Calitatea de redactor prezentator de televiziune

In contextul in care nu exista dovezi ca transmisiunile din mediul extern ar fi inregistrat o frecventa care sa conduca la concluzia ca apelanta ar fi fost expusa la factori externi in mod prelungit, tinand cont si de propria afirmatie in sensul ca a continuat sa „ dea live-uri ” „ atata timp cat corespondentele nu s-au intins pe mai multe oreAf&u. se poate retine ca transmisiunile de stiri din mediul extern ar fi produs apelantei un prejudiciu sub aspectul agravarii starii sale de sanatate.

In sistemul noului Cod de procedura civila, cererea prin care reclamantul mareste sau micsoreaza cuantumul obiectului cererii constituie o modificare a cererii de chemare in judecata, astfel ca aceasta poate fi facuta numai in conditiile art. 204 alin. 1 C. proc. civ., cu rezerva aplicarii alin. 3, adica numai pana la primul termen la care reclamantul este legal citat, iar ulterior acestui moment numai cu acordul expres al tuturor partilor.

In plus, art. 478 alin. 1 Cod procedura civila limiteaza judecata in apel la cadrul procesual stabilit in fata primei instante, instituind imposibilitatea schimbarii obiectului cererii de chemare in judecata. De asemenea, art. 477 alin. 1 Cod procedura civila prevede ca judecata in apel are loc in limitele stabilite de catre apelant, ceea ce-l impiedica pe acesta sa-si modifice cererea de apel, adica inclusiv pretentiile deduse judecatii la care apelul se refera.

Art. 272 Codul Muncii Art. 204 alin. 1 Cod procedura civila Art. 477 alin. 1, art. 478 alin. 1 Cod procedura civila

Prin sentinta civila nr. 145/28.01.2015, Tribunalul Constanta, sectia I civila, a respins ca nefondata cererea formulata la 03.03.2014 de reclamanta [...] in contradictoriu cu parata SC [...] SA, prin care a solicitat obligarea acesteia la plata sumelor de 5000 euro cu titlu de daune morale si de 23.625 lei cu titlu de spor pentru ore suplimentare (acest capat de cerere fiind precizat prin raspunsul la intampinare in sensul solicitarii sumei de 3.342,50 lei). Totodata, tribunalul a respins ca nefondata cererea reconventionala prin care parata reconvenienta SC [...] SA a solicitat obligarea reclamantei parate la restituirea sumei de 823,53 lei cu titlu de salariu net achitat necuvenit acesteia, ca urmare a lipsei de la program.

In motivarea sentintei, tribunalul a retinut urmatoarele:

Reclamanta-parata [...] a avut calitatea de salariata a paratei reclamante SC [...] SA conform contractului individual de munca inregistrat sub nr. 3136/31.10.2012 contract incheiat pe perioada determinata de 6 luni, reclamanta ocupand functia de redactor prezentator de televiziune. Durata contractului a fost prelungita succesiv cu cate 6 luni prin acte aditionale pana la data de 01.05.2014.

In ceea ce priveste capatul de cerere privind obligarea paratei la plata sumei de 5000 de euro cu titlu de daune morale, instanta a retinut ca aceasta suma se solicita pentru prestarea de activitati de serviciu in conditii meteo adesea defavorabile realizate in mediu extern in alt loc de munca decat cel convenit prin contractul individual de munca in conditii improprii tarii sale de sanatate.

Potrivit actelor medicale depuse la dosarul cauzei odata cu cererea de chemare in judecata reclamanta sufera de [...]. Reclamanta nu face dovada aducerii la cunostinta angajatorului a acestor acte medicale cu prilejul angajarii sale. Intr-adevar la dosar a fost d 2013 prin care aceasta sustine ca a trimis dosarul sau medical insa cu nici un alt mijloc de proba.

Conform contractului individual de munca activitatea reclamantei parate se desfasoara la punctul de lucru, insa potrivit fisei postului care detaliaza atributiile postului, functia pe care este incadrata reclamanta presupune deplasari frecvente, iar la capitolul mediu de munca se precizeaza ca munca se desfasoara atat in mediu intern cat si in mediu extern.

Prin semnarea fisei postului la data de 23.10.2012 atat reclamanta parata, cat si parata reclamanta si-au asumat fara rezerve obligatiile descrise in aceasta.

Mai mult, reclamanta parata a recunoscut cu prilejul raspunsului la interogatoriu ca la interviul de angajare i s-a spus ca exceptional va presta activitatea in mediul extern. Totodata sustinerile reclamantei potrivit carora postul de reporter presupune munca in teren si nu cea de redactor prezentator urmeaza a fi inlaturate de catre instanta deoarece din examinarea ambelor fise de post rezulta ca ambele posturi presupun deplasari frecvente si desfasurarea muncii atat in mediu intern cat si in mediu extern. Asadar, tribunalul a constatat caracterul nefondat al solicitarii reclamantei parate.

In ceea ce priveste cererea de obligare a paratei reclamante la plata orelor suplimentare, instanta a retinut urmatoarele:

Conform contractului individual de munca durata timpului de lucru este de 8 ore pe zi 40 de ore pe saptamana. Totodata se stipuleaza ca nu se vor efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau inlaturarii consecintelor acestora. In cauza au fost depuse listinguri cu aparitiile live ale reclamantei care insa nu pot face dovada prestarii de ore suplimentare. Astfel, din inscrisurile depuse la dosar rezulta ca nu era prevazuta o ora de incepere si o ora de terminare a programului, de unde rezulta ca programul de lucru era flexibil cu conditia realizarii celor 8 ore zilnic. Din listingurile se face dovada spre exemplu al realizarii unei transmisiuni live la ora 15:15 si ultima la 19:20 in ziua de 30.11.2012. Este adevarat ca exista zile, cum ar fi cea de 11 noiembrie, unde ora primei transmisii a fost 14:00 si cea a ultimei transmisii ora 23:00, care ar depasi durata de 8 ore, insa nu se face dovada ca perioada dintre aparitii a fost dedicata de catre reclamanta parata exclusiv activitatii profesionale sau prezentei la locul de munca.

Raportat la aceste considerente instanta a retinut caracterul nefondat si al acestei solicitari.

Totodata, caracterul nefondat al solicitarii angajatorului rezulta si din adeverinta nr. 13928/14.05.2014 din care societatea atesta ca in perioada lucrata reclamanta parata nu a avut zile de invoiri, concedii fara plata si/sau absente nemotivate.

II. Apelul:

1. impotriva acestei sentinte a formulat apel reclamanta [...], solicitand schimbarea acesteia in parte, in sensul admiterii cererii de chemare in judecata, respectiv al obligarii paratei la plata sumelor de 5000 euro cu titlu de daune morale si de 3342,50 lei cu titlu de spor pentru ore suplimentare.

In motivarea cererii de apel, apelanta reclamanta a aratat ca prima instanta a retinut corect ca a facut dovada cu acte medicale a starii sale de sanatate, respectiv ca sufera de [...], recomandarea medicala fiind de a evita expunerea la conditii meteo nefavorabile. Totusi, a facut dovada ca a adus la cunostinta angajatorului acte medicale, depunand la dosar un e-mail adresat conducerii paratei la 17.05.2013, in care face trimitere la alt e-mail din decembrie 2012, in care a trimis conducerii dosarul sau medical. Atata timp cat parata nu a contestat acest mesaj, nu era necesar sa fie completat cu alte probe pentru a fi luat in considerare.

Apelanta a mai aratat ca a comunicat de mai multe ori directorului [...] situatia sa medicala, fapt ce poate fi constatat din inregistrarile a doua convorbiri din anul 2013 intre acesta si sotul apelantei, care il roaga pe directorul general sa nu o mai programeze pentru live-uri in conditii meteo nefavorabile, peste program sau in weekend.

Prima instanta nu contesta ca apelanta a prestat activitate in conditii meteo nefavorabile in mod constant, insa acesteia i s-a spus la angajare ca va lucra in mediul extern doar in mod exceptional. In acest fel a apreciat mentiunea cu caracter general din fisa postului unde se mentioneaza deplasari frecvente, respectiv mediul de munca, respectiv ca „munca se desfasoara atat in mediul intern cat si extern”. Aceste mentiuni se regasesc nediferentiat in toate fisele de post pentru a acoperi orice situatii posibile, insa in aprecierea conditiilor de munca se impune raportarea la atributiile specifice postului. Or atributiile postului de redactor prezentator nu presupun deplasari sau transmisiuni din mediul extern. Prezentatorii TV isi desfasoara activitatea in studio. Spre deosebire de acestia, reporterii presteaza munca de teren, in exterior, fapt care rezulta din studierea comparativa a celor doua fise de post. Este ilogica afirmatia primei instante in sensul ca cele doua posturi sunt similare.

Instanta nu a analizat fisa de identificare a factorilor de risc profesional, completata cu ocazia controlului medical la angajarea pentru functia de prezentator de stiri, in care se mentioneaza ca salariatul desfasoara activitate in pozitie asezat, intr-o incapere cu microclimat controlat. Initial i s-a prezentat apelantei activitatea pe care urma sa o desfasoare la birou, cu caracter exceptional implicand munca in exterior. Din decembrie 2012, cand a constatat ca solicitarile privind transmisiunile din exterior devin curente, apelanta a anuntat ca nu poate continua sa lucreze in aceste conditii, corespondenta care a fost ignorata de catre intimata.

Instanta a retinut ca probe listingurile aparitiilor live ale apelantei, dar a apreciat ca nu a dovedit ca perioada dintre aparitii a fost dedicata exclusiv activitatii profesionale sau prezentei la locul de munca. Munca desfasurata de apelanta presupunea insa prezenta sa permanenta la locul de munca, aceasta transmitand stiri de mai multe ori pe zi, pregatind materiale pentru jurnal, editand jurnalul, pregatirea materialului pentru prompter si banda de informatii TV. Transmisiile live reprezentau activitati suplimentare, pe care le facea la solicitarea directorului fie in timpul programului, fie in afara acestuia, dar intre aceste transmisii continua activitatea de baza la studio. Parata nu a pus la indoiala caracterul continuu al muncii sale, iar din listinguri rezulta ca transmisiunile live erau la intervale de 30 - 60 de minute. Instanta nu a aratat de ce nu a luat in considerare orele prestate in week-end, care in mod cert sunt ore suplimentare

2. Prin precizari scrise, depuse dupa expirarea termenului de depunere a intampinarii (ceea ce insa nu impiedica formularea de aparari de fond), intimata parata a aratat ca nu are obligatia de a stoca inregistrarile emisiunilor si nici de a avea evidente cu privire la emisiunile la care apelanta a participat. Apelanta si-a desfasurat activitatea in proportie covarsitoare in incinta postului de televiziune. Faptul ca apelanta si-a ascuns posibilele afectiuni medicale, necomunicandu-le societatii specializate in medicina muncii si nedovedind ca acestea ar fi incompatibile cu conditiile de exercitare a atributiilor, nu ar fi avut decat consecinta neselectarii acesteia pentru postul respectiv si eventual incetarea contractului sau de munca pentru motive medicale. Este falsa sustinerea apelantei ca a comunicat conditia sa medicala inca de la inceput, aceasta dovedind doar comunicarea starii de graviditate la 02.12.2013, moment de la care angajatorul a respectat prevederile OUG nr. 96/2003.
3. In cadrul judecatii in apel a fost atasat dosarul de fond si au fost depuse la dosar transcrieri ale convorbirilor telefonice invocate prin cererea de apel, un inscris medical intocmit de medicul [...], fotografii ale unor mesaje scrise telefonice, pontaje. De asemenea, a fost efectuata o expertiza contabila.

3. 
   Analiza apelului:
   

1. Intre parti s-au stabilit raporturi de munca prin contractul individual de munca nr. .../31.10.2012, apelanta fiind angajata in calitate de redactor prezentator de televiziune, durata timpului de lucru fiind de 8 ore pe zi, 40 de ore pe saptamana. La punctul J.3 s-a prevazut ca orele suplimentare prestate in afara programului normal de lucru sau in zilele in care nu se lucreaza ori in zilele de sarbatori legale se compenseaza cu ore libere platite sau se platesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de munca aplicabil sau Codului muncii.

Potrivit fisei postului, munca presupune deplasari frecvente si se desfasoara atat in mediu intern, cat si extern.

Este necontestat ca apelanta a lucrat atat in studio, cat si in exterior, efectuand transmisiuni de stiri in direct, precum si activitati legate de pregatirea emisiunilor.

2. Ponderea transmisiunilor in direct din mediul extern, raportat la celelalte activitati, nu a fost insa dovedita. Apelanta a sustinut ca aceasta a fost mai redusa la inceputul raporturilor de munca si s-a amplificat pe parcurs. Intimata s-a aparat sustinand ca aceste activitati au fost prestate doar exceptional.

In dovedirea acestui aspect, precum si a muncii suplimentare, apelanta a depus la dosarul primei instantei o serie de liste de emisiuni si activitati la care a participat, denumite de aceasta „listinguri”. Intimata a contestat veridicitatea continutului acestor inscrisuri, numindu-le „ciorne (...) fabricate in mod evident de catre aceasta in mod unilateral”, dar a refuzat comunicarea catre instanta de apel a emisiunilor si activitatilor la care apelanta a participat, sustinand ca nu are obligatia de a tine o astfel de evidenta.

Potrivit art. 272 Codul Muncii, sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.

In conditiile in care salariatul a facut afirmatii concrete, prin depunerea listelor respective, cu privire la emisiunile si activitatile la care a participat, revine angajatorului sarcina de a dovedi contrariul, potrivit textului legal citat. Prin urmare, nu prezinta relevanta ca listele nu sunt semnate de un reprezentant al intimatei, ele nefiind valorificate ca probe directe, ci ca o modalitate de detaliere a afirmatiilor apelantei privind activitatile prestate, afirmatii in raport cu care se activeaza regula speciala in materie de probatiune prevazuta de art. 272 Codul Muncii.

Principiul inversarii sarcinii probei nu se interpreteaza intr-un mod absurd, astfel incat probatiunea sa ajunga sa fie imposibila pentru una dintre parti. Cu toate acestea, intimata nu a dovedit contrariul celor afirmate de apelanta, prin depunerea listelor de emisiuni si activitati, macar cu privire la una sau la unele dintre aceste emisiuni si activitati. Nu se poate accepta ca intimata ar fi fost in imposibilitatea de a contesta fie si doar una dintre transmisiunile pe care apelanta a sustinut ca le-a efectuat, daca continutul listelor nu ar fi fost real, dupa cum nu se poate crede ca angajatorul care opereaza un post de televiziune nu ar mai fi in masura sa cunoasca structura programelor si daca apelanta a participat sau nu la unele emisiuni.

Nefiind dovedit nimic de catre angajator in contra mentiunilor din listele depuse de apelanta, participarea sa la emisiunile si activitatile acolo detaliate va fi considerata prin urmare dovedita.

3. Aceste liste nu acopera insa decat partial perioada de referinta (noiembrie 2012 - noiembrie 2013), pentru care au fost formulate pretentii, astfel ca, pentru perioadele care exced zilelor pentru care apelanta a fost in masura sa faca afirmatii complete prin depunerea acestor liste cu privire la activitatile desfasurate, nu va fi aplicabil art. 272 Codul Muncii. Aceasta prevedere legala se aplica numai in masura formularii de catre salariat a unor afirmatii concrete, angajatorul neputand fi tinut sa dovedeasca contrariul a ceea ce nu s-a sustinut intr-o maniera concreta. In consecinta, se vor lua in considerare numai activitatile care rezulta din listele depuse la dosarul primei instante, pentru restul perioadelor nefiind dovedite activitatile prestate in concret, in afara fotografiilor care atesta doar cateva transmisiuni efectuate din mediul extern, care vor fi analizate in continuare la punctul III.5 al prezentei hotarari. Munca prestata in intreaga perioada de referinta va fi analizata si prin prisma pontajelor si a condicii de prezenta, care au stat la baza intocmirii raportului de expertiza contabila efectuat in faza apelului.

In ceea ce priveste insa ponderea activitatilor prestate in mediul extern, in raport cu cele din mediul intern, trebuie retinut ca aceasta nu rezulta cu certitudine nici din sustinerile partilor, nici din probele administrate. Nu s-au dovedit frecventa muncii prestate in mediul extern, raportul dintre timpul lucrat in mediul intern si cel extern si nici o anumita dinamica in timp a acestui raport. Sub acest aspect nu se poate aplica art. 272 Codul Muncii cata vreme apelanta insasi nu a facut sustineri concrete.

A fost deja retinut ca listele de emisiuni si activitati depuse la dosarul primei instante dovedesc, in lipsa probei contrare revenind angajatorului, ca apelanta a participat la realizarea lor. Cu toate acestea, listele, chiar si necombatute cu probe de catre angajator, nu dovedesc si daca activitatile respective au fost prestate in mediul extern sau intern. Termenul „live” desemneaza doar transmisiunea in direct, nu si mediul intern sau extern din care a fost efectuata si nu s-ar putea retine, in lipsa oricarui indiciu contrar, ca toate transmisiunile in direct s-au efectuat din exterior.

In consecinta, este cert ca apelanta a efectuat si unele transmisiuni de stiri din mediul extern, insa nu s-a dovedit ca aceasta situatie ar fi avut o frecventa ridicata si nici ca aceste transmisiuni ar fi fost facute in conditii de vreme extrema. In acest sens, martorul [...] a declarat in fata primei instante ca, din 5 zile lucratoare, cu siguranta se efectuau transmisiuni in direct din afara studioului in 3 zile, ceea ce inseamna ca nu erau zilnice, dar nu inseamna ca apelanta participa la realizarea tuturor acestor transmisiuni, intimata avand si alti angajati. Acelasi martor a declarat ca nu isi aminteste cu exactitate, referitor la reclamanta, daca au existat transmisiuni in conditii meteo extreme. Martorul [...] a declarat ca apreciaza ca nu a existat nicio transmisiune in direct realizata in conditii extreme in Constanta.

4. Curtea este in principiu de acord cu sustinerea apelantei ca interpretarea prevederilor fisei postului trebuie facuta in corelatie cu specificul atributiilor de serviciu, nu insa si cu modul in care aceasta a expus criteriul de diferentiere a postului ocupat de aceasta, de redactor prezentator, fata de postul de reporter, in sensul ca acest criteriu ar fi reprezentat de munca in mediul intern, respectiv extern. Dimpotriva, criteriul de diferentiere este reprezentat de specificul activitatii, indiferent de mediul intern sau extern in care este desfasurata.

Potrivit fisei postului de reporter, acesta se ocupa cu
cercetarea, investigarea,
interpretarea si comunicarea stirilor si informatiilor publice. De asemenea, potrivit fisei postului, redactorul prezentator de televiziune supravegheaza si controleaza aspectele tehnice ale productiilor de televiziune. Este necontestat ca in concret acest din urma post presupunea si prezentarea de stiri, fapt care rezulta de altfel si din fisa postului cuprinzand atributii in sensul mentinerii unui nivel ridicat al calitatii dictiei si frazarii, respectiv al pregatirii materialelor pentru emisiunile
pe care urmeaza sa le prezinte.
Si postul de reporter presupune in ultima instanta prezentarea de stiri, dar esentiala este activitatea de identificare a acestora fie prin urmarirea desfasurarii unui eveniment, fie prin documentare, ceea ce de regula impune deplasarea la fata locului nu atat pentru a efectua o transmisiune in direct, ci in primul rand pentru a culege informatiile necesare in acest sens.

5. Din examinarea fotografiilor depuse de apelanta la dosarul primei instante, infatisand imaginea de inceput a unor fisiere video cuprinzand interventii televizate ale acesteia din mediul extern, se poate constata ca aceste materiale corespund pe deplin notiunii de stiri. Continutul acestora, prefigurat prin titlu, nu evoca realizarea si transmiterea unor reportaje ori a unor informatii
   aflate la fata locului, ci doar prezentarea unor situatii de fapt care fie nu au nicio legatura cu mediul extern de unde s-a efectuat transmisiunea, fie se afla intr-o legatura generica neesentiala.

Curtea retine ca ceea ce a prezentat apelanta din mediul extern au fost stiri, adica materiale informative cuprinzand diverse situatii de fapt. Identificarea si editarea continutului acestor stiri sunt straine de faptul prezentei prezentatorului in mediul extern de unde ele au fost transmise. De exemplu, transmisiunile privind performantele notabile ale invatamantului constantean, privind turismul si cele cinci etnii din judetul Constanta ori privind bebelusul ars nu au rezultat in urma documentarii efectuate in zona Muzeului de Arta din Constanta, de unde aceasta stire a fost transmisa, dupa cum rezulta din imaginile depuse la dosar. Stirea referitoare la actele necesare pentru casatoria civila este transmisa din interior, or apelanta a criticat doar obligarea sa la prestarea muncii in exterior; de asemenea, nu s-ar putea prezuma ca aceasta stire este rezultatul unei documentari la fata locului, in conditiile in care informatiile respective sunt publice si usor disponibile.

6. Nu exista prin urmare niciun indiciu ca aceste materiale ar fi rezultat in urma prestarii de catre apelanta a unei activitati de investigatie sau documentare specifica postului de reporter, respectiv ca aceasta ar fi transmis de la fata locului desfasurarea unui eveniment, ar fi luat interviuri, ar fi prezentat continutul unor declaratii date de diverse persoane implicate in acel eveniment, ar fi efectuat investigatii jurnalistice in mediul extern ori alte asemenea activitati care ar fi putut conduce la concluzia ca apelantei i s-ar fi impus exercitarea unor atributii corespunzatoare postului de

^re

p

^orter

.

Dimpotriva, curtea retine ca apelanta nu a facut altceva decat sa prezinte stiri, fie din mediul intern, fie din cel extern, astfel cum i s-a solicitat de catre angajator in limitele atributiilor acesteia.

Alegerea ca anumite stiri sa fie transmise din studio sau din mediul extern tine de preferinta editoriala a postului de televiziune, care urmareste o cat mai buna valorizare a respectivului material, sub aspect comercial. Aceasta alegere nu poate fi cenzurata de instantele de judecata, atata vreme cat fisa postului de redactor prezentator prevede expres deplasari frecvente si transmisiuni nu numai din mediul intern, ci si din cel extern.

Aceste mentiuni din fisa postului nu sunt in contradictie cu atributiile postului de redactor prezentator de televiziune, intrucat angajatorul poate stabili ca unele stiri sa fie transmise din mediul extern, ceea ce s-a si intamplat. Sustinerea apelantei in sensul ca i s-a spus la angajare ca va lucra in mediul extern doar in mod exceptional este infirmata de prevederile mentionate ale fisei postului.

Faptul ca prin documentatia intocmita cu ocazia angajarii apelantei, respectiv fisa de identificare a factorilor de risc profesional, nu s-a relevat ca munca se desfasoara si in mediul extern, fiind mentionat doar cel intern, nu este de natura sa modifice atributiile apelantei si conditiile de munca rezultand din fisa postului si nici sa dovedeasca contrariul a ceea ce este inscris expres in aceasta fisa, respectiv ca munca presupune deplasari frecvente si se desfasoara in mediul intern si in cel extern.

7. In privinta starii de sanatate, curtea retine ca apelanta nu a facut cunoscut angajatorului sau medicului de medicina muncii, cu ocazia angajarii, ca sufera de [...]. Discutiile ulterioare dintre producatorul general [...] si sotul apelantei contin aprecieri din partea acestuia din urma la starea precara de sanatate a apelantei, care nu sunt suficient de concrete pentru a se putea retine ca angajatorul a luat la cunostinta ca apelanta sufera de o anumita boala care ar impiedica-o sa prezinte stiri din mediul extern, conform fisei postului.

Aceste discutii, a caror transcriere a fost depusa la dosarul de apel, prezinta mai degraba caracterul unor interventii bazate pe relatia de prietenie dintre cei doi interlocutori (admisa chiar de apelanta in cadrul transcrierii din dosar), sotul apelantei solicitand ca aceasta sa fie menajata, precum si angajata pe durata nedeterminata

Producatorul general a aratat ca „s-a uitat” in dosarul medical, dar ca acesta contine termeni medicali. Nu exista insa nicio dovada ca apelanta a comunicat angajatorului un anume inscris medical, cuprinzand un anume diagnostic, referirea la „dosarul medical” fiind generica.

Or cu ocazia efectuarii controlului medical de catre medicul de medicina muncii, salariatul este obligat sa faca cunoscut acestuia orice diagnostic care i-a fost pus in trecut, respectiv bolile de care sufera, urmand ca medicul sa fie cel care apreciaza aptitudinea sa de a desfasura munca respectiva. Salariatul nu poate alege ce anume sa comunice si ce anume sa ascunda medicului, in considerarea unei perceptii subiective asupra felului muncii pe care urmeaza sa o desfasoare.

De asemenea, pe parcursul executarii contractului individual de munca, salariatul trebuie sa isi anunte angajatorul cu privire la interventia unei schimbari a starii sale de sanatate, cand aceasta afecteaza aptitudinea de a continua munca in aceleasi conditii, ceea ce presupune o noua evaluare a acestei aptitudini de catre medicul specialist de medicina muncii.

Apelanta nu a semnalat insa angajatorului necesitatea, in functie de boala de care sufera si pe care initial nu a adus-o la cunostinta, a unei astfel de evaluari si a evitat sa comunice cu acesta in mod formal in legatura cu starea sa de sanatate, asa cum a procedat in schimb cand i-a adus la cunostinta ca este insarcinata, prin adresa inregistrata sub nr. 3920/3.12.2013.

In acest sens, la dosar a fost depus e-mailul mentionat in cererea de apel, adresat lui [...] si [...], prin care apelanta a adus la cunostinta ca sufera de [...], ale carei complicatii pot fi, printre altele, tulburari de ritm cardiac, urticarie cronica sau recurenta, dermatite, fotosensibilizare, dureri

articulare, reactii alergice la soare, frig, praf si anumiti alergeni dii probleme renale, cu mentiunea ca este vorba despre expunerea prelungita la anumiti factori externi. In continuare, apelanta a aratat ca in mai multe circumstante a „dat live-uri pentru a nu compromite credibilitatea postului [...], insa cu prejudicii pentru sanatate”, respectiv „pana in ziua de astazi am continuat sa dau live-uri, atata timp cat corespondentele nu s-au intins pe mai multe ore”.

Din continutul acestei comunicari se retine ca apelanta a adus la cunostinta unor salariati ai intimatei ca sufera de boala mentionata, enumerand „complicatiile” acesteia, fara a rezulta ca si sufera in concret de toate acestea, ceea ce rezulta din formula, cu caracter de generalitate, „complicatiile afectiunii mele pot fi, printre altele”. Enumerarea urmarilor posibile ale bolii este urmata de precizarea ca „este vorba despre expunerea prelungita la anumiti factori externi”. Situatia de fapt infatisata de apelanta cu ocazia respectiva consta in aceea ca pana in ziua respectiva a continuat sa „dea live-uri” „atata timp cat corespondentele nu s-au intins pe mai multe ore”. Or aceasta inseamna ca transmisiunile in direct efectuate de apelanta nu au necesitat „expunerea
prelungita
la anumiti factori externi”. Reiese ca prin e-mailul respectiv apelanta a dorit sa justifice atitudinea sa de a nu se expune in mod prelungit la factori externi. Nu reiese insa din probele administrate ca, in ciuda acestei situatii infatisate de apelanta si ulterior e-mailului respectiv, intimata ar fi obligat-o la o astfel de expunere prelungita.

In contextul in care nu exista dovezi ca transmisiunile din mediul extern ar fi inregistrat o frecventa care sa conduca la concluzia ca apelanta ar fi fost expusa la factori externi in mod prelungit, tinand cont si de propria afirmatie din cuprinsul e-mailului analizat ca a continuat sa „dea live-uri” „atata timp cat corespondentele nu s-au intins pe mai multe ore”, nu se poate retine ca transmisiunile de stiri din mediul extern ar fi produs apelantei un prejudiciu sub aspectul agravarii starii sale de sanatate.

8. Sub aspectul pretinsului prejudiciu, aceasta a depus la dosarul primei instante un inscris emis de medicul [...] privind diagnosticul de [...], care insa nu a fost datat. La dosarul de apel a fost depus acelasi inscris, pe care de aceasta data a fost inscrisa data de 24.09.2015. Oricum, potrivit mentiunilor apelantei din cuprinsul e-mailului mentionat la punctul III.8 rezulta ca aceasta boala a fost diagnosticata in anul 2007, anterior angajarii la societatea intimata. Prin urmare, aceasta boala nu poate fi o consecinta a muncii prestate in folosul intimatei.

Scrisoarea medicala din primul volum al dosarul de fond nu dovedeste agravarea acestei boli pe parcursul executarii contractului individual de munca, iar cea de la fila 17 priveste alt diagnostic.

In consecinta, Curtea constata ca nu s-a dovedit niciuna dintre conditiile de angajare a raspunderii patrimoniale a angajatorului, respectiv fapta ilicita, prejudiciul, legatura de cauzalitate
dintre acestea si vinovatia angajatorului, in legatura cu imbolnavirea apelantei de ... ori agravarea acestei boli. De asemenea, observand diagnosticul de [...] la care se face referire in scrisoarea medicala din 21.12.2012, nu s-a dovedit existenta vreunei legaturi de cauzalitate intre munca desfasurata si aceasta infectie, precum si nici vinovatia angajatorului in legatura cu aceasta.

Aceste considerente conduc la concluzia ca solutia primei instante de respingere a cererii de obligare a intimatei la plata daunelor morale este legala si temeinica.

9. Analizand separat capatul de cerere referitor la orele suplimentare, Curtea a retinut deja la punctul III. 1 ca apelanta a fost angajata in calitate de redactor prezentator de televiziune, durata timpului de lucru fiind de 8 ore pe zi, 40 de ore pe saptamana, iar la punctul J.3 din contractul individual de munca s-a prevazut ca orele suplimentare prestate in afara programului normal de lucru sau in zilele in care nu se lucreaza ori in zilele de sarbatori legale se compenseaza cu ore libere platite sau se platesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de munca aplicabil sau Codului muncii.

In cursul judecatii in apel a fost efectuata o expertiza contabila prin care au fost verificate durata muncii efectiv prestate, raportat la programul de lucru, respectiv a fost calculata contravaloarea muncii suplimentare. Pentru stabilirea duratei muncii prestate au fost avute in vedere listele de emisiuni si activitati despre care s-a retinut la punctul III.2 ca, nefiind dovedit nimic de catre angajator in contra acestor liste, participarea apelantei la emisiunile si activitatile acolo detaliate se considera dovedita, potrivit art. 272 Codul Muncii. De asemenea, au fost avute in vedere si pontajele lunare, precum si condica de prezenta, cu precizarea ca aceasta din urma a fost prezentata de catre angajator expertului incepand cu luna iulie 2013.

Aprecierea listelor de emisiuni si activitati a fost facuta in sensul includerii in programul de lucru a unei ore inaintea primei emisiuni, necesara machiajului, precum si a unei ore ulterioare inceperii ultimei emisiuni, corespunzand duratei acesteia. Intimata nu a formulat obiectiuni la raportul de expertiza sub aceste aspecte, respectiv nu a dovedit ca ultimele emisiuni ar fi avut o durata mai mica, respectiv ca o ora anterioara primei emisiuni nu ar fi fost necesara machiajului specific transmisiunilor in direct (in conditiile in care este de notorietate ca in aceste imprejurari este necesar un machiaj specific productiilor de televiziune, diferit de cel aplicat in mod uzual).

La aprecierea muncii suplimentare se tine cont si de solutia de respingere de catre prima instanta a cererii reconventionale privind restituirea sumei de 823,53 lei reprezentand contravaloarea orelor platite, dar neprestate de reclamanta, solutie impotriva careia nu a fost formulat apel si care nu mai poate fi prin urmare repusa in discutie. Solutia neapelata, pe cale principala sau incidenta, data cererii reconventionale impune inlaturarea argumentelor intimatei din cuprinsul acestei din urma cereri in sensul ca din condica de prezenta ar rezulta absenta apelantei de la locul de munca.

10. Prin raspunsurile la obiectiuni din 19.04.2016 si 09.09.2016, ultimul rectificat la 12.09.2016, fata de care intimata nu a formulat obiectiuni, a fost determinata contravaloarea muncii suplimentare prestate de apelanta in perioada noiembrie 2012 - noiembrie 2013, in sume nete.

Apelanta a calculat gresit suma de 4.447 lei in concluziile scrise, luand in considerare, pentru luna decembrie 2012, suma de 1.266 lei, in loc de 398 lei (suma de 1.266 lei corespunde impreuna lunii decembrie 2012 - 398 lei si lunii noiembrie 2013 - 868 lei).

La ultimul termen, apelanta a aratat ca modifica suma solicitata pentru orele suplimentare la 4.447 lei.

11. Curtea constata ca, fata de prevederile art. 204 C. proc. civ., o asemenea modificare nu este posibila in apel. Spre deosebire de vechiul Cod de procedura civila, care prevedea la art. 132 alin. 2 pct. 2 ca cererea nu se socoteste modificata cand reclamantul mareste sau micsoreaza catimea obiectului cererii, art. 204 alin. 2 pct. 2 C. proc. civ. pastreaza aceasta operatiune in sfera notiunii de modificare a cererii de chemare in judecata.

Art. 204 alin. 1 prevede termenul pana care se poate modifica cererea de chemare in judecata fara acordul celorlalte parti, respectiv pana la primul termen la care reclamantul este legal citat, caz in care instanta amana judecata si dispune comunicarea cererii modificate paratului. Potrivit alin. 2, „cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece in incheierea de sedinta declaratiile verbale facute in instanta cand: (...) 2. reclamantul mareste sau micsoreaza cuantumul obiectului cererii”.

Din analiza acestor prevederi legale se constata ca alin. 2 deroga de la alin. 1 al art. 204 C. proc. civ. numai in ceea ce priveste necesitatea comunicarii catre parat a cererii modificatoare si a amanarii judecatii in acest scop, nu insa si in ceea ce priveste calificarea operatiunii de marire sau micsorare a cuantumului obiectului cererii ca fiind o modificare a acesteia.

Asadar, in sistemul noului Cod de procedura civila, cererea prin care reclamantul mareste sau micsoreaza cuantumul obiectului cererii constituie o modificare a cererii de chemare in judecata, astfel ca aceasta poate fi facuta numai in conditiile art. 204 alin. 1 C. proc. civ., cu rezerva aplicarii alin. 3, adica numai pana la primul termen la care reclamantul este legal citat, iar ulterior acestui moment numai cu acordul expres al tuturor partilor. In plus, art. 478 alin. 1 C. proc. civ. limiteaza judecata in apel la cadrul procesual stabilit in fata primei instante, instituind imposibilitatea schimbarii obiectului cererii de chemare in judecata. De asemenea, art. 477 alin. 1

100. proc. civ. prevede ca judecata in apel are loc in limitele stabilite de catre apelant, ceea ce-l impiedica pe acesta sa-si modifice cererea de apel, adica inclusiv pretentiile deduse judecatii la care apelul se refera.

In speta, prin cererea de chemare in judecata, astfel cum a fost modificata prin raspunsul la intampinare, precum si prin cererea de apel, apelanta a stabilit cuantumul obiectului cererii referitoare la orele suplimentare la 3.342,50 lei. Fiecare dintre prevederile legale citate in cadrul paragrafului precedent se opune modificarii cererii de chemare in judecata in apel, fie si sub aspectul maririi cuantumului obiectului acesteia, astfel incat instanta ramane investita in limita sumei solicitate initial.

Fiind dovedite prin raportul de expertiza contabila atat prestarea muncii suplimentare, cat si cuantumul sumelor cuvenite pentru aceasta, in baza art. 123 si 138 Codul Muncii, curtea constata ca apelanta este indreptatita sa fie remunerata cu suma neta de 3.342,50 lei, cu titlu de contravaloare a orelor suplimentare prestate in perioada noiembrie 2012 - noiembrie 2013.

In consecinta, in baza art. 480 alin. 2 Cod procedura civila, Curtea va admite apelul formulat in cauza si va schimba in parte sentinta apelata in sensul ca va obliga parata sa plateasca reclamantei suma de 3.342,50 lei, reprezentand contravaloarea orelor suplimentare prestate in perioada noiembrie 2012 - noiembrie 2013. Totodata, vor fi mentinute celelalte dispozitii ale sentintei apelate.

In baza art. 453 alin. 2 Cod procedura civila, tinand cont de solutia de admitere a apelului si a capatului de cerere in dovedirea caruia a fost administrata proba cu expertiza contabila, Curtea va obliga intimata sa plateasca apelantei suma de 1.600 lei, reprezentand cheltuieli de judecata (onorariu de expert).

Decizia civila nr. 450/CM/19.10.2016 Judecator redactor Mihail Stanescu-Sas