fata de terte persoane, intre care se include si contestatoarea DGRFP Ploiesti, trebuiau indeplinite formalitatile de publicitare, adica inscrierea in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.
Pentru aceste considerente Curtea in baza art.43 din Legea nr.85/2016 a respins ca nefondat apelul formulat.