Acordarea de daune morale unei persoane juridice

Cuprins pe materii
:
Drept procesual penal. Partea generala.

Legislatie relevanta
:
art. 257 si art. 1391 Cod civil 

Rezumat
:

In sistemul Noului Cod Civil, recunoasterea drepturilor nepatrimoniale ale persoanei juridice si posibilitatea repararii prejudiciilor cauzate ca urmare a incalcarii unor astfel de drepturi sunt expres prevazute de art. 257. Nu exista niciun motiv pentru care aceste dispozitii sa nu fie aplicabile si in ceea ce priveste actiunea civila exercitata in procesul penal.

 

   
Decizia penala nr. 1017/25.09.2019 a Curtii de Apel Galati

 

Prin sentinta penala nr. 627/16.04.2019 a Judecatoriei Galati s-au hotarat urmatoarele:

A fost condamnat inculpatul ...  la pedeapsa de  6 (sase)  luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de „distrugere”, prevazuta de art. 253 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedura penala (fapta din 16.12.2017).

A fost condamnat inculpatul … la pedeapsa de 6 (sase) luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de „tulburarea linistii si ordinii publice”, prevazuta de art. 371 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedura penala (fapta din 16.12.2017).

In temeiul art. 38 alin. 1 si art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, s-a aplicat inculpatului ... pedeapsa cea mai grea, de  6 (sase)  luni inchisoare, la care se adauga un spor de 2 (doua) luni inchisoare, urmand ca in final inculpatul ...  sa execute pedeapsa de  8 (opt)  luni  inchisoare.

In baza art. 91 Cod penal, s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere si stabileste termen de supraveghere de 2 (doi) ani, conform dispozitiilor art. 92 Cod penal.

In baza art. 93 alin. 1 Cod penal, a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:

a) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune Galati, la datele fixate de acesta;

b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;

c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;

d) sa comunice schimbarea locului de munca;

e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.

In baza art. 93 alin. 2  lit. b Cod penal, s-a impus inculpatului ca pe durata termenului de supraveghere sa respecte obligatia de a frecventa un program de reintegrare sociala derulat de catre serviciul de probatiune sau organizat in colaborare cu institutii din comunitate.

In baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o munca neremunerata in folosul comunitatii in cadrul Primariei …, judetul …  sau  in cadrul  Scolii Gimnaziale …, judetul …, pe o perioada de 60 de zile lucratoare, sub coordonarea Serviciului de Probatiune Galati.

In baza art. 404 alin. 2 Cod procedura penala, cu referire la art. 91 alin. 4 Cod penal, s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 96 Cod penal, privind situatiile care atrag revocarea suspendarii pedepsei sub supraveghere, respectiv savarsirea unei noi infractiuni in termenul de supraveghere si neindeplinirea cu rea-credinta a masurilor, obligatiilor de supraveghere stabilite prin prezenta hotarare.

In baza art. 19, art. 25 si 397 Cod procedura penala, in referire la art. 1349, 1357-1358  Cod Civil, a fost admisa, in parte, actiunea civila exercitata de partea civila …, prin administratori …  si  ... si in consecinta:

S-a dispus obligarea inculpatului ... catre partea civila … la plata sumei de 2360,85 lei cu titlu de daune materiale.

Au fost respinse restul pretentiilor solicitate de partea civila, ca nefondate.

In baza art. 274 alin. 1 Cod procedura penala a fost obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 300 de lei este aferenta urmaririi penale.

In baza art. 276 alin. 1 Cod procedura penala a fost obligata inculpatul catre partea civila … la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, constand in onorariu avocat.

Pentru a pronunta hotararea judecatoreasca, prima instanta a retinut urmatoarele:

I. Situatia de fapt si incadrarea juridica retinuta prin rechizitoriu

Prin rechizitoriul nr. 8612/P/2017 emis la data de 29.03.2017  de Parchetul de pe langa Judecatoria Galati, inregistrat pe rolul Judecatoriei Galati la data de 10.04.2018, sub dosar nr. 6969/233/2018, a fost trimis in judecata, in stare de libertate, inculpatul …, pentru savarsirea infractiunilor de  distrugere si tulburarea linistii si ordinii publice, prevazute de art. 253 alin. 1 si art. 371 din Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Cod penal.

Prin actul de sesizare, s-a retinut in sarcina inculpatului ca in data de 16.12.2017, in jurul orei 18

⁰⁰

, a spart mai multe geamuri ale magazinului administrat de sotii ...  si a distrus in interiorul acestuia mai multe bunuri si ca in public, prin violenta, asupra bunurilor si persoanelor si prin amenintari a tulburat ordinea si linistea publica.

In cursul urmaririi penale s-au efectuat acte de urmarire penala specifice, concretizate in urmatoarele mijloace materiale de proba, aflate in dosarul de urmarire penala: declaratiile inculpatului; declaratie …; declaratie …; proces verbal de cercetare la fata locului + plansa foto …; declaratie de martor …; declaratie de martor …; declaratie martor …; declaratie martor …; declaratie martor …; inscrisuri privind actiunea civila.

Actiunea civila

In cursul urmaririi penale persoana vatamata s-a constituit parte civila in procesul penal cu un cuantum de 3.700 RON.

II. Procedura camerei preliminare

Prin incheierea nr. 1178  din 16.05.2018, judecatorul de camera preliminara a constatat legalitatea rechizitoriului cu nr. 8612/P/2017 emis la data de  29.03.2018 de Parchetul de pe langa Judecatoria Galati, legalitatea administrarii probelor, legalitatea actelor de urmarire penala si a dispus inceperea judecatii in cauza privind pe inculpatul …, pentru savarsirea infractiunilor de  distrugere si tulburarea linistii si ordinii publice, prevazute de art. 253 alin. 1 si art. 371 din Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Cod penal.

III. Desfasurarea cercetarii judecatoresti

La termenul de judecata din data de 19.11.2018, inainte de inceperea cercetarii judecatoresti, inculpatul a declarat ca intelege sa se prevaleze de dispozitiile art. 374 alin. 4 Cod procedura penala, aratand ca recunoaste in totalitate faptele retinuta in actul de sesizare si solicita ca judecata sa se faca pe baza probelor administrate in faza de urmarire penala, pe care le cunoaste si ca si le insuseste, si a inscrisurilor prezentate de parti. Instanta a procedat la audierea inculpatului in acest sens si, avand in vedere pozitia procesuala a acestuia, dar si probele administrate in cursul urmaririi penale, a pus in discutie cererea inculpatului si a apreciat ca sunt indeplinite conditiile pentru aplicarea prevederilor art. 375 alin. 1 si 2 Cod procedura penala.

Cu ocazia audierii, inculpatul a declarat ca este de acord sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitatii, in cazul in care va fi gasit vinovat.

La acelasi termen de judecata s-au depus precizari cu privire la actiunea civila exercitata de partea civila, in sensul ca se constituie parte civila cu suma de 20.000 lei cu titlu de prejudiciu material si moral.

Pentru solutionarea completa a cauzei, instanta a dispus atasarea fisei de cazier a inculpatului.

Inculpatul si partea civila au avut asigurata asistenta juridica de avocati alesi.

Instanta a incuviintat si administrat pentru inculpat si partea civila, proba cu inscrisuri si pentru partea civila proba testimoniala cu martorul …

IV. Analizand actele si lucrarile dosarului si probatoriul administrat in cursul urmaririi penale, instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:

La data de 16.12.2017, in jurul orei 18

⁰⁰

, inculpatul …, aflat in stare de ebrietate, s-a deplasat la magazinul sotilor …  din satul ..., com. … , jud. … aceeasi localitate, unde pe fondul unor discutii contradictorii despre o datorie, a distrus mai multe bunuri si a exercitat violente asupra persoanelor de fata, tulburand astfel si linistea si ordinea publica.

Din declaratiile inculpatului date in faza de urmarire penala a rezultat ca in luna noiembrie a anului 2017 a mers la magazinul lui ...  pentru a cumpara o minge de tenis. Neavand bani, a    luat-o pe datorie, tinand minte ca aceasta era de 14 RON. Ulterior, la mijlocul lunii decembrie, a aflat de la tatal sau, …, despre faptul ca ...  l-ar fi apostrofat pe acesta pentru o datorie de-a inculpatului in cuantum de 30 de RON. A doua zi, in data de 16.12.2017, dupa ce a consumat bauturi alcoolice si aflat in stare de ebrietate, a plecat la plimbare in sat, ajungand la magazinul lui ... A intrat cu acesta intr-o discutie in urma careia, din cauza faptului ca a fost acuzat ca a mintit, …  i-a spus sa nu mai vina in magazin. Dupa aceste momente, probabil din cauza starii de ebrietate, dupa cum a apreciat in declaratie inculpatul, a inceput sa loveasca cu pumnii geamurile de tip termopan, dar nu a mai tinut minte exact ce a facut. Acesta a mai mentionat ca a daramat si cateva rafturi din interiorul magazinului si ca i-a lovit pe ...  si pe …

Din declaratiile lui ...  rezulta ca in jurul orei 18

⁰⁰

, in seara de 16.12.2017, dupa discutia avuta cu inculpatul, acesta s-a infuriat si a iesit din magazin, incepand sa loveasca cu pumnii geamurile de la peretele exterior al magazinului, provocandu-si leziuni in zona mainilor si a incheieturilor. ... a indemnat persoanele aflate la fata locului sa se adaposteasca de actiunile inculpatului intr-o anexa din lateralul magazinului. Inculpatul a revenit in magazin si a continuat devastarea localului prin daramarea unor rafturi cu produse alimentare. La iesirea din magazin i-a lovit cu pumnul pe ...  si pe … Sotia lui …, …, chemata fiind de urgenta de sotul sau, a observat la fata locului atat distrugerile produse pana la sosirea ei, cat si actiunile ulterioare ale inculpatului …, care, intrand si iesind din magazin de cateva ori, a continuat actele de distrugere. Pe mainile, fata si hainele sale existau vizibile urme de sange. Din declaratia acesteia a rezultat ca in zona magazinului se aflau si ... si …

In declaratia martorului … s-a aratat ca acesta se afla la data de 16.12.2017 la locuinta sa, invecinata cu magazinul sotilor ... La un moment dat, anume in jurul orei 19

⁰⁰

, a auzit scandal si a iesit din curte. L-a vazut pe inculpat cum spargea cu pumnul un geam. Martorul s-a apropiat de magazin si l-a vazut pe inculpat murdar de sange. In interiorul magazinului erau sotii …, ambii vizibil afectati de cele intamplate, si, in magazia din lateralul magazinului, adapostite de actiunile lui …, alte persoane. La fata locului se aflau …, ...  si …

Dintre acestia au fost audiati in calitate de martor …  si …, declaratiilor lor confirmand aspectele de mai sus. Amandoi martorii au declarat ca au fost loviti cu pumnul de catre inculpate. Anuntat fiind de fratele sau despre cele ce s-au intamplat la magazin, martorul …, tatal inculpatului, a mers impreuna cu martorul …, fratele inculpatului, la fata locului. Acestia au fost nevoiti sa intervina pentru a-l linisti pe inculpat si a-i opri sangerarea.

Distrugerile create de inculpatul ... au fost fixate cu ocazia cercetarii la fata locului prin fotografie judiciara. Din imaginile atasate s-au observat geamurile sparte ale peretelui exterior, rafturile rasturnate si urmele de sange scurs in urma leziunilor suferite de inculpate.

Din declaratiile persoanelor vatamate, ale martorilor si din cele fixate cu ocazia cercetarii la fata locului s-a conturat puternic atmosfera de teama, de nesiguranta a celor prezenti cu privire, cel putin, la integritatea lor fizica, in conditiile in care inculpatul a lovit doua dintre ele.

Inculpatul a recunoscut comiterea faptelor atat in faza de urmarire penala, cat si in fata instantei, unde a solicitat ca cercetarea judecatoreasca sa se desfasoare in procedura abreviata a recunoasterii vinovatiei.

Instanta a retinut astfel ca, din ansamblul probator administrat in cursul urmaririi penale, respectiv: declaratiile inculpatului; declaratie …; declaratie …; proces verbal de cercetare la fata locului + plansa foto; declaratie de martor …; declaratie de martor …; declaratie martor …; declaratie martor …; declaratie martor …; inscrisuri privind actiunea civila …, corelat cu recunoasterea faptelor in fata instantei, rezulta, dincolo de orice indoiala, ca inculpatul ...  in data de 16.12.2017, in jurul orei 18

⁰⁰

, a spart mai multe geamuri ale magazinului administrat de sotii ...  si a distrus in interiorul acestuia mai multe bunuri si ca in public, prin violenta, asupra bunurilor si persoanelor si prin amenintari a tulburat ordinea si linistea publica.

V. Incadrarea juridica a faptelor retinuta de catre instanta

In drept, s-a retinut ca faptele inculpatului ...  care in data de 16.12.2017, in jurul orei 18

⁰⁰

, a spart mai multe geamuri ale magazinului administrat de sotii ...  si a distrus in interiorul acestuia mai multe bunuri si ca in public, prin violenta, asupra bunurilor si persoanelor si prin amenintari a tulburat ordinea si linistea publica, constituie infractiunile de distrugere si tulburarea linistii si ordinii publice, prevazute de art. 253 alin. 1 si art. 371 din Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Cod penal.

VI. Individualizarea judiciara a pedepsei

Fata de considerentele de fapt si de drept mai sus aratate, instanta a constatat ca faptele pentru care a fost trimis in judecata exista, au fost savarsite de inculpat si constituie infractiune in sensul art. 15 Cod penal, astfel incat in baza art. 396 alin. 2 Cod de procedura penala, a dispus condamnarea inculpatului, pentru fiecare infractiune, la cate o pedeapsa in limitele prevazute de lege.

La individualizarea pedepsei ce a fost aplicata, instanta, avand in vedere si dispozitiile art. 74 Cod penal, a tinut seama de imprejurarile si modul de comitere a infractiunii precum si de mijloacele folosite, de starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, natura si gravitatea rezultatului produs, natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal, nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala a inculpatului.

Totodata, a avut astfel in vedere ca inculpatul se afla la primul contact cu legea penala (conform fisei de cazier judiciar), a recunoscut savarsirea faptelor in fata instantei, este o persoana tanara in varsta de 23 ani, are un loc de munca, fiind electrician la …

Pe de alta parte, instanta a avut in vedere imprejurarile concrete in care au fost savarsite faptele, astfel cum au fost descrise mai sus, respectiv intr-un magazin unde se aflau mai multe persoane, conduita agresiva a inculpatului, care a  spart geamurile magazinului, a daramat rafturi, distrugand astfel bunuri aflate pe aceste rafturi, a lovit persoane si a persistat in aceasta atitudine, chiar si dupa ce s-a ranit cand a spart geamurile. Faptul ca inculpatul a fost nemultumit de suma indicata de catre, ca fiind datoria pe care o are de achitat nu justifica comportamentul acestuia si amploarea pe care a luat-o intregul incident, care a fost de natura sa creeze o puternica stare de temere persoanelor aflate in zona.

Din acest motiv, instanta nu a primit apararea inculpatului si solicitarea sa de a i se retine in favoare circumstantele atenuante prevazute de art. 75 alin. 1 lit. a) si alin. 2 lit. a) si b) Cod penal, cu atat mai mult cu cat acesta nu a facut eforturi pentru a inlatura sau diminua consecintele infractiunii, pana in prezent nefacand dovada ca ar fi achitat macar o parte din valoarea bunurilor distruse.

 Totodata, instanta a subliniat faptul ca starea de ebrietate in care se afla inculpatul nu poate reprezenta o circumstanta atenuanta, atat timp cat este voluntara, ci dimpotriva confera o periculozitate sporita atat infractiunilor comise, cat si  persoanei acestuia.

Pentru considerentele aratate, instanta a stabilit pentru fiecare dintre cele doua infractiuni cate o pedeapsa cu inchisoarea, considerand ca pedeapsa amenzii nu este suficienta, fata de imprejurarile comiterii faptelor si va avea  in vedere la stabilirea pedepsei limitele prevazute de art. 253 alin. 1 Cod penal (de la 3 luni la 2 ani) si respectiv art. 371 Cod penal  (de la 3 luni  la 2 ani inchisoare), reduse potrivit art. 396 alin. 10 Cod procedura penala.

 In aceste limite si avand in vedere criteriile analizate, instanta a aplicat inculpatului   pedeapsa de 6 (sase) luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de „distrugere”, prevazuta de art. 253 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedura penala si pedeapsa de 6 (sase) luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de„tulburarea linistii si ordinii publice”, prevazuta de art. 371 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedura penala, aplicarea acestor pedepse fiind necesara, intrucat constituie un mijloc apt de indreptare a inculpatului, astfel incat sa se formeze o atitudine corecta fata de ordinea de drept si regulile de convietuire sociala, fiind necesara si proportionala cu scopul urmarit, respectiv prevenirea savarsirii de noi infractiuni.

 Instanta  a constatat ca cele doua fapte sunt concurente, motiv pentru care, in temeiul art. 38 alin. 1 si art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, a aplicat inculpatului …  pedeapsa cea mai grea, de  6 (sase)  luni inchisoare, la care a adaugat un spor de 2 (doua) luni inchisoare, urmand ca in final inculpatul ...  sa execute pedeapsa de 8 (opt)  luni inchisoare.

In ceea ce priveste individualizarea judiciara a modalitatii de executare a pedepsei rezultante, avand in vedere situatia de fapt retinuta, dar si persoana inculpatului, care nu are antecedente penale si care a recunoscut comiterea faptelor, instanta a apreciat ca scopul si functiile pedepsei ce a fost aplicata acestuia in prezenta cauza, pot fi atinse si fara privarea sa efectiva de libertate, impunandu-se supravegherea conduitei acestuia pentru o perioada determinata.

Astfel, potrivit dispozitiilor art. 91 Cod penal, se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei pe o anumita durata cu indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: pedeapsa aplicata, inclusiv in caz de concurs de infractiuni, este inchisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, cu exceptia cazurilor prevazute in art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a implinit termenul de reabilitare, infractorul si-a manifestat acordul de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii, in raport de persoana infractorului, de conduita avuta anterior savarsirii infractiunii, de eforturile depuse de acesta pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, precum si de posibilitatile sale de indreptare, instanta a apreciat ca aplicarea pedepsei este suficienta si, chiar fara executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infractiuni, insa este necesara supravegherea conduitei sale pentru o perioada determinata.

Instanta a constatat ca in prezenta cauza sunt indeplinite cerintele prevazute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentinta fiind de 8 luni inchisoare, inculpatul nu are antecedente penale, nu s-a sustras de la urmarire penala ori judecata, astfel incat instanta a avut convingerea ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea de catre acesta a pedepsei aplicate.  

Fata de aceste considerente, in baza art. 91 Cod penal, a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere si a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozitiilor art. 92 Cod penal.

VII. Latura civila

In cursul urmaririi penale …, prin administrator …, s-a constituit parte civila in procesul penal cu un cuantum de 3.700 RON, reprezentand contravaloarea bunurilor distruse, care sunt evidentiate in adresa de constituire ca parte civila.

In dovedirea sumei solicitate cu acest titlu a depus facturile de achizitionare a produselor alimentare distruse si factura de achizitionare a geamurilor de termopan pentru inlocuirea celor distruse.

In instanta, partea civila a depus precizari cu privire la suma finala cu care se constituie parte civila in cauza, solicitand obligarea inculpatului la plata sumei de 20.000 lei prejudiciu material si moral, compusa din 1.000 lei contravaloarea unui laptop, ajuns in stare de neutilizare din cauza faptei inculpatului, 6.000 lei contravaloarea lucrarilor de zugravire a interiorului magazinului, intrucat peretii au ramas patati cu sange, iar usile lovite cu picioarele de inculpat au necesitat reparatii, 3.000 lei contravaloarea marfii care a expirat  in intervalul in care magazinul a ramas inchis urmare faptei de distrugere, 1.000 lei contravaloarea asigurarii pazei magazinului in perioada cat magazinul a fost lipsit de geamurile exterioare, 6.000 lei profitul de care a fost lipsita societatea in perioada in care nu a functionat, cu mentiunea ca fapta inculpatului a fost comisa in preajma sarbatorilor de Craciun cand vanzarile erau mai mari decat de obicei.

In dovedirea daunelor solicitate a solicitat proba cu inscrisuri si proba cu martori, instanta incuviintand aceste probe cu limitarea la un singur martor, in acest sens fiind audiat martorul.

Analizand probatoriul administrat prin raportare la solutia pe latura penala a cauzei si la  criteriile si elementele care au stat la baza acesteia, instanta a retinut ca prin actiunea ilicita a inculpatului …, constand in infractiunea de distrugere, s-a cauzat partii civile … un prejudiciu.

 Curtea Europeana privind Drepturile Omului, prin jurisprudenta sa, reaminteste ca o hotarare prin care se constata o incalcare a drepturilor unei parti, determina statul de a pune capat acelei incalcari si de a elimina consecintele pagubitoare pentru acea persoana. Daca dreptul intern pertinent nu permite decat o eliminare imperfecta a consecintelor acestei incalcari, art. 41 din Conventia Europeana confera Curtii competenta de a acorda o reparatie in favoarea partii vatamate. Printre elementele luate in considerare de catre Curte, atunci cand se pronunta in materie, se numara prejudiciul material, mai precis pierderile efectiv suferite, rezultand direct din pretinsa incalcare, si prejudiciul moral, care reprezinta repararea starii de angoasa, a neplacerilor si a incertitudinilor rezultand din aceasta incalcare, precum si din alte pagube nemateriale (cauza Ernestina Zullo din noiembrie 2004).

Instanta a retinut ca angajarea raspunderii civile a inculpatului este intemeiata pe dispozitiile art. 1357 Cod civil (raspundere civila delictuala), in cauza fiind indeplinite conditiile legale pentru tragerea la raspundere civila a inculpatului: fapta ilicita - infractiunea savarsita, prejudiciul cert si nereparat inca, legatura de cauzalitate directa dintre fapta ilicita si prejudiciul produs, vinovatia inculpatului.

Totodata, pentru ca prejudiciul sa fie susceptibil de reparare se cer a fi intrunite urmatoarele conditii: sa fie cert si sa nu fi fost reparat inca. Caracterul cert al prejudiciului presupune ca acesta este sigur, atat in privinta existentei, cat si in privinta posibilitatii de evaluare. Prejudiciul actual, cel care a fost deja produs la data cand se pretinde repararea lui, este intotdeauna cert. De asemenea, este cert prejudiciul viitor, care, desi nu s-a produs inca, este sigur ca se va produce in viitor.

In ceea ce priveste daunele materiale solicitate, din examinarea tuturor inscrisurilor depuse la dosar instanta a retinut ca exista legatura de cauzalitate intre actiunea ilicita a inculpatului si prejudiciul material suferit de partea civila …, constand in contravaloarea bunurilor care se aflau pe rafturile lovite de inculpat si distruse in acel moment, contravaloarea geamurilor sparte, care au fost inlocuite ulterior si contravaloarea produselor de curatenie si zugravire a magazinului. In acest sens instanta a retinut ca din plansele foto se poate observa ca exista anumite locuri cu patate cu sangele provenind de la inculpat dupa ce s-a ranit ca urmare a spargerii  geamurilor, precum si starea in care arata interiorul magazinului imediat dupa comiterea faptei, fiind astfel necesara efectuarea unor activitati de readucere a magazinului in starea anterioara acestui incident.

Verificand inscrisurile depuse de partea civila, instanta a constatat ca nu se face dovada ca laptopul despre care face referire partea civila ar fi fost achizitionat de catre societate, iar pe de alta parte nici a faptului ca acesta ar fi fost adus in stare de neutilizare ca urmare a faptei inculpatului.

De asemenea, instanta a avut in vedere facturile de achizitionare a produselor alimentare distruse efectiv la momentul comiterii faptei, ce au fost evidentiate de partea civila imediat dupa acest moment in adresa de constituire ca parte civila depusa in dosarul de urmarire penala, apreciind ca nu s-a facut dovada existentei unei legaturi de cauzalitate intre fapta inculpatului si expirarea valabilitatii unor produse pentru care au fost depuse ulterior in instanta diverse facturi.

Totodata, instanta a constatat ca nu s-a dovedit de catre partea civila ca ar fi suferit pierderea unui profit de 6.000 lei  in perioada in care nu a functionat, despre care aceasta face referire, cu atat mai mult cu cat din declaratia martorului …  a rezultat faptul ca acesta a cumparat produse de la magazinul respectiv inaintea sarbatorilor de Craciun, magazinul fiind deschis.

Din declaratia acestui martor a rezultat ca in localitate sunt doua magazine alaturate, care comercializeaza acelasi tip de marfuri, ambele fiind frecventate de sateni, ca nu cunoaste daca pentru paza magazinului partea civila a angajat vreun paznic, dar ca paza localitatii este sigur asigurata de un paznic. A mentionat ca magazinul are o terasa exterioara pe care se afla o lada frigorifica, o vitrina cu bauturi si diverse bunuri (unelte, galeti). A aratat ca inculpatul a spart  numai geamurile de pe terasa si ca geamurile au fost inlocuite dupa cateva zile. Acesta a mai aratat ca nu cunoaste daca magazinul a fost inchis vreo perioada dupa incident, dar ca  stie ca magazinul a fost aranjat ulterior.

Analizand intregul probatoriu administrat in cauza, instanta a retinut ca a fost dovedita suma de 2.001,8 lei, reprezentand contravaloarea bunurilor din magazin care au fost distruse de inculpat in data de 16.12.2017, precum si a geamurilor sparte in aceeasi imprejurare, ce au fost inlocuite ulterior, precum si suma de 359,05 lei, reprezentand contravaloarea produselor de curatenie si zugravit, deci in total suma de 2.360,85 lei, care rezulta din facturile din dosarul urmarire penala si factura din dosarul de fond.

Astfel cum s-a aratat mai sus, s-a retinut ca partea civila nu a facut dovada ca intre celelalte sume precizate cu titlu de daune materiale (1.000 lei contravaloarea unui laptop, ajuns in stare de neutilizare din cauza faptei inculpatului, 6.000 lei contravaloarea lucrarilor de zugravire a interiorului magazinului, 3.000 lei contravaloarea marfii care a expirat in intervalul in care magazinul a ramas inchis urmare faptei de distrugere, 1.000 lei contravaloarea asigurarii pazei magazinului in perioada cat magazinul a fost lipsit de geamurile exterioare, 6.000 lei profitul de care a fost lipsita societatea in perioada in care nu a functionat) si fapta ilicita a inculpatului ar exista vreo legatura de cauzalitate.

Avand in vedere imprejurarea ca partea civila este o societate comerciala, instanta a retinut ca prin actiunea ilicita a inculpatului nu s-a cauzat partii civile un prejudiciu moral.

Pentru toate aceste considerente,  in baza art. 19, art. 25 si 397 Cod procedura penala, in referire la art. 1349, 1357-1358  Cod Civil, instanta a admis, in parte, actiunea civila exercitata de partea civila …, prin administratori ...  si  …, si in consecinta:

A dispus obligarea inculpatului ...  catre partea civila … la plata sumei de 2.360,85 lei cu titlu de daune materiale.

A respins restul pretentiilor solicitate de partea civila, ca nefondate.

Impotriva acestei sentinte penale au declarat apel inculpatul …, partea civila …. si persoanele vatamate …  si ...

In motivele de apel formulate potrivit dispozitiilor art. 412 Cod procedura penala, s-au invocat urmatoarele:

Inculpatul ...  a formulat
critici de netemeinicie
a hotararii atacate, solicitand aplicarea unei pedepse cu amenda penala in locul celei cu inchisoarea. In sprijinul acestei solicitari au fost invocate argumente referitoare la situatia personala si familiala a inculpatului, lipsa antecedentelor penale, existenta unei provocari a persoanei vatamate.

Partea civila … si persoanele vatamate …  si ... au invocat la randul lor
critici de nelegalitate si netemeinicie
sustinand ca:

- in mod gresit prima instanta a apreciat ca ...  si …  nu s-au constituit parti civile in cauza si a respins acordarea de daune morale;

- daunele materiale au fost gresit cenzurate, intreaga suma solicitata cu acest titlu fiind dovedita.

In cursul cercetarii judecatoresti in apel partile au fost citate potrivit dispozitiilor art. 420 alin. 1 Cod procedura penala.

Instanta de apel a procedat la ascultarea inculpatului, potrivit dispozitiilor art. 420  alin. 4  Cod procedura penala, care a precizat ca nu doreste sa dea declaratie in fata instantei de control jurisdictional.  

Nu a fost solicitata readministrarea probelor administrate la prima instanta si nici administrarea unor probe noi.

Examinand hotararea atacata din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 417 alin.  2 Cod procedura penala, Curtea constata ca apelul declarat in cauza de catre partea civila ... este partial fondat, iar apelurile declarate de inculpatul …  si persoanele vatamate …  si …  sunt nefondate, pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.

In ceea ce priveste latura penala a cauzei, Curtea retine ca in mod corect si in deplina concordanta cu materialul probator administrat in cauza in cursul urmaririi penale,

instanta de fond a retinut ca inculpatul a savarsit infractiunile de
distrugere si tulburarea linistii si ordinii publice,
prevazute de art. 253 alin. 1 si art. 371 din Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Cod penal.

Prima instanta a acordat semnificatia cuvenita tuturor datelor relevate de actele dosarului si, printr-o apreciere obiectiva si convingatoare a intregului material probator administrat a retinut si a stabilit corect situatia de fapt dedusa judecatii.

De altfel, aspectele legate de starea de fapt si incadrarea juridica nu au facut obiectul criticilor in apelul declarat.

Curtea retine ca in mod judicios instanta de fond a procedat la judecarea inculpatului potrivit procedurii abreviate, prevazute de art. 375 Cod procedura penala, fiind indeplinite conditiile prevazute de art. 349 alin. 2 si art. 374 alin. 4 Cod procedura penala, intrucat inainte de inceperea cercetarii judecatoresti acesta a solicitat aplicarea procedurii recunoasterii invinuirii, recunoscand in totalitate savarsirea faptei pentru care a fost trimis in judecata, astfel cum a fost retinuta in actul de sesizare, probele administrate in faza urmaririi penale fiind suficiente pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei.

In urma efectuarii propriei analize cu privire la situatia de fapt, prin raportare la ansamblul probator administrat Curtea retine, in esenta, ca la data de 16.12.2017, in jurul orei 18

⁰⁰

, inculpatul ...  a spart mai multe geamuri ale magazinului administrat de sotii …  si a distrus in interiorul acestuia mai multe bunuri si ca in public, prin violenta, asupra bunurilor si persoanelor si prin amenintari a tulburat ordinea si linistea publica.

Starea de fapt descrisa succint mai sus rezulta din analiza coroborata a urmatoarelor mijloace de proba: declaratiile inculpatului; declaratiile persoanelor vatamate ...  si …; proces-verbal de cercetare la fata locului si plansa foto; declaratiile martorilor …, …, …, …, …;  inscrisuri.

Sub aspectul situatiei de fapt, Curtea, ca instanta de apel a reevaluat probele administrate raportat la toate sustinerile si apararile invocate in cauza, iar evaluarea coroborata a acestora dovedeste justetea aprecierilor primei instante.

Coroborand probele administrate in cursul urmaririi penale si insusite de inculpat, instanta de fond a constatat, dincolo de orice indoiala rezonabila ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat in sensul art. 396 alin. 2 si art. 103 alin. 2 teza II Cod procedura penala.

Fata de criteriile de individualizare prevazute de art. 74 Cod penal, Curtea considera ca este important de analizat, pe de o parte
, faptele comise
[a) imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite; b) starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita; c) natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; d) motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit],
iar pe de alta parte persoana inculpatului
[e) natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal; g) nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala].

Desi isi are cauza in gravitatea infractiunii comise, pedeapsa se adreseaza unui anume inculpat, pe care este menita sa-l reeduce si a carui readaptare sociala difera de a celorlalti inculpati, orice deosebire sub aspectul posibilitatii de indreptare si reeducare a inculpatilor rasfrangandu-se si asupra sanctiunii ce trebuie stabilita in raport cu gradul de pericol social al faptei comise.

In procesul de individualizare a pedepselor, Curtea considera ca trebuie avuta in vedere atat
preventia speciala
, prin stabilirea si aplicarea pedepsei urmarindu-se prevenirea savarsirii de noi infractiuni, intimidarea infractorului prin intermediul pedepsei si reeducarea sa in scopul evitarii recidivei,
cat si preventia generala
prin descurajarea generala a potentialilor faptuitori in comiterea unora astfel de infractiuni, precum si prin retributie (expresie a indignarii societatii in ansamblu fata de aceste infractiuni si a pozitiei statului in sensul ca aceste fapte nu vor ramane nesanctionate).

In ceea ce priveste cuantumul si natura pedepselor aplicate inculpatului, Curtea apreciaza ca acestea au fost just individualizate in raport cu criteriile de individualizare prevazute de art. 74 din Codul penal, instanta tinand seama de circumstantele personale ale acestuia, dar si circumstantele reale ale savarsirii faptelor, apreciindu-se ca reinsertia sociala se poate realiza doar prin aplicarea unor pedepse cu inchisoarea, intr-un cuantum orientat la jumatatea intervalului dintre minimul si maximul special prevazut de lege. Astfel, au fost avute in vedere atitudinea sincera a acestuia, lipsa antecedentelor penale, statusul social, dar nu au putut fi ignorate modalitatea concreta in care inculpatul a actionat, precum si consecintele de ordin material si moral ale faptelor savarsite.  

Curtea mai arata ca regretele post factum ale inculpatului nu diminueaza gravitatea faptelor si nici nu pot inlatura consecintele acesteia, iar recunoasterea faptelor savarsite in acceptiunea art. 374 alin. 4 Cod procedura penala a fost deja valorificata de instanta prin reducerea limitelor speciale prevazute de lege cu 1/3.

Se constata ca instanta de fond a facut un examen exhaustiv si a „cantarit” judicios toate elementele privitoare la fapta si la persoana inculpatului ce constituie criterii legale de individualizare judiciara, explicitand ca nicio imprejurare extrasa din probele cauzei nu a fost de natura sa antameze retinerea vreunei circumstante atenuante raportat la caracterul destul de grav al faptelor. Existenta unei datorii a inculpatului la magazinul apartinand persoanelor vatamate si solicitarea restituirii acesteia nu poate avea valenta unei „
provocari
” care sa genereze o reactie atat de violenta. Am putea aprecia dimpotriva ca amploarea conflictului s-a datorat mai degraba starii de ebrietate in care se afla inculpatul, insa aceasta nu poate constitui o circumstanta atenuanta.

Prin urmare, nu se impune reducerea pedepselor la limita minima prevazuta de textul de lege, ca urmare a aplicarii dispozitiilor art. 396 alin. 10 Cod procedura penala si cu atat mai mult, sub aceasta limita, ca urmare a retinerii in favoarea inculpatilor a dispozitiilor art. 76 alin. 1 Cod penal. Cu atat mai putin o pedeapsa cu amenda ar putea corespunde nevoilor de aparare sociala si ar putea asigura indeplinirea functiilor si scopurilor sanctiunii.

Pe de alta parte, Curtea considera judicios aleasa de catre instanta de fond modalitatea de individualizare a executarii pedepsei, anume aceea a suspendarii sub supraveghere a executarii acesteia. Desi inculpatul nu executa efectiv pedeapsa, consecintele faptelor savarsite trebuie sa se reflecte in obligatiile alternative prevazute de Codul penal (ex. munca neremunerata in folosul comunitatii).

In ceea ce priveste latura civila a cauzei,

facem urmatoarele precizari:

1. Cuantumul daunelor materiale a fost in mod corect stabilit de prima instanta de judecata.

In cadrul procedurilor judiciare, pentru stabilirea valorii acestora, este necesar ca prejudiciul sa fie cert, actual (sau viitor) si sustinut de mijloacele de proba administrate in cauza. Valoarea reala a prejudiciului material nu poate avea la baza prezumtii si presupuneri, in lipsa unor probatorii care sa confirme mai presus de orice dubiu cuantumul sumelor cheltuite de partea civila pentru asistenta si ingrijirea sa medicala.

Instanta de apel retine ca in speta sunt indeplinite conditiile angajarii raspunderii civile delictuale a inculpatului, respectiv existenta unui prejudiciu de ordin material, nereparat inca, produs ca urmare a faptei ilicite, legatura de cauzalitate dintre infractiunea savarsita si prejudiciul produs, precum si vinovatia inculpatului ca atitudine psihica fata de fapta si urmarile acesteia.

In concret, cuantumul despagubirilor materiale a fost stabilit de prima instanta pe baza inscrisurilor depuse la dosar, coroborate cu declaratiile martorului …

In mod corect a cenzurat prima instanta cuantumul daunelor materiale solicitate, intrucat:

- pentru unele dintre acestea nu exista probe in sprijinul existentei lor (cheltuielile cu paza magazinului, profitul nerealizat, expirarea valabilitatii unor produse);

-  unele cheltuieli nu au legatura cu prejudiciul suferit de persoana vatamata (ex. cheltuielile pentru reparatia unui laptop la trei luni dupa savarsirea faptelor, cheltuielile cu achizitia unor marfuri mult inainte de data de 16.12.2018 cand au fost savarsite infractiunile).

2. Cat priveste daunele morale,
avand in vedere si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (cauza Tolstoy Miloslovsky c. Regatul Unit) care a stabilit ca despagubirile trebuie sa prezinte un raport rezonabil de proportionalitate cu atingerea adusa, avand in vedere totodata, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea si gravitatea atingerii adusa acestora, Curtea apreciaza ca instanta de fond nu a realizat o justa apreciere a prejudiciului moral suferit de partea civila - aspect sub care hotararea este netemeinica.

Nu impartasim punctul de vedere al primei instante, in sensul imposibilitatii acordarii de daune morale unei persoane juridice.

Daunele morale reprezinta satisfactii echitabile destinate a compensa material suferintele fizice sau psihice ale partii civile, urmare a faptei ilicite a inculpatului.

Problema acordarii daunelor morale unei persoane juridice a fost dintotdeauna controversata. Pe taramul art. 54 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954, o parte a doctrinei admitea ca sunt supuse reparatiei si prejudiciile cauzate ca urmare a incalcarii drepturilor sale cu continut neeconomic. Bineinteles, domeniul drepturilor nepatrimoniale recunoscute persoanelor juridice este restrans la acele drepturi subiective pe care persoana juridica le poate avea  potrivit legii. Persoana juridica poate invoca, spre exemplu, nesocotirea dreptului la denumire, sediu, emblema, marca de fabrica [2].

Si in jurisprudenta civila s-a retinut, de multe ori, ca „
dispozitiile art. 54 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoane fizice si persoane juridice nu fac distinctie intre persoanele fizice sau juridice si nici nu limiteaza drepturile nepatrimoniale ocrotite, astfel incat este recunoscut si dreptul persoanei juridice de a obtine daune morale pentru vatamarea oricarui drept nepatrimonial.”

De altfel, in sistemul Noului Cod Civil, recunoasterea drepturilor nepatrimoniale ale persoanei juridice si posibilitatea repararii prejudiciilor cauzate ca urmare a incalcarii unor astfel de drepturi sunt expres prevazute de art. 257. Nu exista, asadar, niciun motiv pentru care aceste dispozitii sa nu fie aplicabile si in ceea ce priveste actiunea civila exercitata in procesul penal.

Cat priveste
cuantumul daunelor morale
, stabilirea acestora se realizeaza in echitate, tinandu-se seama de circumstantele concrete ale cauzei, dar si de o serie de criterii jurisprudentiale cum ar fi: consecintele negative suferite de partea civila pe plan fizic si psihic, importanta valorilor morale lezate, masura in care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, avand in vedere ca, prin aceste despagubiri cu rol compensatoriu, se urmareste o reparatie justa si echitabila a prejudiciului moral suferit.

Datorita incompatibilitatii care exista intre caracterul moral, nepatrimonial al daunelor si caracterul pecuniar, patrimonial al despagubirii (indemnizatiei), stabilirea cuantumului despagubirii pentru repararea daunelor morale este deosebit de dificila, incluzand – in mod firesc – o doza mai mica sau mai mare de arbitrar.

In orice caz, in ceea ce priveste cuantumul despagubirilor morale, instanta de judecata trebuie sa aiba in vedere ca sumele de bani pe care le acorda cu acest titlu sa nu aiba caracter derizoriu pentru partea civila ci, dimpotriva, sa compenseze efectiv pierderea suferita ori traumele fizice sau psihice indurate de aceasta. In egala masura insa, despagubirile acordate cu titlu de daune morale nu trebuie sa constituie nici sanctiuni excesive pentru autorul daunelor si, implicit, pentru partea responsabila civilmente, dar nici o sursa de imbogatire fara justa cauza pentru persoanele care reclama producerea unei vatamari.

In speta de fata persoana vatamata …, in calitate de administrator al ..., a incercat si un important prejudiciu moral urmare a comportamentului ilicit al inculpatului. Aflat in stare de ebrietate, acesta a devastat efectiv magazinul alimentar, a spart geamuri, a lovit persoane, a adresat injurii, creand astfel un sentiment de teama si indignare atat persoanelor aflate in magazine, dar mai cu seama administratorului ... care a asistat neputincioasa la intregul eveniment.

Fata de cele expuse mai sus, Curtea apreciaza ca se impune acordarea unor daune morale la un nivel echitabil si proportional cu datele spetei.

3.
Atat in faza de urmarire penala, cat si in fata instantei de judecata, in cauza s-a constituit parte civila doar ... prin administratorul sau ... Prin urmare, in mod corect prima instanta nu a retinut calitatea de parti civile a celor doua persoane vatamate ... si ...

Pentru toate considerentele expuse, nefiind constatate alte motive de nelegalitate sau netemeinicie a sentintei apelate, in temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) Cod procedura penala,
Curtea va admite apelul declarat de partea civila …
impotriva sentintei penale nr. 627/16.04.2019 a Judecatoriei Galati, va desfiinta in parte sentinta apelata, in ceea ce priveste latura civila si, in rejudecare:

   Vor fi completate dispozitiile privind obligarea inculpatului ... la despagubiri civile catre partea civila …
in sensul obligarii inculpatului si la plata sumei de 3.000 lei cu titlu de daune morale catre aceasta.

Vor fi mentinute celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate care nu sunt contrare prezentei decizii.

In temeiul dispozitiilor art. 421 pct. 1 lit. b) Cod procedura penala,
vor fi respinse ca fiind nefondate apelurile declarate de inculpatul ...  si de persoanele vatamate ...  si ...  
impotriva sentintei penale nr. 627/16.04.2019 a Judecatoriei Galati.