Calitate procesuala pasiva in acordarea grupelor de munca, intocmirea si eliberarea adeverintelor prin care se atesta activitatea desfasurata in locuri de munca incadrate in grupele I si/sau a II-a de munca (potrivit legislatiei anterioare datei de 1.04.2001). Lipsa calitatii procesuale pasive a Casei Judetene de Pensii.

 

Ordinul nr. 50/1990 emis de Ministerul Muncii si Ocrotirilor Sociale, Ministerul Sanatatii si Comisia Nationala pentru Protectia Muncii – pct.6

Ordinul nr. 590/2008 emis de Ministerul Muncii, familiei si Egalitatii de Sanse – pct.4

Legea nr. 263/2010 – art. 158 alin.2

 

Calitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identitati intre persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic dedus judecatii.

Procesul civil presupune existenta unei persoane care este chemata in judecata, intrucat se pretinde ca ar fi incalcat sau contestat dreptul afirmat  ori fata de care se doreste realizarea unui interes ocrotit de lege.

 

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia I Civila,

Decizia civila nr. 1411 din 22 mai 2013.

 

Prin decizia civila nr. 1411/22 mai 2013, Curtea de Apel Ploiesti a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul P.Gh. impotriva sentintei civile nr. 2281/14.11.2012 a Tribunalului Dambovita, apreciind-o ca fiind legala.

Calitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identitati intre persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic dedus judecatii.

Procesul civil presupune existenta unei persoane care este chemata in judecata, intrucat se pretinde ca ar fi incalcat sau contestat dreptul afirmat  ori fata de care se doreste realizarea unui interes ocrotit de lege.

Or, in cazul in speta, cum in mod corect a retinut prima instanta, calitatea procesuala pasiva a paratei C Jde PD nu este justificata.

Astfel, potrivit dispozitiilor pct. 6 din Ordinul nr. 50/1990 emis de Ministerul Muncii si Ocrotirilor Sociale, Ministerul Sanatatii si Comisia Nationala pentru Protectia Muncii (pentru precizarea locurilor de munca, activitatilor si categoriilor profesionale cu conditii deosebite care se in cadreaza in grupele I si II de munca in vederea pensionarii) nominalizarea persoanelor care se incadreaza in grupele I si/sau a II-a de munca se face de catre conducerea unitatilor impreuna cu sindicatele libere din unitati, tinandu-se seama de conditiile deosebite de munca concrete in care isi desfasoara activitatea persoanele respective.

Pe de alta parte, conform pct. 4 din anexa Ordinului nr. 590/2008 emis de Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse (pentru aprobarea procedurii privind modul de intocmire  si eliberare a adeverintelor prin care se atesta activitatea desfasurata in locuri de munca incadrate in grupele I si/sau a II-a de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1.04.2001, necesare stabilirii si/sau modificarii drepturilor de pensie in conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000) angajatorul este singurul raspunzator de legalitatea, exactitatea si corectitudinea datelor, elementelor si informatiilor inscrise in adeverintele pe care le emite.

Din coroborarea dispozitiilor legale anterior mentionate cu cele ale art. 158 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, se retine ca parata Casa Judeteana de Pensii Dambovita nu are nicio atributie referitoare la acordarea grupelor de munca, intocmirea si eliberarea adeverintelor prin care se atesta activitatea desfasurata in locuri de munca incadrate in grupele I si /sau a II-a de munca (potrivit legislatiei anterioare datei de 1.04.2001) ci numai la valorificarea acestor adeverinte, in  situatia in care au fost emise conform legii.

In considerarea tuturor acestor argumente, Curtea, in temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc. civila (forma in vigoare la data introducerii actiunii, aplicabila in speta fata de dispozitiile art. 24 si art. 25 alin. 1 Cod proc. civila, forma actuala) a respins recursul ca nefondat.

 

(Judecator Cristina-Paula Brotac)