Achitarea inculpatilor pentru faptele savarsite ca urmare a provocarii active din partea investigatorilor sub acoperire

Curtea constata ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunilor de luare de mita pentru faptele din zilele de 10.09.2015 (2 acte materiale), 29.09.2015 si 07.10.2015, deoarece nu au fost savarsite cu constiinta libera, respectiv cu forma de vinovatie prevazuta de lege, cata vreme decizia inculpatului a fost luata in urma unei provocari active din partea investigatorilor sub acoperire. Pe baza principiului ,,in dubio pro reo”, se retine ca, daca investigatorii sub acoperire nu ar fi procedat in maniera descrisa, inculpatul [...] nu ar fi primit banii respectivi.

Avand in vedere ca infractiunile de luare de mita comise in zilele de 22.09.2015 si 29.09.2015 de catre inculpatul [...] se probeaza, se va dispune antrenarea raspunderii penale pentru acestea.

Instanta constata ca sunt indeplinite cumulativ conditiile prev.de art.91 alin.l lit.a-d Cod penal intrucat in raport de conditiile legale, dar si de persoana infractorului, de conduita avuta de acesta anterior savarsirii infractiunii, de perspectivele sale de indreptare si ca aplicarea unei pedepse orientata catre valori minime legale si chiar fara executarea acesteia, este suficienta si poate preintampina revenirea inculpatului in mediul infractional.

Art. 16 lit b) teza a II-a Cod procedura penala Art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.289 alini Cod penal

Art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal Art. 91 alin. 1 lit.a-d Cod penal

La data de 15.12.2015, s-a inregistrat pe rolul Curtii de Apel Constanta rechizitoriul nr. 285/P/2015 din data de 14.12.2015 al Parchetului de pe langa I.C.C.J. - D.N.A. - Structura Centrala, prin care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:

• [...], sub aspectul comiterii infractiunii de luare de mita, prev. de art.6 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 Cod penal (sase infractiuni) toate cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal
• [...], sub aspectul comiterii infractiunii de marturie mincinoasa, prev. de art.273 alin.1 si alin.2 lit. d Cod penal
• [...], sub aspectul comiterii infractiunii de marturie mincinoasa, prev. de art.273 alin.1 si alin.2 lit.d Cod penal
• [...], sub aspectul comiterii infractiunii de marturie mincinoasa, prev. de art.273 alin.1 si alin.2 lit.d Cod penal

In esenta, prin actul de sesizare se retine in sarcina inculpatului [...] faptul ca:

• la data de 10.09.2015, in calitate de sef al reprezentantei [...] - Sucursala [...], a primit de la numitul [...], investigator sub acoperire in prezenta cauza, suma de 150 lei, intrucat a urgentat efectuarea verificarii tehnice periodice - ITP a autoturismului marca VOLVO 240, de culoare grena, avand nr. de inmatriculare [...], fara a avea programare prealabila in acest sens;
• la data de 10.09.2015, in calitate de sef al reprezentantei [...] - Sucursala [...], a primit de la numitul [...], investigator sub acoperire in cauza, suma de 200 lei, intrucat a urgentat eliberarea certificatului de autenticitate pentru autoturismul marca Opel Corsa B, de culoare rosie, avand nr. de inmatriculare [...], nr. de identificare [...], fara a avea programare prealabila in acest sens;
• la data de 29.09.2015, in calitate de sef al reprezentantei [...] - Sucursala [...], a primit de la numitul [...], investigator sub acoperire in prezenta cauza, suma de 200 lei, intrucat a urgentat eliberarea certificatului de autenticitate pentru autoturismul marca BMW 320D, de culoare alba, avand nr. de inmatriculare [...], nr. de identificare [...], fara a avea programare prealabila in acest sens;
• la data de 07.10.2015, in calitate de sef al reprezentantei [...] - Sucursala [...], a primit de la numitul [...], investigator sub acoperire in prezenta cauza, suma de 200 lei, intrucat a urgentat eliberarea unui certificat de autenticitate pentru autoturismul marca Peugeot, de culoare gri, avand nr. de inmatriculare [...], fara a avea programare prealabila in acest sens;
• la data de 22.09.2015, in calitate de sef al reprezentantei [...] - Sucursala [...], a primit de la martorul [...], suma de 100 lei, intrucat a urgentat efectuarea verificarilor tehnice a autoturismului marca AUDI A4, tip Break, apartinand acestuia, in vederea eliberarii unui certificat de autenticitate si a unei carti de identitate a autoturismului anterior mentionat, fara a avea programare prealabila in acest sens;
• la data de 29.09.2015, in calitate de sef al reprezentantei [...] - Sucursala [...], a primit de la martorul [...], suma de 50 lei, intrucat a urgentat eliberarea certificatului de autenticitate pentru autoturismul marca Mercedes Benz, model AMG, de culoare maro metalizat, avand nr. de inmatriculare [...], fara a avea programare prealabila in acest sens.

S-a retinut cu privire la inculpatul [...] faptul ca, la data de 13.10.2015, fiind audiat in calitate de martor in dosarul cu nr. 285/P/2015 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, Serviciul Teritorial Constanta, privind pe inculpatul [...], fata de care se efectueaza urmarirea penala pentru savarsirea infractiunilor de luare de mita, prevazuta de art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.289 alin.1 Cod penal (patru infractiuni), toate cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal, a facut afirmatii mincinoase cu privire la continutul discutiilor purtate in biroul inculpatului [...] la data de 22.09.2015, chestiuni esentiale asupra carora a fost intrebat de organele de urmarire penala, aspectele declarate fiind contrazise de convorbirile purtate in mediul ambiental de inculpatul [...] cu inculpatul [...].

S-a retinut cu privire la inculpatul [...] faptul ca, la data de 13.10.2015, fiind audiat in calitate de martor in dosarul cu nr.285/P/2015 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, Serviciul Teritorial Constanta privind pe inculpatul [...], fata de care se efectueaza urmarirea penala pentru savarsirea infractiunilor de luare de mita, prevazuta de art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.289 alin.1 Cod penal (patru infractiuni), toate cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal, a facut afirmatii mincinoase cu privire la continutul discutiilor purtate in biroul inculpatului [...] la data de 22.09.2015, titlul cu care i-a fost remisa inculpatului [...] suma de 150 lei, chestiuni esentiale asupra carora a fost intrebat de organele de urmarire penala, aspectele declarate fiind contrazise de convorbirile purtate in mediul ambiental de inculpatul [...] cu inculpatul [...].

S-a retinut cu privire la inculpatul [...] faptul ca, la data de 21.10.2015, fiind audiat in calitate de martor in dosarul cu nr. 285/P/2015 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, Serviciul Teritorial Constanta privind pe inculpatul [...], fata de care se efectueaza urmarirea penala pentru savarsirea infractiunilor de luare de mita, prevazuta de art.6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art.289 alin.1 Cod penal (patru infractiuni), toate cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal, a facut afirmatii mincinoase cu privire la continutul discutiilor purtate in biroul inculpatului [...] la data de 22.09.2015, titlul cu care i-a fost remisa inculpatului [...] suma de 100 lei, chestiuni esentiale asupra carora a fost intrebat de organele de urmarire penala, aspectele declarate fiind contrazise de convorbirile purtate in mediul ambiental de inculpatul [...] cu inculpatul [...].

Prin incheierea penala din 19.01.2016 pronuntata de Curtea de Apel Constanta - Sectia Penala si pentru Cauze cu Minori in dosarul nr. .../36/2015, definitiva prin Incheierea nr. 452/30.03.2016 a I.C.C.J., au fost excluse urmatoarele mijloace de proba administrate pe parcursul urmaririi penale: declaratiile martorilor [...] din data de 13.10.2015, [...] din data de 13.10.2015 si [...] din data de 21.10.2015.

Pe parcursul cercetarii judecatoresti au fost audiati inculpatii [...], [...], martorii [...] si s-a administrat proba cu inscrisuri.

Analizand intregul material probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarea situatie

de fapt:

Potrivit procesului-verbal de sesizare din oficiu, la data de 25.05.2015, organele de politie din cadrul Directiei Generale Anticoruptie - Serviciul Judetean Anticoruptie [...] s-au sesizat cu privire la savarsirea infractiunii de luare de mita de anumiti angajati ai [...] - Sucursala [...], retinandu-se urmatoarele:

“Profitand de functiile pe care le indeplinesc la nivelul acestei institutii, angajatii [...] solicita si primesc diverse sume de bani si bunuri materiale de la posesorii autovehiculelor de transport persoane si marfuri in schimbul certificarii, in mod ilegal, a conformitatii starii tehnice, desi autovehiculele verificate prezinta o serie de defectiuni tehnice care pot pune in pericol viata proprietarilor si a celorlalti participanti la trafic.

Astfel, numitii [...], [...] si [...], toti avand calitatile de ingineri si inspectori in cadrul [...] - Sucursala [...], sunt contactati de posesorii unor autoturisme care au defectiuni la sistemul de franare sau la cel de evacuare a gazelor, carora le solicita sprijinul, lucratorii ... primind in schimb, pentru fiecare autoturism care nu indeplineste normele de omologare, suma de 200 lei.

Suma de bani este lasata de conducatorul auto in scrumiera din bord sau sub maneta de frana dintre scaunele autovehiculului, apoi sumele de bani sunt colectate si ascunse in manseta salopetelor de lucru de catre cei trei ingineri anterior mentionati, sau, in momentul in care autovehiculele patrund in hala de verificari tehnice, banii sunt colectati de catre numitii [...] si [...], ambii avand calitatea de mecanici pe rampa de verificare.

In conditiile in care conducatorul autovehiculului care prezinta defectiuni nu pune suma de bani in locurile indicate, cei trei inspectori din cadrul [...] nu le certifica omologarea.”

In vederea probarii activitatii infractionale a persoanelor anterior mentionate, angajati ai [...], si a identificarii tuturor participantilor, prin incheierea nr. 42 din data de 13.08.2015 pronuntata de judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului [...] au fost autorizate anumite masuri de supraveghere tehnica.

Prin incheierea nr. 51 din data de 08.09.2015 pronuntata de judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului [...] s-a dispus supraveghere video, audio sau prin fotografiere, in sensul fotografierii, observarii sau inregistrarii conversatiilor, miscarilor ori a altor activitati desfasurate de investigatorii sub acoperire cu identitatea atribuita [...], [...] si [...] si persoanele din mediul relational al acestora, precum si activarea/dezactivarea mijloacelor tehnice necesare executarii supravegherii tehnice pe autoturismele ce vor fi folosite de investigatorii sub acoperire in prezenta cauza, incepand cu data de 08.09.2015 si pana la 07.10.2015 inclusiv, fiind emis mandatul de supraveghere tehnica nr. 41 din data de 08.09.2015.

Prin ordonanta din data de 07.09.2015 de autorizare a investigatorului sub acoperire si participare autorizata la anumite activitati au fost autorizati investigatorii sub acoperire [...], [...] si [...] pentru a desfasura urmatoarele activitati:

• strangerea datelor si informatiilor privind existenta infractiunilor si identificarea persoanelor fata de care exista presupunerea ca le-au savarsit;
• obtinerea mijloacelor de proba, in conditiile prevazute de lege;
• sa detina si sa foloseasca documente care sa le permita indeplinirea activitatii pentru care au fost autorizati;
• sa se infiltreze, prin utilizarea de mijloace specifice, in mediul infractional cercetat in prezenta cauza, pentru obtinerea de informatii sau probe in legatura cu faptele savarsite;
• sa se intalneasca cu persoanele implicate in activitatea infractionala in prezenta cauza si sa obtina de la acestea bunuri sau inscrisuri cu relevanta probatorie in cauza;
• sa participe la activitati de conducere pe drumurile publice a anumitor autovehicule ce prezinta probleme tehnice, in conditii care sa faca posibila depistarea si oprirea in trafic de catre organele abilitate si ridicarea certificatului de inmatriculare;
• sa promita, sa ofere, sa dea bani sau alte foloase, direct sau prin intermediul altor persoane ce le sunt indicate, pentru a interveni la salariatii [...] [...], in schimbul certificarii, in mod ilegal sau nu, a conformitatii starii tehnice a autovehiculelor prezentate, respectiv in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unor acte ce intra in indatoririlor lor de serviciu sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri ori sa promita, sa ofere, sa dea bani sau alte foloase in acelasi scop direct lucratorilor [...].

Din procesele-verbale de transcriere a activitatilor desfasurate si inregistrate in baza mandatelor de supraveghere tehnica, procesele-verbale intocmite de investigatorii sub acoperire si declaratiile acestora, se constata urmatoarele:

Potrivit procesului-verbal intocmit de investigatorul sub acoperire [...], la data de 10.09.2015, in jurul orelor 12:00, s-a deplasat la sediul [...] pentru a efectua Inspectia Tehnica Periodica la un autoturism inmatriculat in Bulgaria, fara insa a avea o programare in acest sens.

In bordul autoturismului a lasat suma de 200 lei si l-a cautat pe numitul [...], acesta ajutandu-l in completarea cererii pentru efectuarea inspectiei, indrumandu-l totodata pe [...] sa parcheze autoturismul in curtea [...], pe locul de parcare nr.4.

Dupa cateva momente a sosit la locul unde se afla inculpatul [...], care i-a solicitat actele autoturismului, iar la putin timp a revenit cu ele, fiind mentionat pe cerere cu pixul o rezolutie cu mentiunile „nr.4 reprogramare intre 14:00 - 14:30”, rezolutie semnata de [...].

Dupa o perioada de timp, la locul de parcare nr.4 a venit inginerul [...], care a luat autoturismul si a dus-o in hala ....

[...] a incercat sa obtina bunavointa inginerului [...] pentru obtinerea cu usurinta a inspectiei, insa a fost refuzat, fiind trimis de catre acesta sa achite taxa ITP.

Dupa scurt timp, inginerul [...] i-a spus ca autoturismul pe care il prezentase [...] nu corespunde din punct de vedere tehnic pentru a obtine ITP-ul si, dupa ce i-a inmanat constatarea, ia spus acestuia sa mearga sa remedieze defectiunile la frana de mana si la semnalizarea spate stanga, dupa care poate reveni pana la orele 16. [...] a constatat ca suma de 200 lei se afla in acelasi loc in care o lasase.

Dupa remedierea defectiunilor la un service auto, [...] a revenit la sediul [...],
fiind prezentat de numitul [...] sefului reprezentantei institutiei anterior mentionate, [...], in prezenta caruia a completat o noua cerere pe care i-a inmanat-o.

[...] a pus rezolutie pe cerere si i-a inmanat-o inginerului [...], [...] fiind indrumat sa achite taxa de revenire ITP.

Dupa cateva minute, inginerul [...] a luat autoturismul in care se afla la vedere, in bord, suma de 200 lei si a intrat in hala ..

La scurt timp, acesta a revenit cu autoturismul, i-a spus lui [...] ca a trecut ITP-ul, insa sa aiba grija cu mesajul rosu care este aprins in bord, intrucat daca observa organele de politie ii va retine certificatul de inmatriculare, acest mesaj indicand defectiuni la sistemul de franare. I s-a comunicat, totodata, sa astepte pana la ora 16:30, cand ii vor fi eliberate si inscrisurile doveditoare.

[...] a verificat bordul autoturismului si a constatat ca suma de 200 lei era in continuare in acelasi loc in care o lasase.

Ulterior, [...] a mers la inculpatul [...], care se afla in drum spre birou, i-a multumit pentru ajutor, iar in momentul in care au ajuns in birou, in prezenta acestuia, a scos portofelul din buzunar din care a luat suma de 150 lei pe care i-a lasat-o pe birou, intrucat [...] il ajutase sa obtina ITP-ul fara programare.

[...] i-a spus sa stea linistit, in timp ce se indrepta catre iesirea din incapere.

Pe hol, [...] i-a spus lui [...] ca trebuie sa mai astepte 20 de minute pentru eliberarea actelor, fiind necesar si avizul de la Bucuresti.

Dupa ce a ridicat actele de la casierie, [...] a mers in curtea RAR unde i-a multumit inca o data inculpatului [...] pentru sprijin spunandu-i „ ce am lasat pe birou sper sa fie bine, acesta replicand „stai linistit ”.

Din procesele-verbale de redare a inregistrarilor in mediul ambiental, rezulta ca, la data de 10.09.2015, ora 15:44:36, in birou intra inculpatul [...], avand in mana stanga niste documente format A4, acesta fiind urmat de [...], cei doi avand o discutie referitoare la eliberarea unor documente de RAR [...].

La un moment dat,
[...] scoate din portofel o suma de bani,
fara a se putea observa cupiura si i-o ofera inculpatului [...], acesta din urma
spunandu-i sa stea linistit.

In acel moment, [...] pune suma de bani pe unele documente aflate pe biroul lui [...], iar acesta din urma merge imediat la usa de acces pe care o deschide, din incapere iesind [...], care ii multumeste lui [...], fiind urmat si de acesta din urma.

La data de 10.09.2015, la ora 15:59:59, inculpatul [...] se indreapta spre biroul din fata geamului si cu mana stanga ia o coala de hartie in format A4 ce se afla sub suma de bani lasata de [...] si o aseaza deasupra acesteia, dupa care se aseaza la birou.

La ora 16:23:31, revine [...] care se indreapta spre biroul din fata geamului, lasa un obiect de culoare inchisa pe care il avea in mana dreapta si, cu aceeasi mana, apuca de hartia de format A4 ce se afla sub suma de bani lasata de [...] si pusa deasupra sumei de bani oferita de [...], si, cu buricele degetului mare si aratator ale mainii stangi, ia bancnotele, dupa care iese din incapere.

Cu privire la activitatea desfasurata de investigatorul sub acoperire [...], se constata ca, potrivit declaratiei investigatorului sub acoperire [...], in ziua de 10.09.2015 s-a prezentat la sediul reprezentantei [...] pentru a incerca sa obtina un certificate de autenticitate pentru un autoturism pe care intentiona sa il cumpere, dar nu avea programare. In acest sens
a reusit sa ajunga sa discute cu directorul reprezentantei, numitul [...]
.
Initial, acesta i-a spus ca nu se poate, dar pentru ca
a insistat
,
i-a spus sa vina in jurul orei 15

³⁰

. Investigatorul i-a mai spus ca “va
fi atent
".
A revenit la ora indicata, a prezentat masina la verificare si a urcat in biroul directorului sa ii multumeasca, coborand ulterior la receptie. Dupa ce a primit certificatul de autenticitate,
l-a intrebat pe [...] daca poate urca in birou sa ii multumeasca
.
In birou i-a lasat suma de 200 lei, iar inculpatul a indicat locul unde sa ii lase. La data de 29.09.2015 l-a contactat la sediul [...] pe inculpatul [...], pentru obtinerea unui alt certificate de autenticitate, stabilind programarea pentru data de 07.10.2015. La data de 07.10.2015 sa prezentat la sediul [...] cu autoturismul Peugeot 307 cu numarul de inmatriculare [...]. A urcat in biroul directorului unde, la solicitarea acestuia a completat o cerere. Ulterior, au coborat amandoi, [...] spunandu-i sa traga masina pe rampa de verificare. Dupa ce i-a adus certificatul de autenticitate, investigatorul l-a asteptat in hol, iar
inculpatul l-a intrebat ce mai doreste
.
[...] i-a spus ca vrea sa ii multumeasca
, au urcat in biroul directorului, unde investigatorul a scos o bancnota de 200 lei. Inculpatul a spus ca nu trebuie, dar i-a facut un semn sugestiv privind locul unde sa lase banii.

Potrivit procesului verbal din data de 17.09.2015 incheiat de investigatorul sub acoperire [...], la data de 10.09.2015, in jurul orelor 13:30, s-a prezentat la sediul [...], asa cum convenise anterior cu numitul [...], in vederea obtinerii unui certificat de autenticitate cu privire la autoturismul pe care il prezentase pentru inspectie.

Dupa ce a completat o cerere, a mers la seful reprezentantei, numitul [...], in vederea aprobarii.

Initial, [...] i-a spus lui [...] ca nu se poate obtine acel certificat de autenticitate in ziua respectiva fara programare, insa dupa ce l-a rugat si i-a spus ca se grabeste, [...] i-a spus lui [...] sa revina dupa ora 15:00
.

[...] s-a conformat si a revenit la ora indicata, iar inculpatul [...] a facut o modificare cu pixul pe o programare, spunandu-i sa achite taxa la casierie si sa astepte randul.

Ulterior, autoturismul a fost preluat de inginerul [...] pentru a fi verificat in vederea eliberarii certificatului de autenticitate, dupa ce anterior [...] a pus suma de 200 lei in scrumiera autoturismului.

La scurt timp,
dupa obtinerea certificatului de autenticitate, [...] a mers din nou la [...] pentru a-l ruga pe acesta sa-l ajute cu privire la inmatricularea unui autoturism inmatriculat in strainatate
, insa fara a face vreo programare in acest sens.

Inculpatul [...], dupa verificarea in prealabil a programarilor, i-a spus acestuia sa vina la data de 14.09.2015, ora 10:00, precizandu-i lui [...] ca pana la ora 14:00 autoturismul este gata.

In acel moment,
[...] a scos o bancnota de 200 lei pe care a vrut sa o inmaneze lui [...], insa acesta i-a facut semn sa o puna pe birou
, dupa care i-a multumit.

La scurt timp, [...] a parasit incaperea in care se afla inculpatul [...], cu certificatul de autenticitate eliberat.

Din procesele-verbale de redare a inregistrarilor video si audio obtinute in baza mandatelor de supraveghere tehnica rezulta ca la data de 10.09.2015, la ora 14:02:26, la usa unde se afla inculpatul [...], pozitionat pe scaunul biroului din fata geamului, a venit investigatorul sub acoperire [...], acesta purtand o discutie cu [...] in legatura cu un autoturism care urma sa fie verificat de angajatii [...]. In cadrul discutiei purtate, [...] i-a spus investigatorului sub acoperire ca „Eu incerc sa rezolv, dar nu-ti garantez! Incercam la trei jumatate, daca rezolvam, o bagam!”, ora 15:30 fiind stabilita pentru reintalnirea celor doi.

La data de 10.09.2015, ora 16:02:34, la usa incaperii in care se afla [...], apare [...], acesta spunandu-i ca problema sa a fost rezolvata, [...] replicand ca mai dureaza pana ies actele.

Dupa ce [...] i-a multumit sefului reprezentantei [...], ii intinde acestuia cu mana dreapta o bancnota a carei cupiura nu poate fi observata, [...] replicandu-i sa stea linistit, sa astepte „sa iasa actele ”, intrucat nu sunt gata, [...] parasind incaperea.

La ora 16:16:39, cei doi reintra in birou si poarta o discutie referitoare la o carte de identitate referitoare la un autovehicul adus din strainatate.

In cadrul discutiei purtate s-a stabilit ziua de luni, 14.09.2015, ora 10, intrucat nu sunt autoturisme de verificat.

Dupa aceasta discutie, [...] ii ofera inculpatului [...] o suma de bani cu mana stanga, insa acesta din urma ridica mana dreapta, dupa care ii indica cu degetul aratator de la aceeasi mana, o zona aflata pe biroul sau, deasupra unor hartii, loc in care [...] lasa suma de bani, dupa care ambii parasesc incaperea.

La data de 07.10.2015, in urma unor discutii prealabile cu inculpatul [...], in jurul orelor 11

⁰⁰

, la sediul reprezentantei [...] [...], s-a prezentat investigatorul sub acoperire [...] cu autoturismul marca Peugeot, de culoare gri, cu nr. de inmatriculare [...], in vederea eliberarii unui certificat de autenticitate pentru acest autovehicul.

Cu ocazia constatarii infractiunii flagrante si a efectuarii perchezitiei la sediul reprezentantei [...], pe biroul de lemn folosit de inculpat, intr-o tavita de documente situata pe coltul din stanga al biroului, au fost identificate 4 bancnote cu cupiura de 50 lei, avand seriile [...], [...], [...] si [...], serii regasite si in cuprinsul procesului verbal intocmit la data de 07.10.2015 cu privire la predarea catre investigatorul sub acoperire [...] a bancnotelor in vederea constatarii infractiunii flagrante.

Cu privire la activitatea desfasurata de investigatorul sub acoperire [...] se constata ca, acesta a relatat ca la data de 29.09.2015 a obtinut o programare la [...] pentru data de 06.10.2015. La data respectiva s-a deplasat la sediul reprezentantei [...] [...] unde a luat legatura cu numitul [...], caruia i-a comunicat faptul ca nu re programare pentru autoturismul cu care a venit, dar ar dori sa foloseasca o programare anterioara facuta pentru un alt autoturism. Acesta i-a comunicat ca nu depinde de el si trebuie sa vorbeasca cu directorul [...]. S-a prezentat la inculpat, spunandu-i ca doreste sa foloseasca o alta programare, dar [...] i-a spus ca nu se poate. L-a rugat pe inculpatul [...] sa il ajute in acest sens,
intrucat va fi dragut si va fi multumit,
moment in care inculpatul i-a cerut documentele autoturismului si cererea pentru autentificare. I-a inmanat documentele si a scos din buzunar suma de 200 lei. [...] i-a indicat cu mana catre pervazul unui geam din hol, spunand “lasa-i acolo”, moment in care s-a conformat si a asezat la locul indicat suma mentionata. Ulterior, a introdus autoturismul in hala ....

Conform art. 101 alin. 3 Cod procedura penala, este interzis organelor judiciare sau altor persoane care actioneaza pentru acestea, sa provoace o persoana sa savarseasca sau sa continue savarsirea unei fapte penale, in scopul obtinerii unor probe.

Potrivit considerentelor hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului, preluate ca standard de interpretare si aplicare in practica judiciara, in materia provocarii, instanta de contencios european a facut referire la doctrina „caracterului pasiv” al activitatii pe care trebuie sa o desfasoare in aceasta materie agentii statului, potrivit careia activitatea agentilor statului nu poate fi considerata provocare daca:

• exista o suspiciune rezonabila ca o persoana participa la o infractiune sau pregateste savarsirea unei infractiuni;
• activitatea politistilor sau a colaboratorilor acestora a fost autorizata in conditiile legii;
• agentii statului sau colaboratorii acestora nu au facut altceva decat sa ofere suspectului o ocazie obisnuita (care nu are caracter special) de a comite o infractiune.

Curtea europeana a mai statuat ca incalca prevederile Conventiei actiunea de a nu se limita sa examineze de o maniera pur pasiva activitatea reclamantului (infractorului) ci agentii statului au exercitat asupra acestuia o influenta de natura sa-l provoace sa comita infractiunea, in conditiile in care nimic nu arata ca, fara interventia lor aceasta ar fi fost comisa. S-a retinut ca autoritatile nu aveau motive intemeiate sa suspecteze faptul ca reclamantul era infractor; acesta nu avea cazier judiciar, nu exista vreo ancheta preliminara deschisa impotriva sa si nimic nu indica faptul ca ar avea o inclinare sa fie implicat in savarsirea unei anumite infractiuni, inainte de a fi abordat de politie.

Curtea retine ca in cauza de fata sunt intrunite elementele provocarii cu privire la infractiunile de luare de mita comise de inculpatul [...] pentru actele materiale din 10.09.2015, (doua acte materiale) 29.09.2015, 07.10.2015 (investigatori sub acoperire [...], [...], [...]) avand in vedere urmatoarele aspecte:

• informatiile la care fac referire organele de urmarire penala privind implicarea inculpatului in desfasurarea unor activitati infractionale de coruptie, anterioare interventiei investigatorilor sub acoperire, nu au suport probator;

Reprezentantul Ministerului Public retine ca, in urma desfasurarii activitatilor de punere in aplicare a masurilor de supraveghere tehnica a rezultat faptul ca inculpatul [...], in calitate de sef al reprezentantei [...], poarta discutii cu posesorii de autovehicule in vederea „rezolvarii” anumitor probleme legate de verificarea si omologarea acestora de catre institutia pe care o conduce.

Astfel, la data de 24.06.2015 inculpatul [...] a purtat o discutie telefonica de la terminalul cu numarul de apel [...], utilizat in comun de angajatii [...], cu numitul [...] de la Galati. In cadrul discutiei purtate, inculpatul [...] ii spune lui [...] ca poate veni la sediul reprezentantei, mentionand „E cauza ta! Sa te rezolvam!”.

Intr-o alta convorbire telefonica purtata la aceeasi data de [...] tot cu o persoana din municipiul Galati, aceasta persoana rugandu-l sa treaca pe la sediul reprezentantei [...], a doua zi dimineata, pentru ca inculpatul sa semneze „o hartie din aceea cum dati dumneavoastra”, stabilindu- se totodata ora opt dimineata, ca ora de intalnire.

Din cuprinsul proceselor-verbale de transcriere a activitatilor desfasurate si inregistrate in baza mandatului de supraveghere tehnica nr. .../13.08.2015 emis de judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului [...], rezulta ca la data de 10.09.2015, inculpatul [...] poarta o discutie in mediul ambiental cu o persoana de sex barbatesc neidentificata, aceasta din urma spunandu-i ca a fost trimisa de domnul ... de la [...] cu o autoutilitara marca Iveco Daily. Inculpatul [...] i-a spus acestei persoane sa completeze cererea jos la intrare si sa astepte ca va cobori verifice „cand avem timp sa bagam”.

Sub acest aspect, se constata ca majoritatea interceptarilor realizate in prezenta cauza vizeaza alte persoane, angajati in cadrul reprezentantei [...] - sucursala [...], singurele discutii purtate de inculpatul [...] (anterioare actiunilor intreprinse de investigatorii sub acoperire) fiind cele prezentate mai sus. Insa, in aprecierea judecatorului de drepturi si libertati, acestea sunt sumare si, in conditiile in care nu se cunoaste contextul in care au avut loc discutiile si nu au fost identificati interlocutorii, nu se poate concluziona in sensul retinut de organele de urmarire penala. De asemenea, din convorbirile redate nu rezulta indicii in sensul ca inculpatul ar fi pretins, acceptat sau primit bani sau

alte foloase in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea indeplinirii sau neindeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu.

• nu sunt indicii ca la datele de 10.09.2015, 29.09.2015, 07.10.2015 inculpatul ar fi desfasurat activitati care ar putea intruni elementele constitutive ale unor infractiuni de luare de mita, fara interventia investigatorilor sub acoperire, care nu s-au limitat in a cerceta in mod pasiv o presupusa activitate infractionala, ci au adresat invitatii directe la comiterea unor infractiuni de coruptie;

Din aceasta perspectiva, trebuie evidentiate urmatoarele imprejurari: cei trei investigatori s-au deplasat la sediul [...] si au initiat toate intalnirile cu inculpatul in perioada 10.09.2015 - 08.10.2015; inculpatul [...] nu a pretins si nici nu a acceptat promisiunea primirii unor sume de bani sau alte foloase, ci a primit sume de bani la insistentele investigatorilor, care au aratat in mod expres ca vor sa urce la inculpat in birou si „sa ii multumeasca”, investigatorului [...] inculpatul spunandu-i in mod expres:„nu-mi trebuie nimic, stai linistit”.

Totodata, trebuie precizat ca, desi prin ordonanta din data de 07.09.2015 investigatorii sub acoperire [...], [...] si [...] au fost autorizati sa desfasoare multiple activitati in vederea strangerii probelor in prezenta cauza, acestia si-au concentrat actiunile exclusiv in scopul constatarii unor fapte penale si obtinerii unor probe in modalitatea descrisa.

• mijloacele de proba administrate in acest stadiu procesual nu releva date in sensul ca inculpatul [...] ar fi desfasurat o presupusa activitate infractionala de coruptie, in paralel cu actiunile intreprinse de catre investigatorii sub acoperire;

Se constata ca in sustinerea acuzarii se invoca procesele-verbale de redare a unor convorbiri telefonice si a unor discutii purtate in mediul ambiental (de altfel, analizand ansamblul probator, judecatorul de drepturi si libertati nu a identificat alte inregistrari audio sau video relevante sub acest aspect).

Se constata ca aceste mijloace de proba nu contureaza existenta unor date referitoare la o prezumtiva activitate infractionala de coruptie. Astfel, nu reiese ca inculpatul [...] ar fi pretins, acceptat sau primit bani sau alte bunuri in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea sau urgentarea unui act privitor la atributiile de serviciu, iar daca din doua inregistrari reiese ca inculpatul ar fi primit o suma de bani si o sacosa, nu rezulta insa si scopul primirii acestor bunuri. Afirmatiile acuzarii nu au suport probator, atata timp cat nu se cunoaste contextul in care s-au purtat discutiile prezentate si nu exista alte mijloace de proba relevante. Discutiile redate sunt lapidare, iar pentru inlaturarea echivocului s-ar fi impus identificarea si audierea interlocutorilor mentionati in procesele- verbale de redare a inregistrarilor.

Concluzionand, nu se poate retine in sarcina inculpatului [...] o prezumtiva activitate care sa imbrace forma ilicitului penal. Ansamblul probator a relevat ca activitatea investigatorilor sub acoperire s-a plasat in sfera unei provocari politienesti, intemeiata pe banuiala nefondata cu privire la o posibila activitate infractionala a inculpatului si apoi pe colaborarea cu organele de ancheta in timpul participarii la organizarea flagrantului, cu scopul de a dovedi ca inculpatul [...] primeste sume de bani in legatura cu urgentarea indeplinirii atributiilor de serviciu in cadrul reprezentantei [...] [...]. Initiativa a apartinut de fiecare data investigatorilor sub acoperire, care au manifestat o atitudine provocatoare insistand pentru remiterea banilor si fiind pregatiti sa conduca actiunile in acest sens.

Se retine ca provocarea este anterioara comiterii presupuselor fapte de coruptie, neexistand date in sensul ca inculpatul ar fi pretins sau acceptat sume de bani sau alte bunuri, existand totodata o legatura de cauzalitate directa si imediata intre actul provocator si indiciile privind primirea sumelor de bani de catre inculpatul [...] in datele de 10.09.2015, 29.09.2015 si 07.10.2015. Este indeplinita si cea de-a doua conditie a provocarii, respectiv inexistenta unor indicii ca faptele ar fi fost savarsite fara interventia celor trei investigatori, astfel cum s-a aratat.

Curtea constata ca pentru infractiunea din data de 07.10.2015, organele judiciare nu aveau date ca inculpatul [...] desfasura activitati infractionale de luare de mita, denunturile martorilor [...] si [...] fiind aduse la cunostinta lucratorilor judiciari ulterior datei de 07.10.2015.

In acest sens, denuntul martorului [...] a fost inregistrat la DNA - ST Constanta in data de

2015. la aceeasi data fiind audiat in calitate de martor, iar denuntul martorului [...] a fost inregistrat la DNA - ST Constanta in data de 19.10.2015, la aceeasi data fiind auditat in calitate de martor.

Se constata ca pana in data de 07.10.2015, organele judiciare nu aveau date ca inculpatul [...] desfasura activitati infractionale, iar luarea la cunostinta despre activitatea infractionala desfasurata, ulterior datei de 07.10.2015, insa cu privire la activitati de luare de mita pentru zilele 22.09.2015 si 29.09.2015 nu este de natura sa excluda infractiunea de luare de mita comisa in data de 07.10.2015, sub aspectul incalcarii caracterului neloial al administrarii de mijloacelor de proba, respectiv prin provocare.

Curtea constata ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunilor de luare de mita pentru faptele din zilele de 10.09.2015 ( 2 acte materiale), 29.09.2015 si 07.10.2015, deoarece nu au fost savarsite cu constiinta libera, respectiv cu forma de vinovatie prevazuta de lege, cata vreme decizia inculpatului a fost luata in urma unei provocari active din partea investigatorilor sub acoperire [...], [...] si [...]. Pe baza principiului ,,in dubio pro reo”, Curtea retine ca, daca investigatorii sub acoperire nu ar fi procedat in maniera descrisa, inculpatul [...] nu ar fi primit banii respectivi.

Fata de aceste considerente, se va dispune achitarea inculpatului [...] in temeiul art. 16 lit

2. teza a II-a Cpp, sub aspectul savarsirii infractiunilor de luare de mita.

Cu privire la infractiunea de luare de mita din data de 22.09.2015, Curtea constata ca inculpatul [...] in calitate de sef al reprezentantei [...] - Sucursala [...], a primit de la martorul [...], suma de 100 lei, intrucat a urgentat efectuarea verificarilor tehnice a autoturismului marca AUDI A4, tip Break, apartinand acestuia, in vederea eliberarii unui certificat de autenticitate si a unei carti de identitate a autoturismului anterior mentionat, fara a avea programare prealabila in acest sens.

Din declaratia martorului [...] rezulta faptul ca, la data de 20.09.2015 a venit in Romania, aducand un autoturism marca Audi A4, achizitionat din Germania.

In vederea inmatricularii pe numele sau, fiind necesare eliberarea unui certificat de autenticitate si a unei carti de identitate de catre Registrul Auto Roman, martorul [...] a apelat Call Center-ul RAR pentru o programare in acest sens.

Datorita faptului ca, in urma efectuarii demersurilor pentru o programare prealabila, raspunsul a fost ca nu sunt date disponibile pana la dara de 08.10.2015, martorul s-a deplasat, la indicatia operatorului, la sediul ..., in vederea efectuarii in regim de urgenta a activitatilor necesare, [...] trebuind sa se intoarca in Germania cu autoturismul.

Intrucat nici la ... nu au existat posibilitati de efectuare a activitatilor necesare la autoturismul marca Audi A 4 detinut de martor in regim de urgenta, [...] s-a indreptat catre [...], reprezentanta ... cea mai apropiata pentru a vedea daca exista date disponibile la aceasta reprezentanta.

Ajuns la sediul [...], martorul a fost indrumat de paznicul reprezentantei catre inculpatul [...], motiv pentru care [...] a mers in biroul acestuia.

A mai declarat [...] ca i-a expus inculpatului [...] motivul prezentei sale la sediul [...], inculpatul raspunzandu-i sa astepte pana in jurul orelor 14

⁰⁰

- 14

³⁰

, intrucat daca nu vor mai fi programate autoturisme spre verificare, il va ajuta si pe martor cu privire la eliberarea certificatului de autenticitate si a cartii de identitate a autoturismului marca Audi A 4.

In jurul orelor 14

³⁰

- 14

⁴⁵

, martorul a revenit in biroul inculpatului [...], i-a remis acestuia suma de 100 lei compusa dintr-o bancnota cu cupiura de 100 lei in scopul de a se rezolva problemele cu autoturismul sau, suma lasata de martor pe biroul inculpatului [...], in fata acestuia.

In momentul in care a vrut sa iasa din birou, inculpatul [...] l-a intors pe acesta din drum, inmanandu-i o cerere care urma sa fie aprobata de inculpat, pe care [...] trebuia sa o completeze.

Martorul a mers ulterior la casierie, a completat inscrisurile necesare si a parcat autoturismul marca Audi A 4 la pozitia nr. 2, in vederea efectuarii activitatilor solicitate.

Dupa ce autoturismul a fost verificat de angajatii [...], martorul a mers la casieria reprezentantei unde a achitat taxa de verificare si eliberare a documentelor necesare, respectiv suma de 340 lei.

Aspectele declarate de martorul [...] se coroboreaza cu procesului verbal de vizionare a imaginilor si de redare a convorbirilor si comunicarilor purtate in mediul ambiental de martor cu inculpatul [...].

Cu privire la infractiunea de luare de mita din data de 29.09.2015, Curtea constata ca inculpatul [...], in calitate de sef al reprezentantei [...] - Sucursala [...], a primit de la martorul [...], suma de 50 lei, intrucat a urgentat eliberarea certificatului de autenticitate pentru autoturismul marca Mercedes Benz, model AMG, de culoare maro metalizat, avand nr. de inmatriculare [...], fara a avea programare prealabila in acest sens.

Din declaratia martorului [...] rezulta ca la sfarsitul lunii septembrie 2015 s-a deplasat la sediul [...] in vederea efectuarii unei verificari tehnice si eliberarii unui certificat de autenticitate, fara a avea o programare prealabila, la autoturismul marca Mercedes Benz, model AMG, cu nr. de inmatriculare [...], detinut de un prieten de-al sau.

In sensul aratat anterior, martorul a mers in biroul inculpatului [...] si i-a solicitat acestuia sa-l ajute cu efectuarea verificarii, inculpatul spunandu-i sa revina in jurul orelor 14

⁰⁰

- 14

³⁰

, reprezentanta [...] fiind foarte aglomerata la momentul discutiei dintre cei doi.

[...] s-a conformat si a revenit la ora stabilita, a completat o cerere si a parcat autoturismul la pozitia nr. 1 in fata halei de verificari.

Dupa efectuarea verificarii, martorul a urcat in biroul inculpatului [...] pentru a-i multumi pentru ajutorul acordat si i-a oferit acestuia suma de 50 de lei, suma pe care a pus-o sub o cutie de servetele aflata pe biroul inculpatului.

Martorul i-a multumit verbal inculpatului [...], dupa care a parasit biroul fara ca inculpatul sai mai spuna ceva sau sa ia banii din locul unde fusesera lasati.

In urma predarii de catre reprezentanta [...] a rapoartelor de verificare, a fost identificat raportul nr. ... intocmit pentru autoturismul marca Mercedes Benz, prezentat la data de 29.09.2015 de martorul [...], biletul de programare anexa nr. ... prezentand de asemenea, mentiuni privind pozitia pe locurile de verificare, ora de verificare, efectuate si semnate de inculpatul [...], in calitate de sef al reprezentantei.

Curtea constata ca martorii denuntatori [...] si [...] au dat bani, cu titlu de mita, inculpatului [...] din propria initiativa, fara a actiona la solicitarea organelor judiciara.

Avand in vedere ca infractiunile de luare de mita comise in zilele de 22.09.2015 si

2015. de catre inculpatul [...], se probeaza, Curtea urmeaza a dispune antrenarea raspunderii penale pentru acestea.

Cu privire la infractiunile de marturie mincinoasa comise de inculpatii [...], [...] si [...], Curtea constata ca mijloacele de proba administrate nu probeaza existenta infractiunilor anterior mentionate.

Se constata ca o conditie premisa pentru retinerea infractiunii de marturie mincinoasa priveste o declaratie necorespunzatoare adevarului data de o persoana audiata in calitate de martor.

Prin incheierea penala din data de 19.01.2016 pronuntata de Curtea de Apel Constanta - Sectia Penala si pentru Cauze cu Minori, definitiva prin Incheierea nr. 452/30.03.2016 a I.C.C.J., au fost excluse urmatoarele mijloace de proba administrate pe parcursul urmaririi penale: declaratiile martorilor [...] din data de 13.10.2015, [...] din data de 13.10.2015 si [...] din data de 21.10.2015.

Avand in vedere inlaturarea declaratiilor date in calitate de martori de catre numitii [...], [...] si [...] se constata lipsa conditiei premisa pentru marturia mincinoasa, respectiv o declaratie necorespunzatoare adevarului data in calitate de martor.

Pentru aceste motive, Curtea va achita inculpatii [...], [...] si [...] pentru comiterea infractiunii de marturie mincinoasa pentru ca infractiunile nu exista, potrivit art. 16 lit. a C.proc.penala.

In drept, fapta inculpatului [...] care, la data de 22.09.2015, in calitate de sef al reprezentantei [...] - Sucursala [...], a primit de la martorul [...], suma de 100 lei, intrucat a urgentat efectuarea verificarilor tehnice a autoturismului marca AUDI A4, tip Break, apartinand acestuia, in vederea eliberarii unui certificat de autenticitate si a unei carti de identitate a autoturismului anterior mentionat, fara a avea programare prealabila in acest sens intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 6 din Legea nr.78/2000 rap. la art.289 alin1 Cod penal.

Fapta inculpatului [...] care la data de 29.09.2015, in calitate de sef al reprezentantei [...]- Sucursala [...], a primit de la martorul [...], suma de 50 lei, intrucat a urgentat eliberarea certificatului de autenticitate pentru autoturismul marca Mercedes Benz, model AMG, de culoare maro metalizat, avand nr. de inmatriculare [...], fara a avea programare prealabila in acest sens, de art. 6 din Legea nr.78/2000 rap. la art.289 alin1 Cod penal.

Sub aspect subiectiv, inculpatul a actionat cu intentie directa, cf. art. 16 alin. (3) lit. a C.p.

La individualizarea pedepsei si proportionalizarea acesteia, instanta va avea in vedere dispozitiile art. 74 C.pen., potrivit carora stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face in raport cu gravitatea infractiunii savarsite si cu periculozitatea infractorului, care se evalueaza dupa urmatoarele criterii:

Imprejurarile si modul de comitere a infractiunii precum si mijloacele folosite. Starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita.

Inculpatul [...], la data de 22.09.2015, in calitate de sef al reprezentantei [...] - Sucursala [...], a primit de la martorul [...], suma de 100 lei, pentru a urgenta efectuarea verificarilor tehnice a autoturismului marca AUDI A4, tip Break, in vederea eliberarii unui certificat de autenticitate si a unei carti de identitate a autoturismului anterior mentionat, fara a avea programare prealabila in acest sens; de asemenea, la data de 29.09.2015, inculpatul [...] care in calitate de sef al reprezentantei [...]- Sucursala [...], a primit de la martorul [...], suma de 50 lei, intrucat a urgentat eliberarea certificatului de autenticitate pentru autoturismul marca Mercedes Benz, model AMG, de culoare maro metalizat, avand nr. de inmatriculare [...], fara a avea programare prealabila in acest sens,

Natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului.

Inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale.

Conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal.

Inculpatul a manifestat o atitudine procesuala nesincera.

Nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.

[...] este in varsta de 43 de ani, cetatean roman, studii superioare, casatorit, avand un copil minor, avocat suspendat in cadrul Baroului [...], sef al reprezentantei [...] [...].

In raport de circumstantele reale concrete ale comiterii faptelor, dar si cele personale ale inculpatului, se vor stabili pedepse cu inchisoare.

In cauza, Curtea retine in favoarea inculpatului [...] circumstanta atenuanta prev. de art. 75 alin. 2 lit. b C.penal avand in vedere valoarea redusa a sumelor de bani primite cu titlu de mita (100 lei, pentru fapta din 22.09.2015 si 50 de lei pentru fapta din 29.09.2015) si scopul pentru care s-au primit banii cu titlu de mita (urgentarea efectuarii verificarilor tehnice in vederea eliberarii unor certificat de autenticitate si a unei carti de identitate a autoturismului), imprejurari care releva o gravitate redusa a infractiunilor comise.

Avand in vedere aspectele expuse mai sus cu privire la pericolul social relativ redus al faptei comise, raportat la cuantumul sumei primita cu titlu de mita, la faptul ca inculpatul nu are antecedente penale si raportat la situatia sa familiala avand un copil minor in intretinere, Curtea constata ca se impune aplicarea unei pedepse.

In acest context, institutia suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere raspunde pe deplin exigentelor cauzei, Curtea, in virtutea obligatiilor pe care le va institui in sarcina inculpatului, fiind convinsa asupra reeducarii acestuia pe perioada termenului de supraveghere.

Se are in vedere ca interzicerea unor drepturi, asa cum sunt prevazute in institutia suspendarii executarii pedepsei, garanteaza pe o perioada determinata excluderea inculpatului din functiile publice, acest aspect fiind apt a garanta de asemenea indreptarea acestuia.

In acest context instanta constata ca sunt indeplinite cumulativ conditiile prev.de art.91 alin.1 lit.a-d C.p. intrucat in raport de conditiile legale dar si de persoana infractorului, de conduita avuta de acesta anterior savarsirii infractiunii, de perspectivele sale de indreptare si ca aplicarea unei pedepse orientata catre valori minime legale si chiar fara executarea acesteia, este suficienta si poate preintampina revenirea inculpatului in mediul infractional.

Din aceasta perspectiva, in baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.289 alin1 Cod penal si art. 75 alin. 2 lit. b C.penal va condamna pe inculpatul [...] la o pedeapsa de 2 ani cu inchisoarea pentru savarsirea infractiunii de luare de mita. (infractiunea din data de 22.09.2015).

In baza art.67 alin. 1 Cod penal cu aplic. la art. 55 lit. a Cod penal;

Va aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitiului drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g - dreptul de a o ocupa o functie publica in ... si alin. 3 Cod penal pe o durata de 4 ani care se aplica conform art. 68 alin. 1 lit. b Cod penal - termen optim care poate raspunde exigentelor cauzei , in raport de faptele pentru care se face vinovat inculpatul.

In baza art. 67 alin.1 Cod penal cu aplic. art. 55 lit.a Cod;

Va interzice inculpatului exercitiul drepturilor art. 66 alin. 1 lit. a , b , g - dreptul de a o ocupa o functie publica in . si alin. 3 Cod penal din momentul ramanerii definitive a hotararii de condamnare.

In baza art. 65 alin.1 Cod penal interzice inculpatului [...], cu titlu de pedeapsa accesorie exercitiului drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a , b, g - dreptul de a o ocupa o functie publica in

In baza art. 6 din Legea nr.78/2000 rap. la art.289 alin1 Cod penal si art. 75 alin. 2 lit. b C.penal va condamna pe inculpatul [...] la pedeapsa de 2 ani inchisoarea pentru savarsirea infractiunii de luare de mita. (infractiunea din data de 29.09.2015)

In baza art. 65 alin.1 Cod penal interzice inculpatului [...], cu titlu de pedeapsa accesorie exercitiului drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g - dreptul de a o ocupa o functie publica in

In baza art.67 alin. 1 Cod penal cu aplic. la art. 55 lit. a Cod penal;

Va aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitiului drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g - dreptul de a o ocupa o functie publica in ... si alin. 3 Cod penal pe o durata de 4 ani care se aplica conform art. 68 alin. 1 lit. b Cod penal - termen optim care poate raspunde exigentelor cauzei, in raport de faptele pentru care se face vinovat inculpatul.

In baza art. 67 alin.1 Cod penal cu aplic. art. 55 lit.a Cod;

Va interzice inculpatului exercitiul drepturilor art. 66 alin. 1 lit. a , b , g - dreptul de a o ocupa o functie publica in ... si alin. 3 Cod penal din momentul ramanerii definitive a hotararii de condamnare.

In baza art. 39 alin. 1 lit. b C.penal contopeste pedepsele de 2 ani inchisoare si 2 ani inchisoare, si aplica inculpatului pedeapsa ce mai grea de 2 ani inchisoare pe care o sporeste cu 8 luni, in final inculpatul [...] executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani si 8 luni inchisoare.

In baza art. 45 alin. 3 lit. a C.penal si art. 66 alin. 1 lit. a , b , g C.penal dispune ca inculpatul [...] sa executa pedepsele complementara lit. a, b, g - dreptul de a o ocupa o functie publica in ... si alin. 3 Cod penal pe o durata de 4 ani care se aplica conform art. 68 alin. 1 lit. b Cod penal.

In baza art. 67 alin.1 Cod penal cu aplic. art. 55 lit.a Cod;

Va interzice inculpatului exercitiul drepturilor art. 66 alin. 1 lit. a, b, g - dreptul de a o ocupa o functie publica in . si alin. 3 Cod penal din momentul ramanerii definitive a hotararii de condamnare.

In baza 45 alin. 5 rap. la art. 65 alin.1 Cod penal interzice inculpatului [...], cu titlu de pedeapsa accesorie, exercitiului drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g - dreptul de a o ocupa o functie publica in ..

In baza art. 91 C.p. ;

Va dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere si stabileste termenul de supraveghere in conditiile art. 92 alin. 1 C.penal pentru o durata de 4 ani.

In baza art. 93 alin. 1 lit. a - e, alin. 2 lit. d si alin.3 c.p. ;

Pe durata termenului de supraveghere inculpatul [...] trebuie sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere :

• Sa se prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta ,
• Sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa,
• Sa anunte in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile, precum si intoarcerea,
• Sa comunice schimbarea locului de munca,
• Sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor de existenta,
• Sa urmeze un curs de calificare profesionala
• Sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitatii pe o perioada de 120 de zile in cadrul Directiei de Intretinere si Administrare Patrimoniu [...] sau Spitalul Judetean de Urgenta [...].

Stabileste ca organ de supraveghere Serviciul de Probatiune [...].

Va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 96 C.p. privind revocarea suspendarii executarii pedepsei.

Masurile se comunica potrivit dispozitiilor legale.

Constata ca inculpatul [...] a fost retinut 24 de ore de la data de 08.10.2015 pana la data de

09.10.2015.

In baza art.289 alin.3 C.p.p. va dispune confiscarea sumei de 150 de lei, consemnata la CEC Bank pe numele inculpatului [...], conform recipisei de consemnare nr. ... din data de 09.10.2015, emisa de CEC Bank.

Va mentine masura sechestrului asigurator dispusa prin ordonanta nr. 285/P/2015 din data de 14.12.2015 a PICCJ - DNA pana la concurenta sumei de 150 de lei si restituie suma de 1050 de lei inculpatului [...].

In baza art. 16 alin. 1 lit. a C.proc.penala va achita inculpatul [...], pentru comiterea

infractiunii prev. de art. 273 alin.1 si alin. 2 lit. d C.penal,.

In baza art. 16 alin. 1 lit. a C.proc.penala va achita inculpatul [...], pentru comiterea

infractiunii prev. de art. 273 alin. 1 si alin. 2 lit. d C.penal.

In baza art. 16 alin. 1 lit. a C.proc.penala va achita inculpatul [...], pentru comiterea

infractiunii prev. de art273 alin.1 si alin. 2 lit. d C.penal,.

In baza art. 272 C.proc.penala dispune avansarea din fondurile MJ a onorariului partial al aparatorilor din oficiu in cuantum de 173 de lei fiecare.

In baza art.274 alin. 1 C.p.p. va obliga inculpatul [...] la plata sumei de 8.000 de lei cu titlul de cheltuieli judiciare catre stat.

Decizia penala nr. 87/P/22.06.2017 Judecator redactor Catalin Jigau

16. Savarsirea infractiunii de ultraj. Afectarea dreptului la aparare al inculpatului ca urmare a faptului ca prima instanta nu a procedat la readministrarea tuturor mijloacelor de proba administrate in faza de judecata. Mentinerea masurii preventive a controlului judiciar.

Se constata ca in mod gresit prima instanta nu a procedat la readministrarea tuturor mijloacelor de proba administrate in faza de judecata, afectand substantial dreptul la aparare al inculpatului, in conditiile in care readministrarea probelor in cursul cercetarii judecatoresti constituie o componenta a dreptului la un proces echitabil, principiu care este consacrat de art. 8 Cod procedura penala si art. 6 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale.

Importanta deosebita care ii este atribuita dreptului la un proces echitabil intr-o societate democratica face ca insasi renuntarea la el de catre beneficiar sa fie supusa unor conditii, fara de care ea nu poate fi considerata valida.

Dublul grad de jurisdictie este un drept recunoscut in materie penala prin Protocolul nr. 7 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Acesta prevede ca orice persoana declarata vinovata de savarsirea unei infractiuni de un tribunal, are dreptul de a cere examinarea hotararii prin care i s-a stabilit vinovatia de catre o instanta superioara ierarhic. Dublul grad de jurisdictie vizeaza o judecare devolutiva a cauzei in fata a doua instante de judecata, una de fond, iar cea de-a doua, de control judiciar. In prima instanta nu a avut loc o judecata cu respectarea tuturor garantiilor procedurale, astfel ca in speta primul grad de jurisdictie nu poate fi luat in considerare, de aceea pentru respectarea dreptului la un proces echitabil si asigurarea efectiva a doua grade de jurisdictie, conform art. 2 din Protocolul nr. 7 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, este justificata trimiterea cauzei spre rejudecare.

Art. 257 alin. 1, 4 Cod penal raportat la art. 206 alin. 1 Cod penal

cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal Art. 351, art. 376 Cod procedura penala Protocolul nr. 7 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului Curtea Europeana a Drepturilor Omului - Cauzele Beraru si Cutean impotriva Romaniei,

Cauza Colozza contra Italia

Prin sentinta penala nr. 365/15.03.2017 pronuntata de Judecatoria Constanta in dosarul penal nr. .. ./212/2016 s-au hotarat urmatoarele:

1. Fata de inculpatul [...] pentru savarsirea infractiunii de
ultraj
, prevazuta de art. 257 alin. 1, 4 C. pen. rap. la art. 206 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C. pen. raportat la art. 61 C. pen. stabileste pedeapsa amenzii de 6000 lei (compusa din 120 zile amenda x suma de 50 lei).

Atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 63 C. pen.

2. Constata ca prezenta infractiune a fost comisa in termenul de incercare de 5 ani al suspendarii executarii pedepsei sub supravegherea pedepsei rezultante de 2 ani inchisoare, stabilita prin sentinta penala nr. 1551/2012 a Judecatoriei Constanta ramasa definitiva la data de 20.11.2013 prin decizia penala nr. 1005/2013 a Curtii de Apel Constanta.
3. In baza art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 rap la art. 86 ind. 4, 83 C. pen. 1968 revoca suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere stabilita prin sentinta penala nr. 1551/2012 a Judecatoriei Constanta si stabileste in final inculpatului [...] pedeapsa de 2 ani inchisoare la care adauga pedeapsa amenzii in cuantum de 6000 lei (compusa din 120 zile amenda x suma de 50 lei), cu executare.
4. In baza art. 399 alin. 1 rap. la art. 202 alin. 1 si 3 C. proc. pen. mentine masura arestarii preventive, luata fata de inculpat in prezenta cauza.

In baza art. 404 alin. 4 lit. a C. proc. pen., deduce din durata pedepsei aplicate, perioada retinerii si arestarii preventive de la 14.03.2011 la 17.03.2011 si de la 14.11.2016 la zi.

5. In baza art. 274 alin. 1 C. proc. pen. obliga inculpatul la plata sumei de 1200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a retinut ca la data de 13.11.2016, Sectia 3 Politie Constanta a inaintat catre Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta plangerea formulata de lucratorul de jandarmerie [...], prin care acesta a reclamat savarsirea impotriva sa de catre numitii [...], [...] si [...] a infractiunii de ultraj, constand in amenintarea, la data de 13.11.2016, a persoanei vatamate cu acte de violenta indreptate impotriva acesteia si a familiei acesteia in conditiile in care [...] se afla in exercitarea atributiilor de serviciu.

In cadrul cercetarilor efectuate, au fost ridicate inregistrarile video surprinse de camerele de filmat montate in zona adiacenta portii de acces nr. 2 a IPJ Constanta (aceste inregistrari contin doar imagini, fara sunet) si, de asemenea, audiate persoanele care au fost de fata la evenimentele cercetate, rezultand urmatoarea situatie de fapt:

La data de 13.11.2016, in jurul orelor 04:50, lucratorii din cadrul Sectiei 3 Politie Constanta au fost sesizati cu privire la un scandal ce avea loc la localul [...] de pe B-dul ... din mun. Constanta. Fata de acestea, patrula formata din agentii de politie [...] si [...] s-au deplasat la locul indicat, solicitand in acelasi timp si sprijinul unui echipaj mobil de jandarmerie.

La fata locului, la scurt timp dupa echipajul de politie, a ajuns si cel compus din lucratorii de jandarmerie [...], [...], [...] si [...].

Persoanele aflate in zona, respectiv agentii de paza din cadrul Zipp Escort si angajatii de la localul [...] au indicat lucratorilor de politie doi indivizi ca fiind cei care provocasera scandalul, aratand ca cei doi intrasera in punctul de lucru al unitatii comerciale si, deoarece nu fusesera serviti cu promptitudine, aruncasera cu ketchup si cu vesela ramasa pe mese in angajatii localului. S-a procedat la legitimarea celor doi indivizi indicati, stabilindu-se identitatea lor ca fiind numitii [...] si [...]. In aceste imprejurari, politistii le-au solicitat celor doi sa se urce in autospeciala de jandarmerie pentru a fi condusi la Sectia 3 Politie Constanta, [...] si [...] dand curs de buna-voie cererii si urcandu- se in masina jandarmeriei. Asa cum rezulta din declaratiile persoanei vatamate si din cele ale martorului [...], pe parcursul drumului pana la sectia de politie, inculpatul [...] a avut un comportament recalcitrant si provocator fata de lucratorul de jandarmerie [...], adresandu-i injurii si invitandu-l pe acesta sa se bata amandoi (de mentionat este faptul ca sustinerile inculpatilor [...] si [...] sunt in sensul ca acesta din urma a fost agresat de catre [...] in timpul in care s-au aflat in autospeciala jandarmeriei, insa in prezenta cauza nu vor fi cercetate aceste fapte reclamate deoarece, asa cum vom arata mai jos, caracterul real sau nu al acestor acuzatii nu are relevanta directa asupra existentei infractiunii de ultraj savarsite de [...] si a formei de vinovatia a acestuia).

Odata ajunsi la sectia de politie, [...] si [...] au fost condusi in sala de instructaj din Sectia 3 Politie Constanta, incapere aflata in imediata apropiere a intrarii in unitatea de politie. Aici, [...] a continuat sa aiba o atitudine recalcitranta si provocatoare fata de lucratorul de jandarmerie [...], invitandu-l pe acesta in mod repetat sa se bata cu el. In perioada in care s-a aflat in sala de instructaj a Sectiei 3 Politie Constanta, [...] a reclamat faptul ca fusese batut de catre [...], afirmand totodata ca il doare capul din cauza loviturilor primite.

Atat pe parcursul drumului pana la Sectia 3 Politie, cat si in tot timpul cat s-a aflat in sala de instructaj a acestei unitati, martorul [...] a stat calm, fara sa se manifeste in vreun fel.

Dupa ce lucratorii de politie [...] si [...] au terminat intocmirea actelor privind incidentul sesizat la localul [...], le-au comunicat numitilor [...] si [...] ca sunt liberi sa paraseasca unitatea de politie.

De mentionat este faptul ca, asa cum rezulta din declaratiile inculpatului [...] si cele ale persoanei vatamate [...], coroborate cu imaginile video inregistrate de camerele de supraveghere montate in zona adiacenta a portii de acces nr. 2 a IPJ Constanta, in timpul cat [...] si [...] s-au aflat in Sectia 3 Politie Constanta, la un moment dat, inculpatul [...], afland ca fratele sau fusese luat de politie, s-a deplasat la Sectia 3 pentru a vedea despre ce este vorba. Odata ajuns aici cu autoturismul marca BMW cu nr. de inmatriculare [...], inculpatul a coborat din autoturism si a intrat in curtea IPJ Constanta fara sa-i fie interzis accesul de vreo persoana. Imediat dupa aceasta, observandu-l la poarta pe inculpat, lucratorul de jandarmerie [...] l-a intrebat ce doreste. Dupa ce amandoi au iesit din curtea unitatii, in fata portii de acces, loc in care se aflau alte trei persoane de sex masculin care il insoteau pe inculpatul [...], intre orele 05:28 - 05:30 (asa cum rezulta din procesul-verbal din data de

2016. intocmit de organele de politie, ora indicata de sistemul de inregistrare este decalata cu o ora, astfel ca, desi in procesele-verbale sunt consemnate orele 06:28 - 06:30 s.a.m.d., in fapt evenimentele cercetate s-au petrecut la orele 05:28 - 05:30 s.a.m.d.), s-a purtat o discutie pasnica intre inculpat si lucratorul de jandarmerie. In cadrul discutiei, inculpatul i-a spus lui [...] ca este fratele lui [...] si ca vrea sa afle ce s-a intamplat cu fratele sau. [...] i-a comunicat inculpatului ca fratele sau fusese implicat intr-un prezumtiv scandal la localul [...] din Constanta si ca in acel moment se afla in sediul Sectiei 3 Politie in vederea intocmirii unui proces-verbal de catre politisti cu privire la cele intamplate. Totodata, [...] le-a solicitat inculpatului si celorlalte persoane sa astepte afara, spunandu-le ca [...] va iesi in scurt timp, dupa care a intrat inapoi in curtea IPJ Constanta. Toata discutia s-a purtat pe un ton calm si civilizat. Imediat dupa aceasta, intre orele 05:32 - 05:33, in fata portii de acces a iesit lucratorul de politie [...], si intre acesta si [...] si celelalte trei persoane fiind purtata o discutie pasnica. Dupa aceasta, la orele 05:40, inculpatul [...] s-a urcat in autoturismul marca BMW cu care venise si a plecat la volanul acestuia, virand stanga pe B-dul Mamaia.

Dupa ce li s-a comunicat de catre lucratorii de politie ca sunt liberi sa plece, inculpatii [...] si [...] au iesit din curtea IPJ Constanta. [...] a iesit pe poarta de acces nr. 2 la orele 06:51 dupa care, la scurt timp, a iesit si [...]. Cei doi, dupa ce au iesit, au ramas in fata portii de acces, acestora alaturandu-li-se alte persoane de sex masculin care ii asteptasera in fata portii, printre care si martorii [...] si [...]. Imediat dupa ce a iesit pe poarta, [...] a continuat sa reclame faptul ca fusese lovit de catre lucratorul de jandarmerie [...] si le-a spus, atat celor care se aflau cu el cat si lucratorilor de politie si jandarmerie care stateau langa poarta ca el nu va pleca de acolo pana nu va veni o ambulanta. Tot in aceste imprejurari, asa cum rezulta din declaratia inculpatului [...] coroborata cu cea a martorului [...], [...] l-a sunat pe fratele sau [...] si i-a spus acestuia sa vina deoarece se afla la Sectia 3 si fusese batut de catre politisti.

La orele 06:01, [...] s-a urcat in autoturismul marca Porsche Panamera cu nr. de inmatriculare [...] cu care venise martorul [...], impreuna cu acesta din urma si cu martorul [...], cei doi martori urcandu-se pe locurile din fata iar inculpatul pe bancheta din spate. Dupa ce, initial, a intentionat sa se urce si el pe bancheta din spate a autoturismului Porsche Panamera, inculpatul [...] a renuntat la aceasta si a plecat pe jos, pe strada ... inspre B-dul ... insotit de o alta persoana de sex masculin dintre cei care se aflasera in fata portii impreuna cu cei doi inculpati. Imediat dupa aceasta, martorul [...], aflat la volanul autoturismului Porsche Panamera, a intors masina intentionand sa plece inspre B-dul ... Tot in acest moment, in fata portii de acces in curtea IPJ Constanta a oprit autoturismul marca BMW cu nr. de inmatriculare [...] condus de inculpatul [...], autoturism care imediat anterior intrase pe strada . dinspre B-dul ..

Dupa ce a oprit in fata portii de acces, inculpatul [...] s-a dat jos din autoturism si a intrat in curtea IPJ Constanta, fiind urmat indeaproape de catre martorii [...] si [...]. La scurt timp dupa ce inculpatul [...] si cei doi martori au intrat in curtea pe poarta de acces, in curtea IPJ Constanta a intrat dupa ei si inculpatul [...] care, in timp ce se deplasa pe jos pe strada Renasterii inspre B-dul Mamaia si observand autoturismul BMW al inculpatului, s-a intors catre poarta de acces nr. 2. Aici, imediat dupa poarta de acces in curtea unitatii, [...] s-a indreptat catre lucratorul de jandarmerie [...] care se afla pe scarile din fata intrarii in Sectia 3 Politie si, adresandu-i-se acestuia si apropiindu-se pana la limita contactului fizic, l-a amenintat spunandu-i ca o sa il omoare, o sa ii taie tendoanele si ca ii va gasi si ii va taia si pe membrii familiei lucratorului de jandarmerie. Tot in aceste imprejurari si in timp ce isi rostea amenintarile, [...] se uita catre [...] si facea referire in mod direct la acesta, spunandu-i „tu ala mic”, „piticule” si „nu te uiti la tine ca esti mic ?”

Fata de acestea, jandarmi si lucratorii de politie care se aflau langa [...] si in apropierea acestuia au intervenit si i-au scos din curtea unitatii de politie pe [...] si pe cei trei care il insoteau si care intrasera impreuna cu acesta in curte.

Dupa ce a fost scos din curte, inculpatul [...] a continuat sa se manifeste agresiv verbal, adresandu-se catre lucratorii de politie si jandarmerie aflati acolo si spunand ca vor vedea ei si ca nu va ramane asa deoarece se luasera de fratele lui si, in acelasi timp, incercand sa treaca de acestia si sa ajunga la poarta de acces in curtea IPJ Constanta. In aceste imprejurari, inculpatul [...] s-a interpus intre inculpatul [...] si lucratorii de politie si jandarmerie, incercand sa il opreasca pe acesta din urma, moment in care [...] l-a impins cu mainile pe [...] si si-a continuat atitudinea agresiva verbal.

Tot in aceste imprejurari, inculpatul [...] si martorul [...] si-au dat jos de pe ei vestele cu care erau imbracati si s-au indreptat catre lucratorii de politie si jandarmerie aflati in fata portii de acces, avand o tinuta si atitudine fizica vizibil agresive si invitandu-i pe acestia sa se bata cu ei si indemnandu-i in acelasi timp si pe ceilalti care ii insoteau sa se bata cu politistii si jandarmii. In aceste conditii, lucratorul de jandarmerie [...] i-a somat sa ramana pe loc, spunandu-le ca altfel va folosi armamentul si mijloacele din dotare, inculpatii si cei care ii insoteau retragandu-se spre masinile lor.

[...] s-a urcat la volanul autoturismului marca BMW cu nr. de inmatriculare [...], pe locul din dreapta-fata a masinii urcandu-se inculpatul [...]. Inculpatul [...] impreuna cu martorii [...] si [...] s-au urcat in autoturismul Porsche Panamera cu nr. de inmatriculare [...], la volanul autoturismului aflandu-se [...].

In aceste conditii, din curtea IPJ Constanta a iesit lucratorul de politie [...], care le-a solicitat celorlalti politisti si jandarmi aflati acolo sa faca un cordon in fata masinii BMW conduse de inculpatul [...] si sa ii scoata din autoturism pe ocupanti. Lucratorii de politie si jandarmerie prezenti de fata au dat curs solicitarii, scotandu-i din masina pe [...] si [...], imobilizandu-i si conducandu-i in sediul Sectiei 3 Politie.

Imediat dupa ce lucratorii de politie si jandarmerie au oprit autoturismul BMW in care se aflau [...] si [...] si i-au scos afara pe ocupanti, inculpatul [...] a coborat din autoturismul Porsche Panamera si s-a indreptat catre locul in care se afla fratele sau, martorii [...] si [...] plecand de la fata locului cu autoturismul Porsche Panamera. [...] a fost si el condus de catre jandarmi in sediul Sectiei 3 Politie.

In urma acestor evenimente, lucratorul de jandarmerie [...] a formulat plangere sub aspectul savarsirii infractiunii de ultraj, Sectia 3 Politie sesizand Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta.

Situatia de fapt retinuta se probeaza cu declaratiile din datele de 13.11.2016, 05.12.2016 si

2016. ale persoanei vatamate [...], procesul-verbal de constatare din data de 13.11.2016 incheiat de catre lucratorii din cadrul Sectiei 3 Politie Constanta, procesul-verbal de constatare din data de

2016. incheiat de catre lucratorii din cadrul Inspectoratului Judetean de Jandarmerie Constanta, procesul-verbal din data de 13.11.2016 al Sectiei 3 Politie Constanta de redare a continutului inregistrarilor video surprinse de camerele de filmat montate in zona adiacenta portii de acces nr. 2 a IPJ Constanta cu plansa foto anexa, procesul-verbal din data de 07.12.2016 al Parchetului de pe langa Judecatoria Constanta de completare si rectificare a celor consemnate in procesul-verbal din data de 13.11.2016 al Sectiei 3 Politie Constanta anterior mentionat, declaratiile martorilor [...], [...], [...], [...], [...], [...], [...], [...], [...], [...], [...], [...], [...], [...] si [...], coroborate cu parte din declaratiile inculpatilor [...], [...] si [...].

Cele retinute privind adresarea de amenintari de catre inculpatul [...] lucratorului de jandarmerie [...] rezulta in special din declaratiile persoanei vatamate si din cele ale martorilor [...], [...], [...], [...], [...], [...] si [...].

S-au inlaturat ca fiind neadevarate parte din declaratiile martorilor [...] si [...] prin care acestia au aratat ca au auzit tot ce [...] a spus dupa ce a patruns in curtea IPJ Constanta si ca acesta din urma doar a intrebat de ce a fost batut fratele lui si nu a adus amenintari nimanui, deoarece nu se coroboreaza cu restul probatoriului administrat sus-indicat. De altfel, declaratiile acestor doi martori nici nu prezinta credibilitate dat fiind aspectele care se pot observa din vizionarea inregistrarilor video surprinse. Astfel, cu privire la martorul [...] se poate constata ca acesta, alaturi de martorul [...], dupa ce au fost scosi din curtea unitatii de politie, au adoptat o atitudine vadit contrara legii si de tip huliganic, sarind practic la bataie la lucratorii de politie si jandarmerie fara sa le fie dat nici un motiv, doar observandu-l pe inculpatul [...] ca se indreapta inspre politisti si jandarmi. Aceste acte nu au fost recunoscute de catre cei doi in declaratiile date, fapt ce duce la concluzia ca declaratiile acestora nu sunt tocmai sincere. Exista de asemenea si posibilitatea ca cei doi, dat fiind conditiile in care faptele au fost savarsite, sa nu fi perceput in totalitate cele spuse de [...] si sa fi declarat ca au auzit tot.

Se poate constata, de altfel, ca nici declaratiile lucratorilor de politie si jandarmerie audiati nu sunt intru totul convergente, mai ales in privinta faptelor savarsite de inculpatii [...] si [...] si cu oarecare deosebiri in privinta faptelor inculpatului [...]. Aceste deosebiri in modul de redare a faptelor sunt explicate insa prin imprejurarile si conditiile in care au fost percepute - intr-o aglomeratie de persoane ce se crease cu ocazia intrarii celor patru in incinta IPJ Constanta, in conditiile in care majoritatea celor care il insoteau pe [...] au inceput sa adreseze diferite acuze si injurii organelor de ordine iar lucratorii de politie si jandarmerie le-au cerut sa iasa afara din curte, fiind creata astfel o stare generala de zgomot, precum si in conditii de luminozitate redusa, afara fiind noapte. Astfel se explica si faptul ca majoritatea politistilor si jandarmilor care s-au aflat acolo si au perceput evenimentele si-au focusat atentia si, in consecinta, au redat cu mai mare acuratete actiunile si cuvintele inculpatului [...]. Aceasta deoarece, el fiind cel care a intrat primul in curte si a declansat incidentul, a putut fi perceput inainte de a se crea aglomerarea de politisti si jandarmi in jurul celor patru persoane care intrasera in curtea IPJ Constanta si inainte ca si ceilalti care se aflau cu [...] sa inceapa sa adreseze diverse cuvinte organelor de ordine. Dealtfel, tot cu relevanta deosebita din punct de vedere al aprecierii probelor, trebuie subliniat si faptul ca, asa cum rezulta din majoritatea declaratilor politistilor si jandarmilor audiati, [...] a fost cel mai vocal dintre cei care intrasera in curte, deci a putut fi auzit cel mai bine, fara sa fie confundat, fiind dealtfel individualizat ca fiind primul care a intrat in curte, dupa cum am mai aratat.

Fiind audiat, inculpatul [...] a aratat ca a intrat pe poarta avand buletinul in mana si prezentandu-l, spunand in acelasi timp ca este fratele lui [...] si ca a venit sa vada ce se intamplase cu acesta, dupa care s-a dus spre jandarmii aflati in curte tot avand buletinul in mana. Inculpatul a mai aratat ca nu a adus amenintari nici unui lucrator de politie sau jandarmerie in aceste imprejurari si ca, inainte de a patrunde in curtea unitatii de politie, nu il observase pe fratele sau care se afla langa gard si ca a crezut ca acesta se afla in interiorul sediului unitatii de politie. Cele mentionate de inculpat cu privire la faptul ca a patruns in curtea IPJ Constanta avand buletinul in mana si aratand ca este fratele lui [...] sunt adevarate, dat fiind coroborarea dintre declaratiile inculpatului, imaginile inregistrate de camerele video care surprind interiorul portii de acces in momentul in care inculpatul in curtea IPJ Constanta cu cele ale martorului [...]. Acest aspect nu este insa de natura a inlatura cele retinute privind faptul ca inculpatul, imediat dupa ce a patruns pe poarta de acces avand buletinul in mana si prezentandu-se ca fiind fratele lui [...], s-a indreptat inspre lucratorul de jandarmerie [...] si a inceput sa il ameninte.

In afara de faptul stabilit ca lui [...] ii fusese comunicat anterior telefonic chiar de catre [...] ca acesta din urma fusese batut, nu rezulta cu claritate, din probele administrate, cine i-a comunicat lui [...] ca fratele sau fusese batut de [...], individualizat in cadrul amenintarilor ca fiind „jandarmul ala mic”. Cert este ca, anterior momentului in care a intrat in curtea unitatii de politie, lui [...] ii fusese comunicat ca fratele sau fusese batut de „jandarmul ala mic” iar imediat dupa ce a patruns in curte, inculpatul l-a observat pe [...] stand pe scarile de la intrarea in Sectia 3 Politie. Nu are relevanta daca [...] a intrat in curtea unitatii de politie special pentru a-l cauta pe [...] sau daca, dupa ce a intrat in curte pentru a vedea unde este fratele sau, l-a observat pe [...] si atunci, pe moment, a adoptat hotararea de a-l ameninta. Cert este ca amenintarile au fost indreptate impotriva lui [...], individualizat de catre inculpat atat prin adresarea directa „nu te uiti la tine ca esti mic ?” cat si prin apropierea de acesta pana la limita contactului fizic in momentul in care isi rostea amenintarile.

Un alt aspect probator care trebuie mentionat este si faptul ca, chiar daca din vizionarea imaginilor inregistrate de camerele video care surprind exteriorul portii de acces in momentul in care inculpatul in curtea IPJ Constanta, exista posibilitatea ca [...], inainte de a intra in curtea IPJ Constanta, sa fi crezut intr-adevar ca fratele sau se afla inauntru dat fiind ca la acest moment [...] se afla in autoturismul Porsche Panamera si a iesit ulterior, nu sunt verosimile cele aratate de [...] in sensul ca a intrat in incinta unitatii de politie doar cu scopul de a-l gasi pe fratele sau. Aceasta deoarece, dupa cum se poate observa tot din aceleasi inregistrari video, dupa ce a fost scos din curtea IPJ Constanta iar fratele sau [...] s-a interpus intre el si lucratorii de politie si jandarmerie, deci inculpatul il observase pe fratele sau, [...] a cautat sa-l dea la o parte pe fratele sau cu intentia vadita de a trece de acesta si de a se deplasa inapoi in curte IPJ Constanta. Or, in aceste conditii, rezulta ca intentia inculpatului [...] nu era doar de a-l gasi doar de a-l gasi pe fratele sau, asa cum a declarat.

Fiind audiat in calitate de persoana vatamata numitul [...], acesta a aratat nu are nici un fel de pretentie materiala in cauza.

Astfel, cu privire la numitul [...], se retine in primul rand ca, asa cum rezulta chiar din declaratiile persoanei vatamate [...], pe parcursul drumului pana la Sectia 3 Politie Constanta si in timpul in care s-a aflat in aceasta unitate, inculpatul i-a adresat doar cuvinte insultatoare si provocatoare lucratorului de jandarmerie, fara sa-l ameninte insa. Chiar daca, din declaratiile unor martori audiati, rezulta ca in timpul in care s-a aflat in sala de instructaj, [...] i-a adus si amenintari numitului [...], in conditiile in care persoana vatamata nu a perceput aceste amenintari, neauzind sau fiind iesita din incapere, actele de ultraj nu si-au produs efectul, deci nu au ajuns la cel caruia ii erau adresate. Persoana vatamata arata in declaratiile date ca numitul [...] a intrat impreuna cu fratele sau [...] in curtea IPJ Constanta si in aceste imprejurari i-a adresat amenintari, acestea fiind singurele acte de ultraj reclamate de persoana vatamata ca fiind savarsite de [...]. Or, dupa cum se poate constata din vizionarea inregistrarilor video, aspecte consemnate si in procesul-verbal din data de 07.12.2016 al Parchetului de pe langa Judecatoria Constanta dupa ce la orele 05:51 a iesit din curtea IPJ Constanta, [...] nu a mai intrat aici pana in momentul in care a fost condus de catre lucratorii de jandarmerie, deci dupa ce fratele sau savarsise actele de ultraj si fusese scos din curtea unitatii. Fata de acestea, se va dispune solutia clasarii fata de numitul [...] sub aspectul savarsirii infractiunii de ultraj, prev. de art. 257 alin. 1, 4 C.pen. rap. la art. 206 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen. cu retinerea incidentei cazului prevazut de art. 16 lit. b C.pr.pen. - fapta nu este prevazuta de legea penala.

Cu privire la numitul [...], din probele administrate rezulta ca, pana la momentul in care intrat in curtea IPJ Constanta la scurt timp dupa inculpatul [...], acesta a fost calm fara sa adreseze nici un fel de injurii sau provocari organelor de ordine. Abia dupa acest moment, asa cum rezulta atat din declaratiile lucratorilor de politie si jandarmerie, acesta a adoptat o atitudine agresiva, aducand injurii si provocand la altercatie jandarmii si politistii aflati la fata locului. Din declaratiile numitului [...] rezulta insa ca acesta a perceput trei persoane care au intrat in curtea IPJ Constanta si i-au adus amenintari - [...] insotit de alte doua persoane cu privire la care [...] a aratat ca erau [...] si [...]. Din vizionarea inregistrarilor rezulta insa ca [...] a intrat ultimul in curtea IPJ Constanta, la destul de mult timp dupa [...] si martorii [...] si [...]. [...] nu face referire la o a patra persoana pe care ar fi observat-o ca intrand in curtea IPJ Constanta. Este posibil, asa cum s-a petrecut si in cazul actelor reclamate in privinta numitului [...], ca [...] sa-l fi confundat pe [...] cu unul din cei doi martori (aceasta concluzie este pertinenta deoarece, asa cum se poate observa din inregistrarile video, tinutele si constitutiile fizice ale numitilor [...] si [...] sunt asemanatoare). Avand in vedere cele expuse se naste un dubiu in privinta naturii actelor savarsite de numitul [...], respectiv daca au fost acte explicite de amenintare sau au constat doar in ofense, injurii si provocari la adresa lucratorului de jandarmerie. Fata de acestea, se va dispune solutia clasarii fata de numitul [...] sub aspectul savarsirii infractiunii de ultraj, prev. de art. 257 alin. 1, 4 C.pen. rap. la art. 206 alin. 1 C.pen. cu retinerea incidentei cazului prevazut de art. 16 lit. b C.pr.pen. - fapta nu este prevazuta de legea penala.

Avand in vedere faptul ca, in declaratiile date in cauza, numitul [...] a aratat ca a fost agresat de catre lucratorul de jandarmerie [...] in timpul in care s-a aflat in autospeciala jandarmeriei, pe drumul catre Sectia 3 Politie Constanta si din verificarile efectuate nu a rezultat existenta unei plangeri formulate separat, prin prezenta se va dispune disjungerea cauzei in vederea efectuarii de cercetari fata de lucratorul de jandarmerie [...] sub aspectul savarsirii infractiunii de purtare abuziva, prev. de art. 296 alin. 2 C.pen. rap. la art. 193 alin. 1 C.pen. si declinarea cauzei disjunse catre Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti ca fiind competent dat fiind calitatea de militar a persoanei cercetate.

Din declaratiile inculpatului rezulta ca acesta s-a prezentat la sediul sectiei de politie intrucat a fost sunat de o persoana cu privire la faptul ca fratele acestuia martorul [...] in urma unei altercatii a fost transportat pentru a da declaratii si este batut . La momentul cand a ajuns la sediul sectiei de politie , s-a legitimat si l-a observat pe martorul [...] si intrucat stia ca este condamnat cu suspendare a purtat o discutie cu acesta pe tema motivului pentru care se afla la sediul sectiei de politie, mustrandu-l iar persoanele care mai erau prezente au inceput sa se certe cu lucratorii de politie . Au plecat, s-au urcat in doua autoturisme diferite , a intentionat sa intoarca autoturismul , a coborat de buna voie , li s-au pus catusile, a fost amenintat cu bataia de catre lucratorii de politie. A mentionat ca a solicitat relatii cu privire la motivul pentru care se afla fratele acestuia la sediul sectiei de politie, s-a discutat pe un ton mai ridicat, a avut loc un schimb de replici, in exteriorul sectiei, mai multe persoane din cadrul lucratorilor de politie/ jandarmerie i-au intrebat “ati venit sa ne bateti, ce cautati aici ” , a intrat in curtea sectiei de politie intrucat initial nu l-a observat pe martorul [...] , nu s-a intalnit cu persoana vatamata , nu a agresat vreun lucrator de politie si nu a adresat injurii .

Declaratia inculpatului este sustinuta de catre declaratiile martorilor [...], [...] si [...].

Se constata ca, desi declaratiile martorilor sunt contradictorii, acestea coincid in urmatoarea imprejurare: A existat un moment in care inculpatul a interactionat cu persoana vatamata, s-a aflat in sediul sectiei de politie impreuna cu alte doua persoane, l-a observat pe martorul [...] si a discutat cu acesta in sensul ca l-a admonestat cu privire la motivele pentru care se afla la sediul sectiei de politie, l-a certat in acest sens, a parasit sectia de politie, s-a urcat in autoturism, a intentionat sa plece si a fost scos de catre lucratorii de politie iar un jandarm a scos pistolul.

Elementele de contradictorialitate vizeaza comportamentul inculpatului si al persoanei vatamate lucrator in cadrul jandarmeriei, referitor la eventuale agresiuni fizice si psihice. Imprejurarea ca au fost adresate injurii si au fost exercitate agresiuni persoanei vatamate in calitate de lucrator al jandarmeriei este confirmata de declaratiile martorilor [...], [...], [...] care se coroboreaza cu declaratia persoanei vatamate si care confirma situatia de fapt retinuta in actul de sesizare care se mai coroboreaza si continutul procesului - verbal de constatare din data de

2016. incheiat de catre lucratorii din cadrul Sectiei 3 Politie Constanta, procesul-verbal de constatare din data de 13.11.2016 incheiat de catre lucratorii din cadrul Inspectoratului Judetean de Jandarmerie Constanta, procesul-verbal din data de 13.11.2016 al Sectiei 3 Politie Constanta de redare a continutului inregistrarilor video surprinse de camerele de filmat montate in zona adiacenta portii de acces nr. 2 a IPJ Constanta cu plansa foto anexa, procesul-verbal din data de 07.12.2016 al Parchetului de pe langa Judecatoria Constanta de completare si rectificare a celor consemnate in procesul-verbal din data de 13.11.2016 al Sectiei 3 Politie Constanta precum si cu declaratiile martorilor retinute in faza de urmarire penala.

La individualizarea pedepsei aplicata inculpatului, instanta a avut in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 74 C. pen.; inculpatul a savarsit infractiunea fara a tine cont de faptul ca persoana vatamata era angajat al statului si purta insemnele oficiale ale acestuia, s-au adus atingere si bunelor moravuri si a fost produs scandal public, aducand atingere si creand o stare de pericol pentru convietuirea sociala, iar prin activitatea inculpatului se creeaza si indignarea, revolta publica evidenta, generalizata, colectiva, produsa in momentul adresarii amenintarilor si injuriilor catre persoana vatamata intrucat prin natura activitatii desfasurate de catre persoana vatamata si prin atitudinea inculpatului se naste un climat de insecuritate atat in randul cetatenilor, cat si fata de ordinea publica si chiar a persoanelor chemate sa isi dea concursul in exercitarea atributiilor statului.

Cu privire la persoana inculpatului se constata ca inculpatul a abordat o atitudine de colaborare cu organele judiciare insa partial sincera in fata instantei si a organelor judiciare, a fost anterior condamnat pentru mai multe infractiuni inca din anul 2000 pentru fapte de furt calificat, in anul 2004 pentru alta fapta de furt calificat, iar in anul 2013 pentru 3 infractiuni de vatamare corporala, ceea ce denota faptul ca inculpatul desi anterior sanctionat nu a adoptat o atitudine de natura a-l determina sa evite un astfel de conflict precum este infractiunea de ultraj retinuta in sarcina inculpatului.

Impotriva sentintei penale nr. 365/15.03.2017 pronuntata de Judecatoria Constanta in dosarul penal nr. .../212/2016 au declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta si inculpatul [...].

Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta a invocat nelegalitatea hotararii primei instante, intrucat nu a fost pronuntata una din solutiile prev. de art. 396 alin. 1 Cod procedura penala, ci doar a fost stabilita amenda penala; se mai invoca gresita individualizare a pedepsei, cu solicitarea de aplicare a pedepsei inchisorii, in raport cu gravitatea crescuta a faptei si persoana inculpatului.

Inculpatul [...] a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante, cu motivarea ca nu a avut loc o cercetare judecatoreasca efectiva, in conditiile in care nu au fost readministrate probele din faza de urmarire penala, desi au fost contestate de inculpat; in subsidiar, s-a solicitat achitarea inculpatului, in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedura penala, intrucat fapta comisa nu intruneste conditiile de tipicitate ale infractiunii, nefiind o actiune de amenintare.

Examinand sentinta penala apelata prin prisma criticilor formulate de apelanti, precum si din oficiu, conform art. 420 Cod procedura penala, Curtea constata ca apelurile sunt fondate.

Inculpatul [...] a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de ultraj prev. de art. 257 alin. 1, 4 Cod penal raportat la art. 206 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal.

Atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de judecata inculpatul [...] a negat savarsirea infractiunilor retinute in sarcina sa.

Curtea constata ca prima instanta nu a readministrat integral mijloacele de proba administrate in faza de urmarire penala, limitandu-se la audierea inculpatului, a persoanei vatamate si a sase martori, trei propusi de inculpat si trei dintre cei propusi prin rechizitoriu, cu toate ca prin rechizitoriu fusesera nominalizati 16 martori, audiati in cursul urmaririi penale.

La termenul din 10.03.2017 inculpatul a propus audierea a trei martori - [...], [...], [...], iar procurorul a solicitat audierea a trei martori dintre cei indicati in rechizitoriu - [...], [...], [...]. Prima instanta a incuviintat audierea acestor martori, care a avut loc la urmatorul termen din 10.04.2017.

Tot la termenul din 10.04.2017, inculpatul [...] a solicitat reaudierea tuturor martorilor mentionati in rechizitoriu, iar prima instanta a precizat ca s-a pronuntat cu privire la acest aspect la termenul anterior si a respins solicitarea inculpatului.

Curtea constata insa ca prima instanta nu a dispus nicio masura, la termenul din 10.03.2017, cu privire la readministrarea probelor din faza de urmarire penala, ci doar a incuviintat audierea a sase martori, trei fiind dintre cei indicati de acuzare.

Curtea constata ca prima instanta a administrat intr-o foarte mica masura probele din faza de urmarire penala, desi acestea au fost contestate, iar din considerentele hotararii rezulta ca prima instanta si-a intemeiat hotararea inclusiv pe declaratiile martorilor audiati in cursul urmaririi penale, dar a caror audiere nemijlocita a fost refuzata.

Conform art. 374 alin. 7 Cod procedura penala, probele administrate in cursul urmaririi penale si necontestate de parti nu se readministreaza in cursul cercetarii judecatoresti; acestea sunt puse in dezbaterea contradictorie a partilor si sunt avute in vedere de instanta la deliberare.

Conform art. 8 Cod procedura penala, organele judiciare au obligatia de a desfasura urmarirea penala si judecata cu respectarea garantiilor procesuale si a drepturilor partilor si ale subiectilor procesuali, astfel incat sa fie constatate la timp si in mod complet faptele care constituie infractiuni, nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala, iar orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit legii, intr-un termen rezonabil.

In art. 376 Cod procedura penala, aplicabil in cazul in care nu se recunoaste invinuirea si se contesta probele, se prevede ca instanta are obligatia de a efectua cercetarea judecatoreasca, audiind inculpatul, persoana vatamata, partea civila, precum si celelalte probe incuviintate, in cazul de fata fiind in discutie martorii propusi prin rechizitoriu.

Curtea constata ca in mod gresit prima instanta nu a procedat la readministrarea tuturor mijloacelor de proba administrate in faza de judecata, afectand substantial dreptul la aparare al inculpatului [...], in conditiile in care readministrarea probelor in cursul cercetarii judecatoresti constituie o componenta a dreptului la un proces echitabil, principiu care este consacrat de art. 8 Cod procedura penala si art. 6 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale.

In art. 6 paragraful 1 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale se prevede ca „orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia, in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei”.

O componenta a dreptului la un proces echitabil il constituie principiul nemijlocirii, care include si readministrarea in fata instantei a probelor administrate in cursul urmaririi penale.

In numeroase hotarari pronuntate impotriva Romaniei (de exemplu:
cauzele Beraru impotriva Romaniei, Cutean impotriva Romaniei
) Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca „un aspect important al unui proces penal echitabil este posibilitatea pe care o are inculpatul de a fi confruntat cu martorii in prezenta judecatorului care, in cele din urma, se pronunta asupra cauzei. Principiul nemijlocirii este o garantie importanta in procesul penal in cadrul caruia observatiile facute de instanta cu privire la comportamentul si credibilitatea unui martor pot avea consecinte importante pentru inculpat”.

Necesitatea respectarii principiului nemijlocirii si readministrarea probelor in fata instantei a fost subliniata in mod constant in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. In cauza Colozza contra Italia s-a precizat ca „desi acest lucru nu este in mod expres mentionat in paragraful 1 al articolului 6, obiectul si scopul articolului in ansamblu arata ca o persoana „acuzata in materie penala" are dreptul sa ia parte la audieri. Mai mult, subparagrafele (c), (d) si (e) ale paragrafului 3 garanteaza „oricarui acuzat" dreptul de a se apara „el insusi", „de a intreba sau solicita audierea martorilor" si „de a fi asistat gratuit de un interpret daca nu intelege sau nu vorbeste limba folosita la audiere" si este dificil de stabilit cum isi poate exercita persoana in cauza aceste drepturi fara a fi prezenta”.

Garantia unui proces echitabil se compune dintr-o serie de drepturi distincte, cum ar fi cele privind o instanta impartiala si independenta, judecata publica sau termenul rezonabil de desfasurare. Pentru unele dintre aceste drepturi se poate admite renuntarea ( de exemplu, in ceea ce priveste publicitatea procedurii, asa cum s-a retinut in cazul Albert si Le Compte contra Belgiei), insa, in schimb, altele formeaza insasi esenta notiunii de “proces echitabil”, acesta neexistand in absenta lor. Astfel este cerinta privind o instanta impartiala si independenta, la care nu se poate renunta.

Importanta deosebita care ii este atribuita dreptului la un proces echitabil intr-o societate democratica face ca insasi renuntarea la el de catre beneficiar sa fie supusa unor conditii, fara de care ea nu poate fi considerata valida.

Din analiza
hotararilor Deweer contra Belgie; Neumeister contra Austria; Le Compte, Van Leuven si De Meyere; Albert si Le Compte; Colozza contra Italiei

se constata ca doua sunt cerintele pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului le considera necesare pentru ca o astfel de renuntare sa poata produce efecte: prima dintre ele vizeaza libertatea actului de vointa, in sensul de a nu fi fost exercitata nici o constrangere asupra beneficiarului dreptului, iar cea de-a doua, lipsa echivocului. Potrivit jurisprudentei stabilite de Curte, renuntarea la exercitarea unui drept garantat de Conventie trebuie stabilita intr-o maniera neechivoca, aceasta conditie interesand cauza de fata.

Inculpatul [...] nu a renuntat la dreptul de a solicita readministrarea mijloacelor de proba din faza de urmarire penala, dimpotriva a indicat explicit ca nu doreste sa fie judecat pe baza probelor administrate in faza de urmarire penala, precizare ignorata de prima instanta. In apel inculpatul a solicitat audierea unor martori mentionati in rechizitoriu, reconfirmand ca nu doreste sa fie judecat pe baza probelor administrate in faza de urmarire penala.

Prima instanta trebuia sa judece cauza potrivit procedurii de drept comun, cu parcurgerea tuturor etapelor judecatii in prima instanta si cu respectarea tuturor principiilor specifice acestei faze procesuale, consacrate de art. 351 Cod procedura penala.

Potrivit art. 351 Cod procedura penala judecata cauzei se desfasoara in sedinta, oral, nemijlocit si in contradictoriu. Aceste principii care guverneaza faza de judecata isi gasesc aplicarea in reglementarea judecatii cauzei in prima instanta. Astfel, instanta are obligatia de a proceda la audierea inculpatului si a martorilor, in acest fel fiind respectate principiile nemijlocirii si contradictorialitatii.

Modalitatea in care a procedat prima instanta nu poate echivala cu o solutionare efectiva a cauzei, judecata avand un caracter pur formal, care nu corespunde exigentelor regulilor de baza ale procesului penal, astfel ca se impune rejudecarea cauzei de prima instanta. Totodata, in conditiile in care legea procesual penala prevede doua grade de jurisdictie, este necesar ca judecata sa parcurga toate etapele procesuale, pentru a nu priva inculpatul de un grad de jurisdictie, prin solutionarea cauzei direct de instanta de apel, dupa readministrarea probelor in apel.

Instanta de apel nu ar putea substitui integral faza de judecata care ar fi trebuit sa aiba loc in prima instanta, deoarece o astfel de solutie ar determina eliminarea artificiala a unui grad de jurisdictie, in defavoarea intereselor procesuale ale inculpatilor, pentru care legislatia procesuala prevede parcurgerea a doua grade de jurisdictie.

Neregularitatea constatata de curte nu se regaseste printre cele prev. de art. 281 C. pr. pen. care, conform art. 421 pct. 2 lit. b C. Pr. Pen, permit trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante. Cu toate acestea, in conditiile in care nu a avut loc o judecata propriu-zisa in fata primei instante, pentru a nu priva inculpatii de un grad de jurisdictie prin judecarea cauzei de instanta de apel, dupa readministrarea tuturor probelor, se impune desfiintarea sentintei penale si rejudecarea cauzei de prima instanta, in vederea solutionarii fondului cauzei cu respectarea garantiilor procesuale conferite partilor de Codul de procedura penala. Hotararea instantei de apel este definitiva, potrivit art. 552 Cod procedura penala si prin urmare nu exista o alta instanta de judecata care poate examina legalitatea si temeinicia hotararii pronuntate de catre instanta de apel care a administrat si interpretat probele administrate nemijlocit pentru prima oara, in conditiile in care instanta de fond nu a administrat nemijlocit toate probele necesare.

Dublul grad de jurisdictie este un drept recunoscut in materie penala prin Protocolul nr. 7 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Acesta presupune ca orice persoana declarata vinovata de savarsirea unei infractiuni de un tribunal, are dreptul de a cere examinarea hotararii prin care i s-a stabilit vinovatia de catre o instanta superioara ierarhic. Dublul grad de jurisdictie vizeaza o judecare devolutiva a cauzei in fata a doua instante de judecata, una de fond, iar cea de-a doua, de control judiciar. In prima instanta nu a avut loc o judecata cu respectarea tuturor garantiilor procedurale, astfel ca in speta primul grad de jurisdictie nu poate fi luat in considerare, de aceea pentru respectarea dreptului la un proces echitabil si asigurarea efectiva a doua grade de jurisdictie, conform art. 2 din Protocolul nr. 7 al Conventia Europeana a Drepturilor Omului, este justificata trimiterea cauzei spre rejudecare.

De altfel, dispozitiile art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedura penala obliga instanta de apel sa pronunte o noua hotarare si sa procedeze potrivit dispozitiilor privind judecata in fond, ceea ce duce la concluzia ca noua hotarare a instantei de apel poate fi pronuntata numai pentru a substitui hotararea anterioara a primei instante, dar care a fost pronuntata dupa desfasurarea unei judecati ce a respectat dispozitiile art. 349 si urm. din Codul procedura penala. Hotararea primei instante nu a urmat regulile mentionate, tocmai de aceea ar fi contrar spiritului legii in a impune instantei de control judiciar sa judece direct in apel o cauza care nu a parcurs toate etapele judecatii in prima instanta.

Curtea constata ca inexistenta unui al doilea grad de jurisdictie sub aspectul interpretarii si administrarii nemijlocite a probelor aduce atingere dreptului la un proces echitabil al inculpatului prev. de art.6 par.1 din Conventie pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, dreptul la un proces echitabil fiind in stransa legatura cu dreptul la dublul grad de jurisdictie in materie penala.

Avand in vedere aceste considerente, curtea retine ca prima instanta trebuie sa solutioneze cauza conform procedurii de drept comun, cu respectarea principiilor oralitatii, nemijlocirii si contradictorialitatii, inclusiv sub aspect probator, ceea ce implica reaudierea martorilor ale caror declaratii sunt considerate relevante si necesare in stabilirea starii de fapt.

Drept urmare, se impune cu necesitate desfiintarea hotararii primei instante si trimiterea cauzei primei instante pentru a solutiona cauza cu respectarea tuturor garantiilor procesuale conferite partilor, respectiv audierea nemijlocita a partilor si a martorilor, in masura in care mijloacele de proba sunt pertinente, concludente si utile cauzei. Prima instanta nu este obligata sa readministreze integral mijloacele de proba din faza de urmarire penala, daca nu le apreciaza pertinente, concludente si utile cauzei, respectiv nu este obligata sa reaudieze toti martorii audiati in faza de urmarire penala, dar in acest caz nu se poate folosi de declaratiile acestora din faza de urmarire penala, daca sunt contestate in faza de judecata.

La rejudecarea cauzei urmeaza a se avea in vedere si celelalte critici formulate in apel de procuror si inculpat, ce vizeaza fondul cauzei si care nu se impune a mai fi analizate in apel.

Pentru aceste considerente, in baza art. 421 pct. 2 lit. b Cod procedura penala curtea va admite apelurile declarate de Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta si inculpatul [...] impotriva sentintei penale nr. 365/15.03.2017 pronuntata de Judecatoria Constanta in dosarul penal nr. .../212/2016.

In baza art. 423 alin. 1 Cod procedura penala se va desfiinta sentinta penala apelata si se va dispune rejudecarea cauzei de prima instanta - Judecatoria Constanta.

In baza art. 275 alin. 3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat in apel vor ramane in sarcina acestuia.

In baza art. 424 alin. 2 Cod procedura penala raportat la art. 399 alin. 10 Cod procedura penala si art. 208 alin. 5 Cod procedura penala se va mentine masura preventiva a controlului judiciar dispusa fata de inculpatul [...] prin incheierea din data de 04.05.2017 pronuntata de Curtea de Apel Constanta in dosarul nr. 34331/212/2016, apreciind ca subzista temeiurile care au determinat luarea masurii controlului judiciar.

Curtea constata ca inculpatul a fost arestat preventiv in data de 14.11.2016, iar masura a fost inlocuita cu controlul judiciar la data de 04.05.2017, perioada de timp in care a fost finalizata urmarirea penala, a fost sesizata instanta, prima instanta a solutionat cauza in prima instanta, prin pronuntarea unei solutii de condamnare la pedeapsa amenzii penale, in acest moment cauza fiind trimisa spre rejudecare primei instante.

Curtea apreciaza ca mentinerea masurii preventive a controlului judiciar se impune in continuare, din perspectiva scopului masurilor preventive, avand in vedere natura si gravitatea faptei imputate inculpatului, consecintele infractiunii, rezonanta sociala a infractiunii, persoana inculpatului, care furt calificat, in anul 2004 pentru alta fapta de furt calificat, iar in anul 2013 pentru 3 infractiuni de vatamare corporala elemente care justifica mentinerea controlului judiciar asupra inculpatului.

Curtea mai constata ca inculpatul nu este supus acestei masuri preventive de o lunga perioada de timp, iar masura preventiva este necesara, din perspectiva scopului prevazut de art. 202 alin. 1

Cod procedura penala; trebuie observat ca urmeaza a fi reluata integral cercetarea judecatoreasca, urmand a fi audiate persoane apropiate inculpatului, asa incat supravegherea conduitei inculpatului este necesara, pentru a evita influentarea negativa a cercetarii judecatoresti.

Decizia penala nr. 838/P/15.09.2017 Judecator redactor Marius Damian Mitea