ART. 64 ALIN. 6 DIN LEGEA 85/2006 PRIVIND PROCEDURA INSOLVENTEI,
28 martie 2020Autoritate de lucru judecat, Diferentiere fata de notiunea de putere de lucru judecat
28 martie 2020
Asigurari sociale Cumularea beneficiilor acordate de lege in vederea reducerii varstei standard de pensionare
Index tematic:
Asigurari sociale
Legislatie relevanta
: Legea 263/2010
Rezumatul problemei de drept:
Potrivit art. 55 din Legea 263/2010,
persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limita de varsta, cu reducerea varstelor standard de pensionare, dupa cum urmeaza: a) conform tabelului nr. 1, in situatia persoanelor care au realizat stagii de cotizare in conditii deosebite de munca...
Conform art.58 lit. b din Legea nr. 263/2010,
persoanele care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat beneficiaza de reducerea varstelor standard de pensionare prevazute in anexa nr. 5, in functie de gradul de handicap, dupa cum urmeaza: a) cu 15 ani, in situatia asiguratilor cu handicap grav, daca au realizat, in conditiile handicapului preexistent calitatii de asigurat, cel putin o treime din stagiul complet de cotizare; b) cu 10 ani, in situatia asiguratilor cu handicap accentuat, daca au realizat, in conditiile handicapului preexistent calitatii de asigurat, cel putin doua treimi din stagiul complet de cotizare; c) cu 10 ani, in situatia asiguratilor cu handicap mediu, daca au realizat, in conditiile handicapului preexistent calitatii de asigurat, stagiul complet de cotizare.
Este posibil cumulul
acestor doua situatii in vederea reducerii varstei standard de pensionare, nefiind aplicabile dispozitiile art. 60 alin 2 din Legea 263/2010 ce statueaza ca:
”reducerile varstelor standard de pensionare prevazute la art. 55, precum si cele prevazute de alte acte normative pot fi cumulate fara ca reducerea totala sa fie mai mare de 13 ani”
.
Identificare:
Curtea de Apel Ploiesti - Sectia I Civila
Decizia Civila nr. 1607/20 septembrie 2017
Prin Decizia Civila nr. 1607/20 septembrie 2017, Curtea de Apel Ploiesti a admis apelul formulat de reclamant impotriva sentintei civile nr. 77 pronuntata la 1 februarie 2016 de Tribunalul B., in contradictoriu cu parata CJP , schimband in tot sentinta apelata in sensul ca a fost admisa contestatia si s-a dispus anularea deciziei nr. 11229/19.04.2016 emisa de CJP.
A fost obligata parata la emiterea unei noi decizii de pensionare cu luarea in considerare atat a dispozitiilor art. 55 alin. 1 din Legea 263/2010, cat si a dispozitiilor art. 58 alin. 1 lit. b din aceeasi lege in ceea ce priveste cumulul reducerii varstei standard de pensionare.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut ca premisa de la care a pornit litigiul de fata este aceea ca reclamantul, in situatia existentei unui handicap accentuat preexistent calitatii de asigurat, a desfasurat activitati in conditii deosebite (gr. II-a de munca conform Legii nr.3/1977), astfel incat, avand stagiul complet de cotizare, a solicitat intimatei de a aplica reducerea varstei standard de pensionare, prin cumularea beneficiilor acordate de lege atat in considerarea handicapului sau
(art.58 lit. b din Legea nr. 263/2010)
cat si in considerarea prestarii muncii in conditii deosebite
(art.55 din Legea nr. 263/2010).
Potrivit art. 55 din Legea 263/2010,
persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limita de varsta, cu reducerea varstelor standard de pensionare, dupa cum urmeaza: a) conform tabelului nr. 1, in situatia persoanelor care au realizat stagii de cotizare in conditii deosebite de munca.
Conform actelor si lucrarilor dosarului, avand in vedere ca pe perioada de 15 ani 4 luni si 17 zile, reclamantul a desfasurat activitati in conditii deosebite (gr. II-a de munca conform Legii nr.3/1977), acesta ar beneficia de o
reducere a varstei standard de pensionare de 3 ani
, astfel cum chiar intimata recunoaste prin intampinare.
Potrivit art.58 lit. b din Legea nr. 263/2010,
persoanele care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat beneficiaza de
reducerea varstelor standard de pensionare prevazute
i
n anexa nr. 5
, in functie de gradul de handicap, dupa cum urmeaza: a) cu 15 ani, in situatia asiguratilor cu handicap grav, daca au realizat, in conditiile handicapului preexistent calitatii de asigurat, cel putin o treime din stagiul complet de cotizare; b)
cu 10 ani
, in situatia asiguratilor cu handicap accentuat, daca au realizat, in conditiile handicapului preexistent calitatii de asigurat,
cel putin doua treimi din stagiul complet de cotizare
; c) cu 10 ani, in situatia asiguratilor cu handicap mediu, daca au realizat, in conditiile handicapului preexistent calitatii de asigurat, stagiul complet de cotizare.
Reclamantul este incadrat in grad de handicap accentuat conform Certificatului de incadrare in grad de handicap nr. 4836/12.10.2015, handicapul fiind
preexistent
calitatii de salariat si
a lucrat stagiul complet de cotizare
de 35 de ani in campul muncii, deci mai mult de doua treimi, astfel cum este cerinta minima prevazuta de art. 58 lit. b din Legea nr. 263/2010, astfel incat beneficiaza si de
reducerea de 10 ani a varstei de pensionare
.
Trebuie retinut ca, potrivit
art. 53 al. 1 si 3
din Legea nr. 263/2010,
varsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru barbati
si 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei varste se realizeaza prin cresterea varstelor standard de pensionare, conform esalonarii prevazute in
anexa nr. 5, iar
stagiul complet de cotizare este de
35 de ani
, atat pentru femei, cat si pentru barbati.
Desi reclamantul a atins stagiul complet de cotizare (35 ani si 1 luna) prin decizia nr. 11229/19.04.2016, CJP, i-a respins cererea de pensionare pentru limita de varsta, motivat de faptul ca
interpretarea disp. art.60 din Legea nr. 263/2010 ar fi ca reducerile varstelor standard de pensionare, prevazute la art.55 pot fi cumulate doar cu cele prevazute de alte acte normative, respectiv de alte legi speciale, si nicidecum nu pot fi cumulate reducerile prevazute de doua articole din aceeasi
lege,opinie imbratisata si de catre instanta de fond.
Reclamantul a depus cererea de acordarea a pensiei la varsta de 52 de ani si 7 luni, deci cu 12 ani si 5 luni mai devreme decat varsta standard de pensionare de 65 de ani pentru barbati prevazuta de art. 53 al. 1 si 3 din Legea nr. 263/2010.
In acest caz, esential este de a se stabili daca reclamantul beneficiaza doar de reducerea de 10 ani prevazuta de art. 58 lit. b din Legea nr. 263/2010 sau aceasta poate fi cumulata cu reducerea de trei ani calculata conform art. 55 din aceeasi lege.
Trebuie mentionat ca, principalul motiv pentru care instanta de fond si intimata au apreciat ca acest cumul nu este posibil au fost dispozitiile art. 60 alin 2 din legea 263/2010 ce statueaza ca: ”
reducerile varstelor standard de pensionare prevazute la art. 55, precum si cele prevazute de alte acte normative pot fi cumulate fara ca reducerea totala sa fie mai mare de 13 ani
”.
Art. 41 alin 3 din HG nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 vine sa explice dispozitiile din legea pensiilor mai sus citate, aratand ca:
„
reducerea varstelor standard de pensionare prevazute de alte acte normative si cele prevazute de art. 55 din lege pot fi cumulate intre ele, fara ca reducerea totala sa fie mai mare de 13 ani
.”
Din analiza acestor texte din actele normative mentionate,
nu rezulta insa o interdictie de cumul intre reducerile din cadrul aceleiasi legi 263/2010, ci o limitare la 13 ani a cumulului art. 55 cu prevederi referitoare la reducerea varstei de pensionare din alte acte normative.
Trebuie subliniat faptul ca dispozitiile legale in discutie fac parte din ansamblul normelor de drept al asigurarilor sociale, norme carora li se impune o interpretare restrictiva, nefiind permisa extinderea aplicarii acestor norme dincolo de textul legal.
Din aceasta perspectiva, aplicarea principiului simetriei juridice pentru
extinderea cadrului legislativ ce interzice depasirea a 13 ani in cazul cumularii reducerii de la art. 55 din legea 263/2010 si cele prevazute de alte acte normative si la situatia interdictiei cumulului reducerilor prevazute de aceeasi lege, respectiv art. 55 si art. 58 lit. b din Legea nr. 263/2010
apare ca lipsita de orice fundament.
Analogia
presupune rezolvarea unei cauze in lipsa unei norme sau, cand norma nu este indestulatoare, prin apelarea la o norma asemanatoare (analogia legis) sau la principiile generale ale dreptului (analogia iuris).
Analogia nu poate fi insa utilizata in cazul legilor de asigurari sociale, care sunt de stricta interpretare, iar pentru a limita, sau a extinde sfera de aplicare a textului trebuie sa se porneasca de la considerarea ratiunii legii (ratio legis), sa se recurga la distinctii si la argumentul
per a contrario
.
Or, pentru a se aduce
argumentul interpretarii per a contrario
a dispozitiilor art. 60 al.2 (
reducerile varstelor standard de pensionare prevazute la art. 55, precum si cele prevazute de alte acte normative pot fi cumulate fara ca reducerea totala sa fie mai mare de 13 ani),
ar fi trebuit ca in cadrul formularii textului sa fie introdusa sintagma
numai
sau un alt corespondent al acesteia,
(spre ex. - reducerile varstelor standard de pensionare prevazute la art. 55, pot fi cumulate
numai
cu cele prevazute de alte acte normative fara ca reducerea totala sa fie mai mare de 13 ani)
ceea ce nu s-a intamplat in cazul de fata.
Ca atare prin aplicarea
regulilor de
interpretare gramaticala
, tinand seama de sintaxa si morfologia propozitiei sau frazei, de semantica termenilor sau expresiilor utilizate in textul
interpretat, de semnele de punctuatie si ortografie,
rezulta ca art. 60 al. 2 nu a avut in vedere a impune interdictia cumulului reducerilor prevazute de legea 263/2010
.
Acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa distinga (ubi
lex non distinguit, nec nos distinguere debemus
),
cu atat mai mult cu cat este in discutie o zona normativa speciala, cum este cea din domeniul pensiilor, neputand fi introduse distinctii daca legea nu le incorporeaza.
Acolo unde legiuitorul a dorit a proceda la interzicerea cumulului reducerilor prevazute de legea 263/2010 a mentionat in mod expres chiar in cadrul acesteia.
Astfel, la
art. 63
legiuitorul a statuat ca
la acordarea
pensiei anticipate
, reducerea varstei standard de pensionare prevazute la art. 62 alin. (1)
nu poate fi cumulata cu nicio alta reducere reglementata de prezenta lege sau de alte acte normative
,
iar in cadrul
art. 66
se mentioneaza ca
la acordarea
pensiei anticipate partiale
, reducerea varstei standard de pensionare prevazute la art. 65 alin. (1)
nu poate fi cumulata cu nicio alta reducere reglementata de prezenta lege sau de alte acte normative
.
In speta, raportat la art. 63 si 66 din lege, mentionate anterior, nu se poate aplica
argumentul de analogie
-
unde exista aceleasi ratiuni trebuie aplicata aceeasi lege/solutie - ubi eadem est ratio, eadem lex esse debet
sau
ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet
sau, mai simplu,
ubi eadem ratio ibi eadem
utilizat in practica, pentru acoperirea lacunelor legislative.
In temeiul acestui argument se aplica
”
prin analogie
” normele de drept civil edictate pentru cazuri asemanatoare, or este clar ca
interdictia cumulului reducerilor din aceeasi Lege 263/2010 a fost prevazut doar in cazul pensiei anticipate si anticipate partiale ce reprezinta un beneficiu suplimentar acordat asiguratilor si nu poate fi extrapolata pensiei pentru limita de varsta
.
Pornind de la aceste elemente, procedand la o
interpretare sistematica a legii
, procedand la considerarea legaturilor textului de lege interpretat cu alte dispozitii din acelasi act normativ, Curtea de Apel urmeaza a determina domeniul de aplicare art. 60 al.2 din lege.
Pentru acest lucru se pleaca de la calificarea prevederii legale ca norma generala ori norma speciala, prin respectarea urmatoarelor doua reguli: norma generala nu deroga de la norma speciala:
generalia specialibus non derogant
;
norma speciala deroga de la norma generala:
generalia specialibus derogant
.
In consecinta, norma generala reprezinta regula, iar norma speciala exceptia.
Or,
limitand la un numar de 13 ani cumulul reducerilor de la art. 55 cu cele din alte acte normative, legiuitorul a inteles a institui o regula speciala, o exceptie de la regula potrivit careia in alte situatii cumulul poate fi nelimitat.
Tot astfel, instituind interdictia cumulului reducerilor varstei standard de pensionare prevazute pentru acordarea pensiei anticipate si cele anticipate partiale cu alte reduceri reglementate de prezenta lege sau de alte acte normative, legiuitorul a prevazut
exceptia de la regula posibilitatii in celelalte cazuri de a fi cumulate aceste reduceri.
Nu in ultimul rand, Curtea urmeaza a proceda la
interpretarea logica
a textelor aflate in discutie, cu mentiunea ca aceasta se realizeaza pe baza legilor logicii formale, pentru lamurirea sensului unei norme juridice, prin prisma unor reguli de baza precum si a mai multor argumente.
Astfel, aplicand regula de interpretare logica e
xceptia este de stricta interpretare si aplicare
-
exceptio est strictissimae interpretationis, conform careia
,
atunci cand o norma juridica instituie o exceptie de la regula, aceasta exceptie nu poate fi extinsa si la alte situatii pe care acea norma juridica nu le prevede, rezulta ca, asa cum s-a aratat mai sus,
pragul de 13 ani prevazut pentru cumulul reducerilor prevazute de art. 55 si alte acte normative nu poate fi extins si pentru reducerile de la art. 55 si cele din aceeasi lege.
De asemenea,
legea civila trebuie interpretata in sensul aplicarii ei si nu in sensul neaplicarii
-
actus interpretandus estpotius ut valeat, quam utpereat, astfel incat aplicarea atat a
art. 55 si cat si a 58 din legea 263/2010 nu poate fi restransa in mod aleatoriu, fara ca legiuitorul sa prevada in mod expres aceasta.
Din aplicarea
argumentului reducerii la absurd
- reductio ad absurdum rezulta ca o anumita solutie este admisibila rational, pentru ca o solutie contrara ar fi inadmisibila, inacceptabila, absurda.
Pornind de la acest considerent, se pune in mod logic intrebarea, daca reducerea de la art. 55 nu poate fi cumulata cu cea de la art. 58, pe care dintre cele doua reduceri o vom exclude si pe baza carui criteriu, legea neprevazand o ordine de prevalenta a celor doua beneficii.
S-ar ajunge astfel la aplicarea doar a art. 55 sau doar a art. 58, fara o ordine prestabilita, astfel incat s-ar ajunge la situatia absurda, improbabila, ca reducerea in cazul reclamantului sa fie doar cea de 3 ani si nici macar cea de 10 ani.
In aceste conditii, solutia necumularii reducerilor prevazute de Legea 263/2010 in cazul pensiei pentru limita de varsta ar fi inacceptabila, astfel incat, in baza argumentului sus mentionat se impune concluzia existentei acestei posibilitati.
Procedand si la
interpretarea istorico-teleologica
a textului, modalitate ce ajuta la stabilirea sensului unei dispozitii legale, prin
urmarirea finalitatii dorite de legiuitor la adoptarea actului normativ
din care face parte acea dispozitie, Curtea constata ca beneficiul de 10 ani acordat celor cu handicap preexistent mediu si care au prestat doua treimi din stagiul complet de cotizare reprezinta o modalitate de ajutor social al acestei categorii defavorizate, care aflata intr-o stare de sanatate precara, intelege totusi sa contribuie la sistemul de asigurari sociale prin prestarea unei munci asemenea unor salariati obisnuiti.
Altul a fost rationamentul legiuitorului atunci cand a dorit sa recompenseze pe cei care au atins stagiul maxim de cotizare de 35 de ani prevazut de lege lucrand in conditii deosebite, ce s-au suprapus efortului deja depus in plus ca urmare a starii de handicap.
Un argument in acest sens este acela ca poate exista situatia ca un salariat cu handicap preexistent sa fi lucrat 2/3 din stagiul de cotizare in conditii deosebite, dar sa nu poata beneficia decat de reducerea de 10 ani a varstei de pensionare si nu si de reducerea prevazuta de art. 55, intrucat nu a atins stagiul maxim de cotizare.
In schimb, a impune ca un salariat cu handicap preexistent, care a atins stagiul maxim de cotizare lucrand in conditii deosebit de grele, sa fie tratat asemenea unuia care a lucrat in conditii normale si doar doua treimi din stagiul de cotizare si sa beneficieze doar de reducerea de 10 ani, ar inseamna a adopta un tratament discriminatoriu, in contra a ceea ce insusi legiuitorul a dorit.
In aceste conditii, Curtea apreciaza ca sunt fondate criticile apelantului in sensul ca cele doua reduceri prevazute de art.58 lit.b si art.55 alin.l lit.a din Legea 263/2010 ii sunt aplicabile si prin cumularea acestora reclamantul insumeaza o reducere totala a varstei de pensionare de 13 ani .
Ca atare, s-a constatat ca in mod gresit instanta a respins contestatia formulata impotriva deciziei nr. 11229/19.04.2016 emisa de CJP, motiv pentru care, in baza dispozitiilor art. 480 c.pr.civ., a fost admis apelul declarat in cauza si, pe cale de consecinta, a fost schimbata in tot sentinta apelata in sensul ca a fost admisa contestatia si anulata decizia anterior mentionata cu obligarea paratei la emiterea unei noi decizii de pensionare cu luarea in considerare atat a dispozitiilor art. 55 alin. 1 din Legea 263/2010, cat si a dispozitiilor art. 58 alin. 1 lit. b din aceeasi lege in ceea ce priveste cumulul reducerii varstei standard de pensionare.
Autorul sintezei, Judecator Mioara Iolanda Grec