Antrenare raspundere administrator social

Procesul-verbal de control al Garzii Financiare si concluziile acestuia, necontestate de societatea debitoare, fac dovada impotriva reprezentantilor acesteia in ceea ce priveste legalitatea inregistrarilor contabile verificate de organul de control financiar.

Pentru a se dispune antrenarea raspunderii administratorului social in temeiul art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006 trebuie indeplinite mai multe conditii: savarsirea unei fapte ilicite, producerea unui prejudiciu si legatura de cauzalitate intre acestea, faptele fiind de natura sa conduca la insolventa debitoarei.

Conform art. 10 alin. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991 „Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la persoanele prevazute la art. 1 alin. (1) - (4) revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii respective.

Existenta unui proces-verbal de control al Garzii Financiare in care se

concluzioneaza ca societatea a produs un prejudiciu bugetului consolidat al statului, fiind incalcate mai multe acte normative: Legea 571/2003 codul fiscal, OG 92/2003 Codul de procedura fiscala , Legea contabilitatilor nr. 82/1991, OPANAF nr. 3665/2011 privind decontul de TVA, OPAWAF nr. 3596/2011 privind declaratia informativa 394, Legea societatilor comerciale nr. 31/1990, necontestat de debitoare, ci, dimpotriva, chiar recunoscut si insusit, face dovada savarsirii de catre administratorul social al debitoarei a faptei prevazute de art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006 constand in netinerea unei contabilitati in conformitate cu legea.

Prin sentinta nr. 584 din 25martie 2014 pronuntata de Tribunalul Dolj - Sectia a Il-a civila in dosarul nr. 7924/63/2013/a1 s-a respins cererea de suportare a pasivului debitoarei, formulata de lichidatorul judiciar CII OC - desemnat sa administreze procedura insolventei debitoarei SC P SRL, impotriva paratei MG.

In considerentele sentintei, judecatorul sindic a retinut ca in fapt, desi a fost notificat de catre lichidatorul judiciar desemnat sa administreze procedura insolventei debitoarei sa ii predea documentele prevazute de art. 28 Legea 85/2006, parata nu si-a indeplinit aceasta obligatie.

S-a constatat ca, in speta nu a fost vorba de un refuz al paratului de prezentare a documentelor solicitate de catre lichidator, ci de o imposibilitate determinata de faptul ca acestea au fost confiscate de Politia feroviara, facand obiectul dosarului penal nr.688/P/2012 inregistrat la Parchetul de pe langa Tribunalul Dolj .

Astfel, potrivit art. 138 din Legea 85/2006, la cererea lichidatorului judiciar, desemnat sa administreze procedura insolventei unui debitor, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului persoana juridica sa fie suportata de membrii organelor de administrare,(..) daca acestia au folosit bunurile sau creditele societatii in interes propriu sau in cel al unei alte persoane; au facut acte de comert in interes personal sub acoperirea persoanei juridice ; au dispus in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati; au tinut o contabilitate fictiva, facand sa dispara documente ale societatii sau nu a tinut contabilitatea in conformitate cu legea."

Pentru angajarea raspunderii membrilor acestor organe de conducere trebuie indeplinite mai multe conditii: savarsirea unei fapte ilicite dintre cele enumerate de lege, existenta prejudiciului, existenta legaturii de cauzalitate intre fapta si prejudiciu si vinovatia persoanei care raspunde.

Sarcina probei acestor patru conditii revine lichidatorului judiciar, titular al actiunii, conform art. 249 NCPC care prevede ca " cel care face o sustinere in cursul procesului trebuie sa o dovedeasca".

S-a apreciat ca, in speta, lichidatorul nu a produs probe in sustinerea faptei invocate - aceea de a nu se fi tinut contabilitatea in conformitate cu legea, aratand ca debitorul nu dispune de fonduri pentru plata onorariului de expert.

Impotriva sentintei pronuntate de judecatorul sindic a declarat apel la 25.04.2014 CII OC lichidator al debitoarei SC P SRL, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

In motivare s-a aratat ca prin considerente, instanta retine numai ca debitoarea nu are sume disponibile pentru expertiza, desi onorariul era in sarcina paratului, fara a analiza nici unul din motivele actiunii cu care a fost investita si nici probele administrate.

Prin procesul verbal nr. 3437/DJ/28.12.2012, GFSJD, retine, la pagina 29, ca inregistrarile in evidenta financiar contabila a achizitiilor de bunuri nu au la baza operatiuni reale, fiind in fapt operatiuni fictive. In acest fel a fost marit artificial TVA-ul deductibil, prejudiciul fiind de 215.522,70 lei. Prejudiciul total, retinut prin procesul verbal este de 749.996 lei, fiind enumerate si actele normative incalcate.

Este evidenta legatura de cauzalitate intre comportamentul culpabil al

administratorilor si falimentul debitoarei.

In drept au fost invocate dispozitiilor art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006 si art. 10 alin. 1 din Legea nr. 82/1991.

La dosar s-a dispus atasarea, din oficiu, din sistemul ECRIS a incheierii din Camera de Consiliu din 16.04.2013 avand ca obiect deschiderea procedurii insolventei debitoarei.

Analizand cauza prin prisma criticilor formulate, Curtea a apreciat apelul fondat pentru urmatoarele considerente:

Prin cererea formulata, lichidatorul debitoarei SC P SRL, CII OC a solicitat judecatorului sindic antrenarea raspunderii patrimoniale a administratorului social MG pentru savarsirea faptei prevazute de art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006.

Invocand constatarile cuprinse in procesul verbal nr. 3437/DJ/28.12.2012 al GFSJD sa aratat ca la societatea debitoare nu a fost tinuta contabilitatea in conformitate cu legea, la dosar fiind depus procesul verbal la care s-a facut referire.

Desi, prin incheierea de sedinta din 28.01.2014, instanta a pus in vedere paratei MG sa achite onorariul de expert in valoare de 500 lei, acordand mai multe termene in acest sens si, desi prin incheierea de sedinta din 18.03.2014 decade parata din proba cu expertiza in temeiul art. 254 alin. 4 lit. d Cod Procedura Civila, in motivarea sentintei instanta retine ca lichidatorul este cel care nu a platit onorariul de expert si ca actiunea sa nu este dovedita.

Curtea a constatat insa ca, la dosar, lichidatorul a depus procesul verbal de control nr. 3437/DJ/28.12.2012 al GF, iar SRPTC a depus cele 10 volume de acte contabile ale debitoarei ( adresa la fila 48 dosar fond), inscrisuri cu privire la care instanta nu se pronunta deloc, desi au fost invocate si au constituit temei al formularii actiunii in raspundere.

Mai mult, instanta retine, in mod eronat, ca lichidatorul nu a facut dovada sustinerilor din cererea adresata instantei.

Pentru a se dispune antrenarea raspunderii administratorului social in temeiul art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006 trebuie indeplinite mai multe conditii: savarsirea unei fapte ilicite, producerea unui prejudiciu si legatura de cauzalitate intre acestea, faptele fiind de natura sa conduca la insolventa debitoarei.

Fapta ilicita invocata de reclamant consta in netinerea contabilitatii conform legii.

Conform art. 10 alin. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991 „Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la persoanele prevazute la art. 1 alin. (1) - (4) revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii respective.

In cazul de fata insa, in sarcina administratorului social se retine savarsirea mai multor fapte, conform procesului verbal de control nr. 3437/DJ/28.12.2012 al Garzii Financiare ( filele 11-41 dosar fond), intre care:

- „ documentele de achizitie inregistrate in evidenta contabila a SC P SRL (...) prezinta numeroase neconcordante cu privire la datele de identificare ale furnizorilor (...)”

• „ pentru niciuna din facturile de achizitie nu au fost prezentate documente care sa ateste intrarea efectiva in gestiune a marfurilor( note de receptie si constatare diferite, documente de cantarire)”.
•  au fost efectuate retrageri de numerar fara justificare in ce priveste modul de folosire a bunurilor”.
•  „(...) s-a constatat ca inregistrarile in evidenta financiar contabila a achizitiilor de bunuri taxabile si netaxabile declarate de catre societatea verificata nu au la baza operatiuni reale asa cum sunt definite in Legea nr. 571/2003 Codul fiscal (....)”.
• prejudiciul evaluat prin sustragerea de la plata catre bugetul de stat consolidat este in valoare de 215.572, 70 lei.
• prin inregistrarea in evidenta contabila a achizitiilor de bunuri (taxabile si netaxabile ) fictive, societatea a incalcat dispozitiile art. 4 alin. 1
  
  ²
  
  si art. 21 alin. 4 lit. f din Legea nr. 571/2003, creand un prejudiciu in valoare de 749.996 lei .

Prin procesul verbal de control se concluzioneaza ca societatea SC P SRL a produs un prejudiciu total de 965.569 lei bugetului consolidat al statului, fiind incalcate mai multe acte normative: Legea 571/2003 codul fiscal, OG 92/2003 Codul de procedura fiscala , Legea contabilitatilor nr. 82/1991, OPANAF nr. 3665/2011 privind decontul de TVA, OPAWAF nr. 3596/2011 privind declaratia informativa 394, Legea societatilor comerciale nr. 31/1990.

Acest proces verbal de control al Garzii Financiare nu a fost contestat de debitoare, ci, dimpotriva, este chiar recunoscut si insusit. Acest lucru rezulta din cererea de deschidere a procedurii insolventei debitoarei SC P SRL prin administrator MG, care a fost motivata prin existenta unui prejudiciu creat bugetului consolidat al statului.

Cu alte cuvinte, necontestand procesul verbal de control si recunoscand prejudiciul, rezulta ca probele administrate la instanta de fond ( recunoasterea, procesul verbal de control si cele 10 volume ale inregistrarilor contabile) fac dovada savarsirii de catre administratorul social al debitoarei a faptei prevazute de art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006 constand in netinerea unei contabilitati in conformitate cu legea.

Administratorul social raspunde pentru savarsirea faptelor descrise in procesul vebal de control al GF, prejudiciul creat este cert si recunoscut de administratorul social chiar prin cererea de deschidere a procedurii insolventei, intre fapte existand si legatura de cauzalitate asa cum se retine prin acelasi proces verbal de control.

Tot conform cererii de deschidere a procedurii insolventei si incheierii de sedinta pronuntata in Camera de Consiliu la 16.04.2013 in dosarul nr. 7924/63/2013, aceasta fapta a condus in mod direct la insolventa debitoarei controlul fiind efectuat la 28.12.2012, iar cererea de deschidere a procedurii fiind formulata dupa numai trei luni, la 12.04.2013.

Parata MG nu a facut dovada contrara in cauza, fiind chiar decazuta din proba cu expertiza contabila.

Fata de considerentele de fapt si de drept expuse, Curtea a apreciat ca hotararea instantei de fond este nelegala, astfel incat in temeiul art. 480 Cod Procedura Civila a admis apelul formulat de CII OC, a schimbat in tot sentinta in sensul ca a admis cererea lichidatorului judiciar si a obligat parata la plata sumei de 1.408.980 lei reprezentand pasivul debitoarei ramas neacoperit.
(Decizia nr. 292 din 19.06.2014 - Sectia a 11-a civila, rezumat judecator Constantin Popescu.)