Mentinerea masurii plasamentului minorului. Interesul superior al copilului.
18 martie 2020Rolul activ al judecatorului. Drepturile si interesele partilor.
18 martie 2020
Calea de atac in actiunile privind validarea popririi.
Curtea de Apel Ploiesti, Sectia I Civila,
Decizia civila nr. 577 din 12 septembrie 2011.
Prin Decizia nr. 577/12.09.2011 Curtea de Apel Ploiesti a admis recursul, a casat decizia Tribunalului Prahova si a trimis dosarul la acelasi tribunal pentru solutionarea cauzei ca instanta de apel si nu de recurs.
Pentru a pronunta aceasta hotarare Curtea a retinut ca este fondata critica intemeiata pe disp. art. 304 pct.1 Cod proc.civila, respectiv ca instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale. In sectiunea -Poprire-, respectiv art. 452 si urm. Cod proc.civila, nu sunt stabilite caile de atac, mai ales ca validarea popririi se dispune de prima instanta de judecata conform art. 400 alin.1 Cod proc.civila, potrivit caruia contestatia se introduce la instanta de executare. Potrivit art. 373 alin.2 din acelasi cod, instanta de executare este judecatoria in circumscriptia careia se va face executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel.
Avand in vedere faptul ca, asa cum s-a mai aratat, in Sectiunea poprire, respectiv art. 452 si urm. Cod proc.civila, nu sunt stabilite caile de atac, devin aplicabile disp.art. 282 alin.1 si art. 299 Cod proc.civila.
Curtea apreciaza ca, in cauza de fata, nu se aplica criteriul valoric la cuantumul debitului, tinand cont si de faptul ca, de cate ori legiuitorul a dorit sa suprime apelul, a facut-o explicit, iar in lipsa unor mentiuni exprese referitoare la calea de atac, hotararea este supusa normelor de drept comun in materie, respectiv art. 282 si 299 Cod proc.civila.
Ca atare, in spetele avand ca obiect validare poprire, caile de atac sunt apel si recurs, nu numai recurs, cum s-a dispus in cauza de fata.
In ceea ce priveste motivul de recurs ce vizeaza faptul ca, prin hotararea data, instanta a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin.2 Cod proc. civila, respectiv art. 304 pct.5 Cod proc. civila, Curtea va retine ca acesta este fondat, avand in vedere faptul ca recurenta a formulat aceasta cerere de amanare a cauzei in vederea comunicarii a motivelor de apel pe data de 7.12.2010, data cand s-a si pronuntat decizia civila, cerere ce a mai fost formulata si pe data de 4.11.2010.
Instanta de apel era obligata sa se conformeze dispozitiilor art. 114
1
alin.2 Cod proc.civila, potrivit caruia presedintele va dispune sa se comunice paratului odata cu citatia copie de pe cerere si de pe inscrisuri, iar art. 291 alin.1 Cod proc.civila prevede ca, in situatia in care intimatul nu a primit in termenul prev.de art. 114
1
comunicarea motivelor de apel si a dovezilor invocate, va putea cere la prima zi de infatisare un termen, la care sa depuna intampinare.
Din practicaua deciziei civile reiese ca tribunalul a respins cererea creditoarei de comunicare a unei copii de pe motivele de recurs, intrucat la dosar nu exista acest exemplar pentru comunicare.
Rezulta ca instanta Tribunalului Prahova a incalcat dispozitiile prev.de art. 114
1
si art. 291 alin.1 Cod proc.civila.
Se va respinge critica intemeiata pe disp.art. 304 pct.7 Cod proc.civila, intrucat hotararea putea fi modificata pentru acest motiv numai daca exista contradictie intre considerente si dispozitiv, exista contradictie intre considerente, lipseste motivarea solutiei sau aceasta este superficiala.
In speta, recurenta nu a aratat in concret ce motiv de recurs nu a fost analizat de instanta de recurs a Tribunalului Prahova, motiv pentru care critica apare ca nefondata.
Cu privire la critica potrivit careia hotararea pronuntata a fost data cu incalcarea sau cel putin aplicarea gresita a legii, conform art. 304 pct.9 Cod proc.civila, Curtea va retine ca art. 304 pct.9 vizeaza doua ipoteze, respectiv hotararea este lipsita de temei legal atunci cand, din modul in care este redactata hotararea, nu se poate determina daca legea a fost sau nu corect aplicata, iar cea de-a doua ipoteza este cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii, ceea ce ar insemna ca instanta a recurs la textele de lege aplicabile spetei, dar fie le-a incalcat in litera sau spiritul lor, fie le-a aplicat gresit.
Intrucat in cauza de fata caile de atac sunt apel si recurs, urmeaza a se analiza de catre instanta de apel daca este admisibila validarea popririi, in situatia in care debitorul nu are disponibil banesc in contul deschis la tertul poprit.
Referitor la sustinerea recurentei ca au fost incalcate disp.art. 452 alin.2 pct.c Cod proc.civila, 454 alin.2, 456-457 alin.2 si 3 si art. 563 alin.1 si 564 Cod proc.civila, urmeaza ca instanta de apel sa verifice daca au fost sau nu incalcate aceste texte de lege, potrivit sustinerilor facute de recurenta.
Fata de toate aceste considerente, Curtea, in baza disp.art. 312 alin.3 coroborat cu art. 304 pct. 1, 5 Cod proc.civila, va admite recursul, va casa decizia Tribunalului Prahova si va trimite dosarul la acelasi tribunal pentru solutionarea cauzei ca instanta de apel si nu de recurs.
(Judecator Elena Staicu)