Accident auto Pierderea deteriorarea unor organe interne, Culpa concurenta a victimei

 

Incidenta dispozitiilor art. 1371 Cod civil, potrivit cu care: „In cazul in care victima a contribuit cu intentie sau din culpa la cauzarea ori la marirea prejudiciului sau nu l-a evitat, in tot sau in parte, desi putea sa o faca, cel chemat sa raspunda va fi tinut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o", nu a constituit obiect al investirii instantei de fond, fiind invocata de intimata-apelanta societate de asigurari direct in calea de atac a apelului.

In cauza pendinte, prin intampinarea formulata in fata instantei in fond, asiguratorul a criticat exclusiv cuantumul pretentiilor vizand daunele morale si cele materiale solicitate de reclamanta si admisibilitatea capetelor accesorii de cerere, fara a face niciun fel de referire la o eventuala culpa comuna a victimei cu autorul accidentului.

In consecinta, fata de dispozitiile legale imperative care interzic schimbarea - in calea de atac a apelului - a cadrul procesual stabilit in fata primei instante, aspectele invocate de intimata-apelanta societate de asigurari nu pot fi cenzurate.

Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 65/30 ianuarie 2017

Prin sentinta nr. 776/2016/CIV din 29 iunie 2016, pronuntata de Tribunalul Iasi, Sectia II civila-contencios administrativ si fiscal s-a admis in parte actiunea formulata de reclamanta B.A. in contradictoriu cu parata SC Asigurare Reasigurare „CI.” SA si intervenientul B.Al.

A fost obligata parata la plata catre reclamanta a sumei de 1.311,38 lei cu titlu de daune materiale si la plata sumei de 75.000 euro cu titlu de daune morale, echivalent in lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului si dobanda legala calculata de la data de introducerii cererii de chemare in judecata -16.09.2015 si pana la data platii.

A fost obligata parata sa ii plateasca reclamantei suma de 1500 lei cheltuieli de judecata .

Pentru a se pronunta astfel, tribunalul a retinut urmatoarele:

La data de 11.11.2012, numitul B.Al., in timp ce se deplasa la volanul autoturismului, dinspre localitatea Iasi catre localitatea C., nu a adaptat viteza la conditiile de drum si a pierdut controlul asupra directiei de deplasare, intrand in coliziune cu parapetul de protectie de pe partea dreapta a drumului si a plonjat in albia raului C.

In urma impactului a rezultat vatamarea corporala grava a victimei B.A., pasagera pe locul din dreapta fata, care a necesitat 50-55 de zile de ingrijiri medicale si a suferit leziuni de a-i pune in primejdie viata precum si pierdere de organe ce constituie infirmitate fizica permanenta.

Astfel a suferit numeroase interventii chirurgicale, fiind diagnosticata cu ruptura de splina pentru care s-a practicat splenectomie si ruptura renala stanga pentru care s-a practicat nefrectomie, ceea ce constituie pierdere de organe.

In cauza s-a deschis dosar penal nr. 15829/P2012 al Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi, iar prin Ordonanta de clasare din 11.06.2015 s-a decis clasarea cauzei in raport cu numitul B.Al., avand in vedere retragerea plangerii prealabile de catre B.A., victima a accidentului rutier.

Potrivit raportului de expertiza medico legala efectuat de Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca reclamanta are o capacitate adaptativa de 40 %, un diagnostic functional de deficienta globala usoara prin lipsa de organe, rinichi stang, splina, si sindrom algic bazin, abdomen si deget II, mana stanga, prezentand dureri picior stang si deget II mana stanga la schimbarea temperaturii, dureri abdominale, dureri loja renala dreapta, usturimi la mictiune, tenesme vezicale, oboseala.

In ceea ce priveste daunele materiale solicitate de reclamanta:

A aratat reclamanta ca a suportat cheltuielile ocazionate in perioada in care a stat spitalizata, a achizitionat medicamentele prescrise de medici, a suportat costurile pentru efectuarea de investigatii medicale si recuperare, precum si cheltuielile de deplasare la aceste institutii medicale.

Premisa de la care a pornit instanta este cea conform careia, data fiind natura particulara a raportului juridic ce ia nastere intre persoana pagubita si societatea comerciala ce are calitatea de asigurator al autovehiculul care a produs aceasta paguba, dispozitiile substantiale pe care Codul civil le precizeaza ca incidente in materia raspunderii civile trebuie coroborate cu normele speciale pe care Ordinele CSA le dispun, pentru fiecare an in parte, ca o completare a Legii nr. 136/1995 privind asigurarile.

In sensul celor precizate anterior, dispozitiile art. 49 din Ordinul CSA 14/2011, precizeaza, lipsit de echivoc: „La stabilirea despagubirilor in cazul vatamarii corporale sau al decesului unor persoane se au in vedere urmatoarele:

1, in caz de vatamare corporala:

1. diferenta dintre veniturile nete ale persoanei vatamate, probate cu documente fiscale, si indemnizatia primita din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul isi desfasoara activitatea si/sau, dupa caz din fondurile bugetului asigurarilor sociale de stat, pe perioada spitalizarii si a concediului medical;
2. venitul mediu lunar net realizat din activitati desfasurate de persoana vatamata, probat cu documente justificative, in cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat.
3. salariul de baza minim brut pe economie, in cazul persoanelor pagubite aflate la data producerii accidentului in ultimul an de studii sau de calificare;eventualele cheltuieli prilejuite de accident - cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentatie suplimentara, conform prescriptiilor medicale, probate cu documenta justificative, si care nu sunt suportate din fondurile de asigurari sociale prevazute de reglementarile in vigoare;
4. cheltuielile cu ingrijitori pe perioada incapacitatii de munca, daca prin certificatul medical se recomanda acest lucru, insa nu mai mult decat salariul de baza minim brut pe economie;
5. daunele morale; in conformitate cu legislatia si jurisprudenta din Romania;

Din probatoriul administrat in cauza prejudiciul material dovedit de reclamanta este de 1311,38 lei - conform inscrisurilor depuse la dosar si depozitiei martorului audiat in cauza acesta consta in bilete de transport, sedinte kinetoterapie, procurare medicamente, alimentatie speciala.

In ceea ce priveste daunele morale:

Victima B.A., ca urmare a producerii accidentului rutier, aceasta a necesitat 50-55 de zile de ingrijiri medicale si a suferit leziuni de a-i pune in primejdie viata precum si pierdere de organe ce constituie infirmitate fizica permanenta.

Astfel a suferit numeroase interventii chirurgicale, fiind diagnosticata cu ruptura de splina pentru care s-a practicat splenectomie si ruptura renala stanga pentru care s-a practicat nefrectomie, ceea ce constituie pierdere de organe.

Asa cum s-a mai aratat anterior, potrivit raportului de expertiza medico-legala efectuat de Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca reclamanta are o capacitate adaptativa de 40 %, un diagnostic functional de deficienta globala usoara prin lipsa de organe, rinichi stang , splina, si sindrom algic bazin, abdomen si deget II, mana stanga, prezentand dureri picior stang si deget II mana stanga la schimbarea temperaturii, dureri abdominale, dureri loja renala dreapta, usturimi la mictiune, tenesme vezicale, oboseala.

Mai mult reclamanta este la varsta la care ar trebui sa aiba un randament fizic si intelectual ridicat, 21 ani. Insa datorita accidentului suferit a fost nevoita sa amane un de facultate, a intampinat dificultati la angajare.

Cicatricile corporale au avut de asemenea un impact emotional negativ asupra reclamantei, fiindu-i foarte dificil sa initieze o relatie serioasa.

De asemenea, starea de sanatate precara nu i-a permis sa isi pastreze locul de munca , deoarece nu face fata efortului fizic.

Astfel, este cunoscut faptul ca, spre deosebire de despagubirile materiale, care se stabilesc pe baza de probe directe, despagubirile pentru daunele morale se stabilesc pe baza evaluarii instantei de judecata. Dupa cum a aratat si societatea parata, dauna morala consta in atingerea adusa valorilor care definesc personalitatea umana, valori care se refera la existenta fizica a omului, sanatatea si integritatea corporala, la cinste, demnitate, onoare, prestigiu profesional si alte valori similare. Chiar daca este adevarat ca stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doza de aproximare, instanta trebuie sa aiba in vedere o serie de criterii, cum ar fi: consecintele negative suferite de cel in cauza pe plan fizic si psihic, importanta valorilor morale lezate, masura in care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura in care i-a fost afectata situatia familiala, profesionala si sociala.

In cazul vatamarilor fizice cauzate de un accident de circulatie, la evaluarea despagubirilor pentru daunele morale, in scopul de a nu fi una pur subiectiva sau pentru a nu tinde catre o imbogatire fara just temei, , trebuie sa se tina seama de suferintele fizice si morale susceptibile in mod rezonabil a fi fost cauzate prin respectivul accident, precum si de toate consecintele acestuia, relevate de actele medicale ori de alte mijloace de dovada, cum ar fi declaratii de martori

Este fara putinta de tagada ca reclamanta a suferit traume fizice si psihice accentuate, ca urmare a accidentului rutier .

Se impune mentinerea unei proportionalitati intre suferintele provocate, care, desi nu pot fi cuantificate, trebuie cel putin estimate, raportat la varsta victimei si alte particularitati ale acesteia, si sarcina impusa societatii de asigurare de a suporta efectiv plata despagubirilor ce vor fi acordate cu titlu de daune morale.

Fata de cele aratate, Tribunalul a apreciat ca, in contextul circumstantelor cauzei, fara a minimaliza in vreun fel suferintele reale ale reclamantei, suma de 75.000 euro in echivalent lei la data platii pentru reclamanta, care a suferit toate cele descrise mai sus, constituie o satisfactie echitabila, iar o majorare a despagubirilor solicitate cu acest titlu ar reprezenta o sarcina disproportionata si excesiva ce i-ar reveni societatii de asigurare.

Pe de alta parte, atat Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cat si inalta Curte de Casatie si Justitie, atunci cand acorda despagubiri morale, nu opereaza cu criterii de evaluare prestabilite, ci judeca in echitate, adica procedeaza la o apreciere subiectiva a circumstantelor particulare ale cauzei, relativ la suferintele fizice si psihice pe care le-au suferit victimele unui accident de circulatie, precum si consecintele nefaste pe care acel accident le-a avut cu privire la viata lor particulara, astfel cum acestea sunt evidentiate prin probele administrate. Ca atare, in materia daunelor morale, atat jurisprudenta nationala, cat si hotararile Curtii de la Strasbourg pot furniza judecatorului cauzei doar criterii de estimare a unor astfel de despagubiri si, respectiv, pot evidentia limitele de apreciere a cuantumului acestora, iar fata de argumentele prezentate Tribunalul apreciaza ca suma acordata nu este exagerat de mare, fiind in deplina concordanta cu dispozitiile legale in materie, dar si cu solutiile jurisprudentiale.

In ceea ce priveste acordarea dobanzii legale, instanta a apreciat intemeiata aceasta

cerere.

Instanta a avut in vedere ca, natura juridica a daunelor interese moratorii legale este diferita de natura juridica a clauzei penale, intrucat legea prezuma in mod absolut prejudiciul invocat reprezentand dobanda legala in cazul in care o parte nu isi incaseaza creanta la scadenta, prejudiciu care este dat de lipsa de folosinta a sumei de bani reprezentand creanta.

Intrucat creanta reclamantelor e certa, lichida si exigibila si este comerciala, parata datoreaza dobanda legala aferenta debitului solicitat, dar de la data punerii in intarziere, respectiv a depunerii cererii de chemare in judecata.

In ceea ce priveste solicitarea de indexare a despagubirilor cu indiciile de inflatie aceasta cerere nu a fost primita cata vreme inflatia are in vedere moneda nationala - Leul - si nu o alta moneda straina.

Ca efect al admiterii in parte a actiunii au fost acordate partial cheltuielile de judecata.

Impotriva acestei sentinte au declarat apel atat reclamanta B.A., cat si parata S.A.R. „C I.” SA.

In motivarea apelului sau reclamanta B.A. solicita schimbarea sentintei nr. 776/29.06.2016 pronuntata de Tribunalul Iasi si, pe cale de consecinta, majorarea daunelor patrimoniale acordate reclamantei B.A., majorarea daunelor nepatrimoniale acordate reclamantei, solicitand a fi stabilite intr-un cuantum proportional cu prejudiciul efectiv suferit de aceasta ca urmare implicarii in accidentul rutier din 10.11.2012; actualizarea acestor sume la dobanda BNR din momentul producerii riscului asigurat (10.11.2012) si pana la data platii integrale si efective, precum si indexarii despagubirilor civile cu rata indicelui de inflatie din momentul producerii accidentului rutier si pana in momentul platii integrale; obligarea asiguratorului SC ASIGURARE- REASIGURARAE „C.I.” SA la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de solutionarea prezentului apel.

Sustine ca, prin solutia adoptata instanta de fond nu a acordat eficienta dispozitiilor legale invocate si nu a apreciat in integralitate probatoriul administrat in cauza, ce a fost de natura a oferi suficiente indicii atat in ceea ce priveste indrituirea reclamantei B.A. in a-i fi acoperit prejudiciul suferit in accidentul din data de 10.11.2012, cat si referitor la intinderea acestui prejudiciu.

Probatoriul administrat in cauza a constat in inscrisuri, proba testimoniala si proba cu expertiza medicala in vederea stabilirii capacitatii adaptative a victimei, intrucat leziunile suferite de aceasta au caracter permanent si au fost de natura a-i pune in primejdie viata.

Probele administrate in faza de urmarire penala (dosar penal nr. 15829/P/2012) conduc la concluzia culpei exclusive a intervenientului fortat in producerea accidentului rutier, dar si a indreptatirii reclamantei in a obtine repararea prejudiciului suferit prin fapta intervenientului B.Al..

Arata ca, din cuprinsul Ordonantei de clasare din data de 11.06.2015 (dispusa in dosarul penal nr. 15829/P/2012) a reiesit ca la data de 10.11.2012, intervenientul B.Al. (sofer), impreuna cu reclamanta B.A. - pasagera pe locul din dreapta - se deplasau cu autoturismul in mun. Iasi. La km 202+38 m, inaintea unui pod rutier, intervenientul nu a adaptat viteza la conditiile de drum, a pierdut controlul asupra directiei de deplasare, a intrat in coliziune cu parapetul de protectie de pe partea dreapta a drumului si a plonjat in albia paraului. In urma impactului, a rezultat vatamarea grava a reclamantei B.A., pasagera pe locul din dreapta fata.

Raportat la vatamarile suferite de victima B.A., ce au fost de natura a-i pune in pericol viata si au determinat totodata si o capacitate adaptativa redusa cu 40% pentru tot restul vietii, apreciaza ca sumele acordate de instanta de fond cu titlu de daune morale (nepatrimoniale) nu acopera, in expresie pecuniara, intreg prejudiciul suferit de reclamanta.

Gravitatea si multitudinea leziunilor sunt confirmate de urmatoarele documente medicale: Raportului de constatare medico-legala intocmit de IML Iasi la data de 18.02.2013, conform caruia B.A. a prezentat un politraumatism tradus prin: traumatism facial cu echimoza palpebral si hemoragie subconjuctivala la nivelul ochiului drept; traumatism abdominal cu hemiperitoneu, contuzie hepatica, laceratie renala gradul IV stang (lezarea violenta ca urmare a ruperii tegumentelor si a tesutului celular subcutanat subiacent) si leziune de vena renala stanga; hematom retroperitoneal perl si pararenal stang, pentru care s-a efectuat nefrectomie (indepartarea rinichiului) si ruptura de splina pentru care s-a prezentat splenectomie (indepartarea splinei); soc hemoragic; soc hipotermic; fractura fi d2 mana stinga (cu incalecare a fragmentelor osoase) asociate cu ruptura de aponevroza extensoare (ruptura spontana a tendonului si a fragmentelor osoase) pentru care s-a practicat reducerea deschisa a fracturii, osteosinteza cu 2bk si tenorafie aparat extensor d2 mana stanga (sutura a tendoanelor); fractura acetabulara stanga (fractura oaselor bazinului cu ruptura completa de arc posterior).

concluziile stabilite prin raportul de constatare medico-legala au fost in sensul ca victima a manifestat leziuni extrem df. grave. de natura a-l pune in primejdie viata. iar ruptura de splina pentru care s-a practicat splenectomie si ruptura renala stanga pentru care s-a practicat nefrectomie constituie pierdere de organe si ii confera numitei b.a. o infirmitate fizica permanenta.

Din Referatul Spitalului „Sf Spiridon" rezulta ca reclamanta a fost internata in regim de urgenta, fiind internata in stare de inconstienta, hipotermica (29 grade), cu multiple leziuni la nivelul toracelui, abdomenului si membrelor inferioare, plaga taiata la nivelul mainii stangi (aproximativ 4 cm), soc hemoragic - cauzat de gravele leziuni produse asupra organelor interne (in special la nivelul ficatului, splinei si rinichiului), cat si la nivelul capului fhemoratie subconiuctivala. procedandu-se la indepartarea chirurgicala in regim de urgenta unui rinichi si a splinei.

Din cauza fracturii produse asupra oaselor bazinului, reclamanta a fost imobilizata la pat atat pe parcursul internarii, cat si ulterior (aproximativ 2 luni - imobilizata in pat procedandu-se totodata si la imobilizarea mainii stangi (traumatism prin strivire mana stanga cu fractura - cu incalecare a fragmentelor osoase si ruptura aponevroza operata).

Din cauza fracturii de la nivelul mainii stangi, reclamanta a ramas cu sechele, respectiv cu o deformare osoasa, cu imposibilitate de a flexa (indoi) degetele pentru tot restul vietii.

Conform Raportului de Expertiza Medico-Legala intocmit de Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca Bucuresti, numita B.A. prezinta la momentul de fata - la 4 ani de la accident, o incapacitate adaptativa in procent de 40%, cu deficienta globala prin lipsa de organe (rinichi stang si splina) si sindrom algice bazin, abdomen si deget ii mana stanga, prezentand asadar nevralgii si la 4 ani de la accident (dureri picior stang si deget II mana stanga, dureri abdominale, dureri loja renala, oboseala, tenesme vezicale).

Leziunile extrem de grave suferite de reclamanta i-a afectat puternic starea de sanatate, dar si integritatea corporala, fiind lesne de inteles ca va resimti pe termen lung consecintele pierderii a doua organe, imprejurare de natura nu numai a-i afecta calitatea vietii, ci si apte, extrem de probabil, de a reduce si durata acesteia.

Detaliind, arata ca in situatia indepartarii unui rinichi, instalarea starilor de oboseala si limitarea permanenta a activitatilor fizice ar fi cele mai putin grave consecinte. Referitor la sechelele de natura a se manifesta pe termen lung, acestea constau, in cele mai multe cazuri, in dezvoltarea de insuficienta renala, cu recomandarea de hemodializa.

In ceea ce priveste splenectomia, aceasta este o interventie care comporta doua consecinte importante: o crestere a numarului de plachete in sange (risc crescut de formare a cheagurilor) si o micsorare a rezistentei sistemului imunitar la unele infectii (masuri: vaccinarea antipneumococica si tratamentul rapid al oricarui inceput de infectie). De aceea, de cele mai multe ori, splenectomia poate fi urmata de infectii sistemice severe, deoarece o astfel de interventie chirurgicala elimina macrofagele splenice care filtreaza si fagociteaza bacteriile si alti patogeni ce iau nastere in sange.

Aspectul indepartarii de organe se alatura sechelelor de ordin permanent suferite de B.A., respectiv cicatricilor si demineralizarii articulare a degetelor de la nivelul mainii stanei si instalarea unei artroze la nivelul acelorasi degete, reclamanta suferind si in prezent din cauza fracturii de bazin, imprejurare care ii creeaza in mod cert o limitare a posibilitatilor sociale, familiale si profesionale.

In ceea ce priveste culpa intervenientului si legatura de cauzalitate dintre fapta acestuia si prejudiciul suferit de reclamanta sustine urmatoarele:

Solicita ca in reanalizarea situatiei de fapt si reaprecierea probatoriului administrat in faza de judecata in fond, sa se aiba in vedere culpa intervenientului fortat in producerea accidentului din data de 10.11.2012, acesta neadaptand viteza la conditiile de drum, motiv pentru care a pierdut controlul asupra directiei de deplasare, intrand in coliziune cu parapetul de protectie, plonjand in albia unui parau, fiind incalcate astfel dispozitiile art. 35 alin. 1 si art. 50 alin.
1
din OUG nr. 195/20012.

Solicita a se observa ca in cauza de fata s-a dovedit legatura de cauzalitate dintre fapta intervenientului fortat - cauzatoare de prejudicii - si consecinta pagubitoare produsa in dauna reclamantei, a carei existenta si intindere este atestata de inscrisurile cu caracter medical depuse la dosarul cauzei.

Raportat la varsta reclamantei de 21 ani la momentul accidentului, apreciaza ca evenimentul rutier a avut asupra acesteia grave si iremediabile consecinte, ramanand cu sechele permanente in urma leziunilor suferite (atat de ordin estetic, cat si medical, inclusiv sub aspect emotional), calitatea vietii fiindu-i diminuata prin imprejurarea imobilizarii la pat din cauza fracturii suferite la nivelul bazinului si interventiilor chirurgicale realizate in scopul indepartarii rinichiului si splinei.

Asa cum se arata si in Raportul de Expertiza Medicala intocmit de INRMRCM Bucuresti, reclamanta resimte si la ora actuala, la schimbarile de temperatura si vreme - la nivelul mainii stangi, bazinului si abdomenului.

Toate aceste aspecte nu au fost luate in considerare in integralitatea lor la pronuntarea sentintei nr. 776/2016, facandu-se abstractie de faptul ca reclamanta va trebui sa suporte pentru tot restul vietii consecintele negative ale accidentului in care a fost implicata.

In ceea ce priveste sumele acordate cu titlu de daune, materiale, arata ca solutia instantei de fond este nelegala si netemeinica, in sensul ca nu s-a dat completa eficienta dispozitiilor art. 26 din Ordinul CSA 3/2013 si nici probelor administrate in dovedirea prejudiciului de natura patrimoniala.

Astfel, inscrisurile depuse la dosar, respectiv bonuri, chitante si facturi atesta suportarea cheltuielilor pentru ingrijirea si refacerea sanatatii in cuantum total de 2.300 lei, fiind compuse din suma de 1225,26 lei (conform inscrisuri atasate la actiune), suma de 621 lei (inscrisuri depuse prin Serviciul Registratura la data de 13.05.2015) si suma de 454 lei (inscrisuri depuse in sedinta publica din data de 06.04.2016).

In mod gresit Tribunalul Iasi a dispus obligarea paratei doar la plata sumei de 1.311,38 lei, in loc de 2.300 lei.

Solicita sa se aiba in vedere ca intinderea daunelor materiale a fost probata atat cu inscrisuri, cat si cu proba testimoniala, respectiv cu martora S.A.-M..

Raportat la dispozitiile speciale prevazute de art. 26 din Ordinul CSA 14/2011, conform carora pretentiile persoanelor prejudiciate pot fi dovedite "prin orice mijloc de proba", a solicitat instantei de fond sa aiba in vedere si depozitia martorei S.A.-M. - care a declarat ca reclamanta a beneficiat de sprijinul financiar al mamei acesteia, care a fost nevoita sa apeleze la imprumuturi pentru a putea face fata cheltuielilor ocazionate de spitalizare si recuperarea medicala atat de necesara in cazul fiicei B.A..

Mai mult decat atat, martora a declarat ca aceasta, personal, a remis mamei reclamantei suma de 10.000 lei, fiind restituita numai o parte din aceasta suma, martorul audiat in cauza relevand inclusiv aspecte legate de existenta si cuantumul cheltuielilor efectuate cu ocazia refacerii starii de sanatate, aspect de care in mod nejustificat Tribunalul Iasi nu a tinut cont.

In final, apreciaza ca instanta de fond trebuia sa aiba in vedere disp. art. 26 alin. 1 din Ordinul CSA 14/2011 modificat si completat prin Ordinul CSA 3/2013, urmand a da eficienta si prezumtiilor judiciare, tocmai in considerarea faptului ca nu intotdeauna cheltuielile efectuate pentru refacerea starii de sanatate pot fi dovedite cu inscrisuri.

In ceea ce priveste daunele nepatrimoniale sustine ca instanta de fond nu a realizat o apreciere globala a suferintei victimei si a prejudiciului moral suferit de aceasta, cu toate ca probatoriul administrat a unul complex, de natura a conferi instantei suficiente indicii cu privire la consecintele negative cu caracter permanent produse asupra vietii reclamantei.

Sustine ca documentele medicale depuse la dosarul cauzei atesta starea extrem de grava (soc hemoragie si hipotermic) in care a fost prezentata reclamanta la Serviciul de Primiri urgente din cadrul Spitalului „Sfantul Spiridon" Iasi, avand leziuni care i-au afectat starea de sanatate pe termen lung, la momentul de fata aceasta prezentand litiaza renala (calculi/pietre la rinichi - consecinta nefrectomiei).

Tot prin intermediul inscrisurilor s-a probat si imprejurarea ca reclamanta a fost nevoita sa isi intrerupa studiile universitare, fiind in imposibilitate pentru o lunga perioada de timp de a frecventa cursurile si de a sustine examenele in scopul absolvirii Facultatii de Constructii din cadrul Universitatii ,.Gh. Asachi" Iasi. (in anul 2012 urma sa sustina examenul de licenta insa din cauza accidentului, acest examen a fost sustinut in anul 2013), fiind dificil apoi sa se angajeze.

Din raportul de constatare medico-legala intocmit in cadrul dosarului penal nr. 15829/P/2012 reiese ca leziunile suferite de numita B.A. au fost in natura a-i pune in primejdie viata, iar ruptura de splina, pentru care s-a practicat nefrectomie, si ruptura renala, pentru care s-a practicat nefrectomie, constituie pierdere de organe si ii confera acesteia o infirmitate fizica permanenta.

proba cu expertiza medicala dispusa in cauza a fost de natura a stabili imprejurarea ca B.A. sufera si va suferi pe tot parcursul vietii o incapacitate adaptativa de 40%, imprejurare de natura a o afecta sub toate aspectele vietii, inclusiv familial, social si profesional, nefiind apte a disparea, a fi inlaturate sau a se ameliora cu trecerea timpului, ci dimpotriva, sunt de natura a se agrava, chiar si in contextul varstei tinere a acesteia. Reclamanta prezenta la momentul examinarii (2016) dureri la nivelul membrului inferior stang, in zona renala si a nivelul mainii.

Prin intermediul probei testimoniale cu martora S.A.-M. s-a conturat existenta si intinderea prejudiciului moral suferit de B.A..

Astfel, conform depozitiei martorei, victima resimte si la ora actuala dureri, nu isi poate folosi in totalitate unul din degetele de la mana, din cauza accidentului fiind nevoita sa amane un an de scoala, neputandu-se prezenta si sustine examenele de absolvire a Facultatii de Constructii.

De asemenea, martora a declarat ca reclamanta nu mai are incredere o oameni, prezentand o stare de anxietate, starea de sanatate nepermitandu-i sa presteze in mod normal munca in cadrul societatii unde s-a angajat dupa terminarea facultatii, nefacand fata din punct de vedere fizic programului de munca.

De altfel, si la momentul de fata, reclamanta urmeaza tratament medicamentos pentru ameliorarea consecintelor indepartarii unui rinichi si a splinei, existand totodata si riscul de a nu putea sa isi intemeieze o familie.

In ceea ce priveste limitarile aduse vietii, numita S.A.-M. a declarat ca reclamanta este nevoita sa urmeze un regim alimentar extrem de strict, confruntandu-se si cu probleme legate de sistemul imunitar extrem de slabit (consecinta indepartarii splinei).

Nu in ultimul rand, conform depozitiei martorei, numita B.A. a stat imobilizata in pat aproximativ 1 luna si jumatate, iar randamentul intelectual a scazut extrem de mult dupa accident, martora luand cunostinta de toate aceste aspecte in mod personal si direct.

Depozitia numitei S.A.-M. este de natura a creiona gravitatea prejudiciului suferit de reclamanta, o tanara in varsta de 25 de ani care va suferi pentru tot restul vietii consecintele negative ale leziunilor in urma carora aproape si-a pierdut viata.

Solicita sa se observe plansele foto depuse la dosarul cauzei, care fac dovada prejudiciului de ordin estetic suferit de victima B.A., aceasta prezentand cicatrici permanente si extrem pe vizibile la nivelul fetei, abdomenului, mainii stangi si membrelor inferioare.

Prejudiciul estetic suferit de reclamanta (pretium pulchritudinis), ce cuprinde toate vatamarile si leziunile ce aduc atingere armoniei fizice sau infatisarii persoanei, este de asemenea un element fundamental in stabilirea cuantumului daunelor morale, impactul psihic asupra victimei fiind cu atat mai dur cu cat varsta aceasteia este una tanara, de doar 25 ani la acest moment.

In autonomia acestui tip de prejudiciu, varsta victimei are o importanta aparte, precizandu-se ca indemnizarea separata a prejudiciului juvenil este justificata in cazul in care victima este o persoana tanara si este in mod special afectata posibilitatea sa de a beneficia de avantajele specifice varstei tinere. in concluzie, asa-numitul „prejudiciu estetic" cuprinde guma vatamarilor si leziunilor prin care se aduce atingere armoniei fizice sau infatisarii unei persoane, el referindu-se. in concret, la mutilarile, desfigurarile ori cicatricile cauzate persoanei, fiind incluse si urmarile dezagreabile pe care acestea le au sau le pot avea asupra posibilitatilor de afirmare deplina in viata, precum si la suferintele psihice pe care asemenea situatii le pot determina.

In ceea ce priveste suferinta psihica a reclamantei, Referatul de evaluare psihologica nr. 22/06.11,2014 atesta ca victima, urmare a accidentului, prezinta dificultati in a-si controla emotiile, se enerveaza extrem de usor, iar amintirile legate de experienta traita ii provoaca dese stari de angoasa si neliniste. Astfel, accidentul i-a cauzat reclamantei numeroase probleme de sanatate, afectandu-i unele activitati, determinand restrictionarea ariilor de interes social si personal. Conform evaluarii, B.A. prezinta valori ridicate ale anxietatii, cu sindrom depresiv, tendinte accentuate de hiperemotivitate, tendinte conturate de patologie depresiva, incordare interioara, nervozitate si insecuritate paranoica. Toate aceste stari emotionale au fost generate de socul evenimentului trait de reclamanta, fiind in mod cert afectata pe termen lung si din punct de vedere emotional. Concluziile stabilite prin Referatul de evaluare psihologica sunt extrem de importante in stabilirea si aprecierea gradului de afectare pe plan psihic a numitei B.A., deoarece aceasta inca se afla la o varsta la care se afla in curs de formare intelectuala, emotionala, dar si profesionala, fiind evident ca trauma suferita in urma accidentului rutier si-a pus amprenta asupra evolutiei sale in viitor.

Sustine apelanta reclamanta ca, solutia Tribunalul Iasi incalca si dispozitiile art. 1084 C. civ., care statueaza asupra principiului repararii integrale a prejudiciului. Spre deosebire de despagubirile materiale, care se stabilesc pe baza de probe directe, despagubirile pentru daunele morale se stabilesc pe baza evaluarii instantei de judecata.

Chiar daca este adevarat ca stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doza de aproximare, instanta trebuie sa aiba in vedere o serie de criterii cum ar fi; consecintele negative suferite de cel in cauza pe plan fizic si psihic, importanta valorilor morale lezate, masura in care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura in care i-a fost afectata situatia familiala, profesionala si sociala.

Atat Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cat si Inalta Curte de Casatie si Justitie, atunci cand acorda despagubiri morale, nu opereaza cu criterii de evaluare prestabilite, ci judeca in echitate, adica procedeaza la o apreciere subiectiva a circumstantelor particulare ale cauzei, prin raportare la suferintele fizice si psihice pe care le-au suportat victimele accidentului de circulatie, precum si consecintele nefaste pe care acel accident le-a avut cu privire la viata lor particulara, astfel cum acestea sunt evidentiate prin probele administrate. Ca atare, in materia daunelor morale, atat jurisprudenta nationala, cat si hotararile Curtii de la

Strasbourg pot furniza judecatorului cauzei anumite criterii de estimare a unor astfel de despagubiri si, respectiv, pot evidentia limitele de apreciere a cuantumului acestora.

In cauza de fata, din continutul inscrisurilor cu caracter medical aflate la dosar reiese gravitatea leziunilor produse victimei in data de 10.11.2012, putand intui fara mare dificultate prejudiciul suferit de reclamanta pe plan educational, familial si social, fiind o lunga nerioada de timp in imposibilitate de desfasurare a activitatilor specifice varstei si preocuparilor acesteia.

Sustine apelanta reclamanta ca, instanta de fond nu a tinut cont de imprejurarea ca, in scopul refacerii integritatii corporale si sanatatii, reclamanta si in prezent este nevoita sa avanseze sume de bani, urmand a suporta si cheltuieli viitoare in scopul ingrijirii starii de sanatate (investigatii medicale, deplasari la numeroase institutii de specialitate, tratament medicamentos, sedinte de kinetoterapie, de inot, fizioterapie, etc).

In acest context, face trimitere la art. 1385 alin. 2 Cod civil, potrivit cu care, persoana vinovata de producerea faptei culpabile este tinuta sa acopere atat prejudiciul trecut, cat si pe cel viitor, prevederi legale ce se coroboreaza si cu prezumtiile judiciare, fiind evident ca inclusiv in perioada de timp ulterioara pronuntarii hotararilor judecatoresti, reclamanta va fi tinuta sa suporte cheltuieli in scopul recuperarii medicale.

Componenta raspunderii civile delictuale, reglementata expres de dispozitiile art. 1381 si urm. C. Civ., include acordarea despagubirilor patrimoniale si nepatrimoniale atat pentru trauma psihica, suferintele fizice si cheltuielile suportate pana la momentul instrumentarii cauzei in fond, cat si cele prefigurate pentru viitor, practica juridica fiind unanima in acest sens (a se vedea inclusiv Decizia ICCJ 1/2009 modificata prin Decizia nr. 9/2009). In litigiul de fata, prejudiciul viitor este sigur ca se va produce, avand in vedere starea fizica si psihica care se afla reclamanta, astfel ca este susceptibil de evaluare.

B.A. a ramas cu cicatrici vizibile si permanente in zona abdomenului, a piciorului si mainii stangi in urma leziunilor si interventiilor chirurgicale suferite, acest fapt creandu-i un complex de inferioritate pe mai multe planuri.

Avand in vedere si varsta acesteia - de 21 ani la momentul producerii accidentului, respectiv 25 ani in momentul de fata, - exista probabilitatea ca aceasta sa suporte si interventii chirurgicale plastice si reparatorii pentru indepartarea acestor cicatrici imprejurare care presupune suportarea unor cheltuieli suplimentare.

Gravitatea prejudiciu incercat de reclamanta este determinat si de durata si intensitatea suferintelor, precum si de urmarile in viitor asupra vietii acesteia si limitarile aduse vietii.

Invoca art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care consacra dreptul la un proces echitabil, ce se concretizeaza in garantii cu privire la punerea in valoare a drepturilor si libertatilor recunoscute oricarei persoane in fata instantelor judiciare. In cauza de fata, probatoriul administrat a fost in sensul dovedirii prejudiciului material si moral, manifestand diligenta procesuala in a dovedi existenta si intinderea prejudiciului, dar si pretentiile formulate. La polul opus, parata nu a inteles sa administreze probe in contradovada, in conditiile in care in beneficiul reclamantei opereaza si o serie de prezumtii judiciare.

Raportat la toate aspectele evidentiate anterior si ansamblul probator administrat in cauza, evolutia cursului normal al vietii reclamantei a fost schimbat in mod iremediabil, atat sub aspect psihic: anxietate, starile depresive si hiperemotivitatea instalata dupa accident, durerile intense resimte si in prezent in zonele unde s-au produs leziunile, cat si fizic: cicatricile, imposibilitatea de a practica un sport sau orice fel de activitate fizica intensa, necesitatea urmarii unui tratament medicamentos pentru tot restul vietii acesteia, probleme de natura medicala generate de indepartarea unui rinichi si a splinei, starile de oboseala, dificultatile de concentrare, etc.

Solicita schimbarea in parte a sentintei nr. 776/29.06.2016 atat pentru motive de nelegalitate, cat si de netemeinicie, sumele acordate de instanta cu titlu de despagubiri neavand un caracter echitabil, de natura a acoperi, integral, prejudiciul suferit de reclamanta.

In ceea ce priveste capetele 2 si 3 din actiunea introductiva, instanta a dispus actualizarea sumelor cu dobanda legala si cu indicele de inflatie de la data introducerii cererii de chemare in judecata si nu de la data producerii accidentului, asa cum a solicitat reclamanta.

Apreciaza gresita aceasta abordare, intrucat data producerii riscului asigurat reprezinta momentul nasterii raportului juridic obligational, moment de la care persoanele pagubite sunt indreptatite sa pretinda asiguratorului repararea prejudiciului prin promovarea unei actiuni civile in despagubire, potrivit art. 9 din Legea nr. 136/1995 rap. la art. 1381 alin. (2) si 1386 alin. 2 C. Civ. si principiului repararii integrale a prejudiciului.

Solicita admiterea apelului astfel cum a fost formulat.

In motivarea apelului, intimata-apelanta S.A.R. „C.I.” SA. critica sentinta sub urmatoarele aspecte:

Prima critica vizeaza stabilirea vinovatiei, ca element esential pentru antamarea raspunderii civile delictuale.

Conform dispozitiilor art. 1357 cod civil, in concordanta si cu celelalte texte legale in materie, raspunderea civila delictuala are patru elemente de sine statatoare, independente si poate fi angajata numai prin concursul tuturor acestora: fapta ilicita, prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia autorului faptei ilicite.

Insa, potrivit art. 1371 Cod civil, intitulat Vinovatia comuna, „in cazul in care victima a contribuit cu intentie sau din culpa la cauzarea ori la marirea prejudiciului sau nu l-a evitat, in tot sau in parte, desi putea sa o faca, cel chemat sa raspunda va fi tinut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o".

In cauza de fata, dat fiind ca potrivit ordonantei de clasare emise la data de

11. 06.2015, s-a retinut ca „in urma impactului, o rezultat ranirea grava a persoanei vatamate B.A., pasagera pe locul din treapta fata, cu privire la care cercetarile au aratat ca nu a purtat centura de siguranta", sunt incidente dispozitiile art. 1371 alin. l Cod civil, mai sus redate.

Prin urmare, prima instanta a omis un aspect esential pentru stabilirea vinovatiei si anume ca si intimata are o culpa in producerea prejudiciului cauzat de accidentul din data de 26.02.2016 prin incalcarea dispozitiilor art. 36 din OUG nr. 195/2002, potrivit carora „persoanele care ocupa locuri prevazute cu centuri sau dispozitive de siguranta omologate, trebuie sa le poarte in timpul circulatiei pe drumurile publice" si solicita instantei de apel reducerea despagubirilor conform art. 1371 Cod civil.

Fata de cele expuse, se impune diminuarea sumei acordate reclamantei cu titlu de daune morale, aceasta neputand fi decat proportionala cu parte de vina ce se atribuie asiguratului subscrisei in producerea accidentului a carei victima a fost intimata-reclamanta.

In ceea ce priveste cuantumul daunelor morale, considera ca prima instanta a acordat o suma exagerata cu titlu de daune morale, respectiv 75.000 de euro, prin raportare la imprejurarile producerii accidentului, precum si fata de materialul probatoriu administrat in cauza.

Astfel, desi intimatei i s-a cauzat un numar de 50-55 de zile de ingrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor, iar aceste leziuni i-au pus in pericol viata si au dus la pierderea unor organe ce constituie infirmitate fizica permanenta, totusi afectiunile fizice au fost avute in vedere pentru stabilirea numarului de zile de ingrijiri medicale. De aceea, instanta nu poate retine, inca o data, aspecte ce au fost avute in vedere la stabilirea numarului de zile de ingrijire medicala.

Mai mult, la stabilirea despagubirilor morale trebuie sa se tina cont si de faptul ca intimata era pasagera in partea din dreapta fata in autoturismul intervenientului fortat care rula cu o viteza peste limita legala, astfel victima a avut cunostinta de riscul major la care se expunea fata de propria siguranta si totusi a ramas in pasivitate fata de producerea accidentului, asumandu-si astfel starea de pericol.

In acest context, potrivit dispozitiilor art. 49 alin. 1 lit. f din Ordinul CSA nr. 14/2011 „la stabilirea despagubirilor in cazul vatamarii corporale se au in vedere urmatoarele: daunele morale - in conformitate cu legislatia si jurisprudenta din Romania".

In absenta unei reglementari legislative, jurisprudente este cea care stabileste criteriile si parametrii intre care daunele morale sunt considerate a fi echitabile.

Potrivit Ghidului pentru solutionarea daunelor morale, elaborat de Fondul de Protectie a Victimelor Strazii, in considerentele hotararilor judecatoresti sunt retinute, in principal, concluziile raportului de expertiza medico-legala, prin care sunt indicate numarul de zile de ingrijiri medicale si, dupa caz, existenta unei infirmitati pierderea unui organ sau a unei functii.

In aceste conditii, s-a procedat la determinarea mediei aritmetice a rezultatelor. Media generala a despagubirilor acordate pentru daunele morale pentru fiecare zi de ingrijire medicala necesara vindecarii este de 301 lei/zi.

Considera ca prejudiciul moral trebuie sa se manifeste in primul rand pe plan afectiv, iar intimata nu a aratat in concret cum anume i-a fost schimbata viata ca urmare a producerii accidentului, instanta retinand doar anumite dificultati la angajare, care sunt determinate si de situatia economica generalizata a tarii, ca si dificultatea angajarii unei relatii serioase, aspecte subiective, imposibil de dovedit.

In acest context apreciaza ca cererea adresata Decanului Facultatii de Constructii si Instalatii lasi nu atesta in niciun fel faptul ca intimata frecventa cursurile universitare anterior producerii accidentului si ca s-ar fi prezentat a examenele date in cadrul acestei facultati, astfel incat la evaluarea acestui prejudiciu trebuie avut in vedere gradul de probabilitate.

Solicita admiterea apelului si reducerea daunelor morale acordate, considerand ca aprecierea primei instante asupra prejudiciului moral excede scopului prevazut de legiuitor pentru prevederea daunelor morale, anume acela al compensatiei rezonabile pentru restrangerea posibilitatilor de viata familiala si sociala, prevazut de art. 1391 cod civil si prin urmare, hotararea primei instante este neintemeiata in ceea ce priveste daunele morale acordate.

Cea de a treia critica vizeaza acordarea dobanzii legale.

Considera aceasta solutie total nelegala si neintemeiata din moment ce creanta la care este indreptatita intimata nu este scadenta, prejudiciul nefiind cert pana la data ramanerii definitive a hotararii.

Aceste dobanzi pot fi acordate doar daca exista un cuantum cert, determinat al pagubei, pentru care sa nu existe o justificare a refuzului de plata, sens in care societatea de asigurare trebuie sanctionata pentru pasivitatea sa.

Or, in mod evident prejudiciul nu a fost cert nici la data cererii de chemare in judecata, avand in vedere reducerea despagubirilor solicitate prin cererea de chemare in judecata, si nici la acest moment, neexistand o hotarare definitiva de obligare la plata despagubirilor.

Mai mult, nici vinovatia nu este stabilita cu titlu de autoritate de lucru judecat.

Solicita schimbarea hotararii primei instante si acordarea dobanzii legale de la data ramanerii definitive a hotararii.

In drept invoca dispozitiile art. 480 alin. 2 cod procedura civila.

B.A. a formulat intampinare la cererea de apel promovata de S.A.R. „C.I.” S.A., solicitand instantei de control judiciar respingerea caii de atac promovata de societatea de asigurare.

In ceea ce priveste critica asiguratorului vizand stabilirea vinovatiei ca element esential pentru antamarea raspunderii civile delictuale invoca incidenta art. 478 alin. 2 teza I Cod procedura civila, raportat la faptul ca, prin intampinarea formulata in faza de judecata in fond, asiguratorul a criticat numai cuantumul pretentiilor formulate de numita B.A. si admisibilitatea capetelor accesorii de cerere.

Critica privind cuantumul daunelor morale nu poate fi retinuta, rationamentul expus de asigurator frizand absurdul, fiind evident ca, atata timp cat victima era pasagera in masina, aceasta nu putea preintampina producerea accidentului, cu atat mai mult sa anticipeze desfasurarea de evenimente ce au condus la vatamarea ei.

In aceste conditii, culpa in producerea accidentului si implicit al prejudiciului apartine conducatorului auto, care trebuia sa aiba in permanenta controlul asupra vitezei de deplasare si sa circule cu o viteza care sa ii permita pastrarea controlului asupra directiei autovehiculului, cu mentinerea unei traiectorii corespunzatoare, astfel incat sa poata efectua orice manevra in conditii de siguranta. Aceste masuri sunt cu atat mai mult necesare in anotimpul rece, pe un carosabil umed si pe un sector de drum situat in curba, unde se impune reducerea vitezei de deplasare, dat fiind pericolul pierderii controlului asupra directiei.

Faptul ca B.A. ocupa locul din dreapta fata in autoturismul condus de B.Al. nu poate echivala in nicio situatie cu asumarea starii de pericol si nici cu o atitudine pasiva, aceasta neavand nicio posibilitate de a evita producerea accidentului.

Apreciaza ca solutia pronuntata de Tribunalul Iasi este legala si temeinica in ceea ce priveste culpa intervenientului fortat in producerea accidentului rutier, cat si a indrituitii apelantei-intimate B.A. in a obtine repararea prejudiciului suferit prin fapta numitului B.Al., probele administrate in faza de judecata in fond facand dovada legaturii de cauzalitate dintre fapta intervenientului fortat - cauzatoare de prejudicii - si consecinta pagubitoare produsa in dauna apelantei-intimate, a carei existenta si intindere este atestata de inscrisurile cu caracter medical depuse la dosar.

Solicita a se constata ca apelanta intra in sfera persoanelor indreptatite pentru care asiguratorul RCA este obligat sa acorde despagubiri, urmand sa se aprecieze ca, apelul asiguratorului este nefundat, urmand a fi respins, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata.

Parata S.A.R. „CI” SA a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea cererii apelantei B.A. privind majorarea despagubirilor si acordarea dobanzii legale de la data producerii accidentului, precum si a indexarii sumelor stabilite.

Arata ca, fata de motivele formulate prin cererea de apel, se impune respingerea acestuia.

Astfel, raportat la faptul ca din hotararea atacata nu reiese pe baza caror inscrisuri prima instanta a acordat daunele materiale, dispozitiile in materie impunand ca prejudiciu material sa fie probat numai prin inscrisuri, apelanta considera ca acest cuantum trebuie sa fie majorat, desi la dosarul cauzei nu exista inscrisuri care sa justifice prejudiciul pretins de catre apelanta.

Mai mult, daca instanta ar acorda si suma de 10.000 de lei pe care apelanta pretinde ca a primit-o de la mama sa, s-ar ajunge la un cuantum superior celui solicitat prin cererea de chemare in judecata.

In mod evident nu poate fi acordata suma de 10.000 de lei, in primul rand pentru ca prezumtiile judiciare nu sunt admisibile pentru probarea prejudiciului material, acesta avand un caracter cert si apelanta trebuia sa detina bonurile, chitantele si facturile care fac dovada prejudiciului pretins, iar in al doilea rand, nu suma remisa face dovada unui prejudiciu material cauzat de producerea accidentului, ci tocmai inscrisurile care atesta plata efectiv efectuata.

In ceea ce priveste cuantumul daunelor morale acordate, solicita instantei de apel sa constate ca la aprecierea prejudiciului moral suferit, prima instanta a retinut toate aspectele invederate de catre apelanta prin cererea de apel, si anume numarul de zile de ingrijiri medicale, precum si faptul ca leziunile suferite i-au pus in primejdie viata si au dus la infirmitate fizica, interventiile chirurgicale suferite, capacitatea adaptiva de 40%, pierderea rinichiului stang si a splinei, afectiunile resimtite la nivelul mainii si a degetelor si, de asemenea, trauma psihica produsa prin raportare la varsta apelantei si la activitatile pe care le desfasura.

Desi nu contesta existenta prejudiciului moral suferit, totusi, prin raportare la ansamblul imprejurarilor si urmarilor producerii accidentului, considera ca suma acordata de 75.000 de euro este mai mult decat suficienta pentru compensarea suferintei produse ca urmare a schimbarii conditiilor de viata a apelantei.

Fata de cererile privind actualizarea sumelor si indexarea acestora cu rata indicelui de inflatie de la data producerii accidentului, solicita instantei de apel sa constate ca momentul la care se raporteaza curgerea acestor dobanzi, precum si aplicarea ratei indicelui de inflatie este data ramanerii definitive a hotararii, dat fiind ca de la ramanerea definitiva a hotararii se stabileste vinovatia si despagubirile dobandesc un caracter cert, iar asiguratorului ii revine obligatia de a plati despagubirile astfel stabilite.

De altfel, admiterea unei astfel de cereri ar echivala cu arogarea unui drept discretionar al persoanei vatamate de a obtine dobanzi cat mai mari, dat fiind ca producerea accidentului a avut loc la data de 10.11.2012, iar apelanta a introdus actiunea la data de 16.09.2015 (cu putin timp inainte de implinirea prescriptiei extinctive).

Mai mult, dobanzile penalizatoare nici nu puteau sa curga anterior ramanerii definitive a hotararii, acestea reprezentand un accesoriu al despagubirilor astfel stabilite.

Solicita respingerea cererii de apel formulata de catre B.A., ca neintemeiat.

Raportat la cererea apelantei de obligare a subscrisei la plata cheltuielilor de judecata, solicitam sa le admiteti proportional cu admiterea actiunii, in conformitate cu dispozitiile art. 453 alin. 2 cod procedura civila.

Examinand actele si lucrarile dosarului, in aplicarea articolului 479 alineat (1) din Codul de procedura civila, curtea constata ca ambele apeluri sunt fondate, in limitele si pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.

Asa cum s-a retinut in situatia de fapt de catre judecatorul fondului, la data de 11.11.2012, numitul B.Al., in timp ce se deplasa la volanul autoturismului marca BMW, cu numarul de inmatriculare IS 88 DEX, dinspre localitatea Iasi catre localitatea Carlig, nu a adaptat viteza la conditiile de drum si a pierdut controlul asupra directiei de deplasare, intrand in coliziune cu parapetul de protectie de pe partea dreapta a drumului si a plonjat in albia raului C..

In urma impactului s-a cauzat vatamarea corporala grava a victimei B.A., pasagera pe locul din dreapta fata, care a necesitat 50-55 de zile de ingrijiri medicale si a suferit leziuni de natura a-i pune in primejdie viata precum si pierdere de organe, medicii practicand atat o splenectomie cat si o nefrectomie, ce constituie infirmitate fizica permanenta.

In cadrul dosarului penal nr. 15829/P2012 al Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi, prin Ordonanta de clasare din 11.06.2015, s-a decis clasarea cauzei in raport cu numitul B.Al., avand in vedere retragerea plangerii prealabile de catre B.A., victima a accidentului rutier.

Prioritar, curtea noteaza ca incidenta dispozitiilor art. 1371 Cod civil, potrivit cu care: „in cazul in care victima a contribuit cu intentie sau din culpa la cauzarea ori la marirea prejudiciului sau nu l-a evitat, in tot sau in parte, desi putea sa o faca, cel chemat sa raspunda va fi tinut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o", nu a constituit obiect al investirii instantei de fond, fiind invocata de intimata-apelanta S.A.R. „C.I.” SA, direct in calea de atac a apelului.

Potrivit dispozitiilor art. 478 Cod procedura civila, cu titlul marginal Limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a supus judecatii la prima instanta:

„ (1) Prin apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit in fata primei instante.

(2) Partile nu se vor putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive, mijloace de aparare si dovezi decat cele invocate la prima instanta sau aratate in motivarea apelului ori in intampinare. Instanta de apel poate incuviinta si administrarea probelor a caror necesitate rezulta din dezbateri. "

In cauza pendinte, prin intampinarea formulata in fata instantei in fond, asiguratorul S.A.R. „C.I.” SA, a criticat exclusiv cuantumul pretentiilor vizand daunele morale si cele materiale solicitate de reclamanta B.A. si admisibilitatea capetelor accesorii de cerere, fara a face niciun fel de referire la o eventuala culpa comuna a victimei cu autorul accidentului.

In consecinta, fata de dispozitiile legale imperative care interzic schimbarea - in calea de atac a apelului - a cadrul procesual stabilit in fata primei instante, aspectele invocate de intimate-apelanta S.A.R. „C.I.” SA nu pot fi cenzurate.

1. Referitor la daunele morale, instanta de control judiciar noteaza ca principiul acordarii acestora - in situatia reclamantei - a fost corect dezvoltat de tribunal, insa circumstantele particulare ale cauzei, astfel cum sunt relevate de probatoriile administrate, justifica majorarea cuantumului stabilit de tribunal.

Sub aspectul in discutie criticile formulate de intimata-apelanta S.A.R. „CI.” SA se vadesc nefondate, pentru cele ce vor fi expuse in continuare.

In stabilirea prejudiciului moral suferit, instanta are in vedere faptul ca acesta nu poate fi cuantificat pe baza unor criterii exacte, stiintifice, existand o anumita incompatibilitate intre caracterul moral nepatrimonial al daunelor si cuantumul banesc, patrimonial, al despagubirilor.

Asa cum s-a statuat in literatura de specialitate si practica judiciara in materie, daunele morale reprezinta un prejudiciu nepatrimonial, urmare a producerii unui accident auto care constau, de regula, in suferinta persoanei vatamate sau a rudelor directe celui decedat, in legatura cauzala directa cu accidentul respectiv si principiul care ar trebui sa guverneze RCA- ul este repunerea in situatia anterioara producerii accidentului a bunului avariat (prin reparare, reconditionare, restaurare sau inlocuire cu un bun echivalent), iar in cazul victimelor, continuarea vietii victimei supravietuitoare, sau familiei victimei decedate in conditii echivalente celor anterioare producerii accidentului si/sau crearea de noi satisfactii in viata, dupa caz.

Urmare a deznodamantului nefericit al accidentului auto, a fost schimbata irevocabil viata reclamantei, care a indurat suferinte fizice extreme de dureroase iar pe de alta parte, aceasta nu se mai poate bucura de un trai normal, privarea de aceste sentimente, trairi, conducand in mod indubitabil la ideea ca, trebuie recompensat moral in echivalent banesc.

Prejudiciul moral suferit de catre reclamanta este inestimabil si nu poate fi evaluat sau reparat pecuniar, insa prin acordarea de despagubiri banesti, aceasta se poate distanta de grijile financiare cotidiene dar, mai mult decat atat, obtine o sansa de a-si continua recuperarea si pastrarea sperantei in ceea ce priveste o eventuala recuperare fizica ceea ce duce la anumite satisfactii de ordin moral, susceptibile de a-i alina, in masura in care este posibil, suferintele psihice.

De asemenea, instanta retine suferinta fizica produsa reclamantei, raportul de constatare medico-legala intocmit in cadrul dosarului penal nr. 15829/P/2012 atestand ca leziunile suferite de aceasta au fost de natura a-i pune in primejdie viata, iar ruptura de splina, pentru care s-a practicat splenectomie, si ruptura renala, pentru care s-a practicat nefrectomie, constituie pierdere de organe si ii confera acesteia o infirmitate fizica permanenta.

Curtea noteaza si ca expertiza medicala dispusa in cauza a stabilit ca apelanta B.A. sufera si va suferi pe tot parcursul vietii o incapacitate adaptativa de 40%, imprejurare de natura a o afecta sub toate aspectele vietii, inclusiv familial, social si profesional, nefiind apta a disparea, a fi inlaturata sau a se ameliora cu trecerea timpului, ci dimpotriva, fiind de natura a se agrava, chiar si in contextul varstei tinere a acesteia.

Reclamanta prezenta la momentul examinarii, respectiv anul 2016, dureri la nivelul membrului inferior stang si deget II mana stanga la schimbarea temperaturii, dureri abdominale, dureri in zona renala dreapta, usturimi la mictiune, tenesme vezicale, oboseala, conform celor consemnate in raportul de expertiza.

In cuantificarea daunelor morale instanta trebuie sa tina seama, de durerile fizice (pretium doloris) suferite de reclamanta, atat in momentul producerii accidentului, cat si ulterior, ca urmare a operatiei si a tratamentelor medicale necesare in vederea recuperarii.

La stabilirea cuantumului despagubirilor, Curtea va avea in vedere si suferinta psihica incercata de reclamanta ca urmare a pierderii celor doua organe, creand victimei un complex de inferioritate pe mai multe planuri.

In acest sens, este relevanta depozitia martorei S.A.-M. care a perceput ex propriis sensibus, schimbarile survenite in viata reclamantei precum si suferintele prin care aceasta a trecut si continua sa treaca.

Audiata fiind de catre instanta, martora a aratat ca reclamanta “resimte si la ora actuala dureri, nu isi poate folosi in totalitate unul din degetele de la mana, din cauza accidentului fiind nevoita sa amane un an de scoala, neputandu-se prezenta si sustine examenele de absolvire a Facultatii de Constructii” si ca aceasta „nu mai are incredere in oameni, prezentand o stare de anxietate, starea de sanatate nepermitandu-i sa presteze in mod normal munca in cadrul societatii unde s-a angajat dupa terminarea facultatii, nefacand fata din punct de vedere fizic programului de munca”.

In ceea ce priveste limitarile aduse vietii reclamantei, martora S.A.-M. a declarat ca aceasta este nevoita sa urmeze un regim alimentar extrem de strict, confruntandu-se si cu probleme legate de sistemul imunitar extrem de slabit, urmare a indepartarii splinei. Potrivit relatarilor aceleiasi martore, si la momentul de fata, reclamanta urmeaza tratament medicamentos pentru ameliorarea consecintelor indepartarii unui rinichi si a splinei, existand totodata si riscul de a nu putea sa isi intemeieze o familie.

Acelasi martor a aratat, referindu-se la reclamanta declara ca, a stat imobilizata in pat aproximativ 1 luna si jumatate, iar randamentul intelectual a scazut extrem de mult dupa accident, martora luand cunostinta de toate aceste aspecte in mod personal si direct.

Depozitia numitei S.A.-M. este de natura a creiona gravitatea prejudiciului suferit de reclamanta, o tanara in varsta de 25 de ani care va suporta pentru tot restul vietii consecintele negative ale leziunilor in urma carora aproape si-a pierdut viata.

Declaratiile martorei se coroboreaza si cu inscrisurile administrate in cauza si, in special raportul de expertiza.

Curtea noteaza si ca, prejudiciul estetic (pretium pulchritudinis) cuprinzand toate vatamarile si leziunile ce aduc atingere armoniei fizice sau infatisarii persoanei este de asemenea, un element fundamental, acesta fiind imposibil de acoperit printr-o eventuala protezare care sa mascheze infirmitatea, iar impactul psihic asupra victimei este cu atat mai dur cu cat aceasta traieste intr-o societate ce pune tot mai mult accent pe aspectul fizic si frumusetea exterioara.

Infirmitatea suferita de reclamanta ii creeaza acesteia un complex de inferioritate aproape imposibil de surmontat, dramatismul acestei situatii fiind accentuat de faptul ca va trai toata viata cu aceasta incapacitate adaptativa de 40%.

Pe de alta parte, Curtea noteaza ca B.A. a ramas cu cicatrici vizibile si permanente in zona abdomenului, a piciorului si mainii stangi in urma leziunilor si interventiilor chirurgicale suferite, acest fapt creandu-i un complex de inferioritate pe mai multe planuri.

In literatura de specialitate s-a afirmat ca exista o specie de prejudiciu numit prejudiciu juvenil, reprezentand un tip aparte de dauna corporala, care creeaza in favoarea victimei un drept special la reparatie, cunoscut sub denumirea de pretium juventutis. In autonomia acestui tip de prejudiciu, varsta victimei are o importanta aparte. Asa dupa cum s-a aratat in literatura si jurisprudenta de specialitate, „indemnizarea separata a prejudiciului juvenil este justificata in cazul in care victima este o persoana tanara si este in mod special afectata posibilitatea sa de a beneficia de avantajele specifice varstei tinere.

In ceea ce priveste cuantumul daunelor morale, Curtea are in vedere pe de o parte ca acesta sa nu aiba un caracter pur simbolic, ci sa fie in masura sa amelioreze efectiv conditiile de viata ale reclamantei, prin procurarea unor satisfactii morale, urmand a se avea in vedere si gravitatea faptei cauzatoare de prejudicii si valoarea protejata, respectiv dreptul la viata al persoanei insa, in acelasi timp se va asigura ca, acordarea unor sume de bani cu titlu de despagubiri morale nu trebuie sa depaseasca sfera unor compensatii destinate a alina suferinta psihica si nici sa conduca la imbogatirea fara just temei a persoanelor indreptatite.

In acest sens, practica judiciara a statuat ca: „Stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doza de aproximare, instanta de judecata trebuind sa aiba in vedere o serie de criterii, cum ar fi: consecintele negative suferite de cel in cauza pe plan fizic si psihic, importanta valorilor morale lezate, masura in care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura in care i-a fost afectata situatia familiala, profesionala si sociala. Chiar daca instanta procedeaza la o apreciere subiectiva a circumstantelor particulare a cauzei, relativ la suferintele fizice si psihice ale victimelor unui accident de circulatie, precum si la consecintele nefaste pe care acel accident le-a avut cu privire la viata lor, acordarea unor sume de bani cu titlu de despagubiri morale nu trebuie sa depaseasca sfera unor compensatii destinate a alina suferinta psihica si nici sa conduca la imbogatirea fara just temei a persoanelor indreptatite la reparatie.”- Curtea de Apel Timisoara, Sectia a II-a civila, Decizia civila nr. 11 din 30 ianuarie
2013.

Intr-o alta decizie de speta s-a retinut: „Pentru aceste considerente, chiar daca instanta nu poate repara raul produs partilor civile prin fapta ilicita a apreciat ca o reparatie echitabila s-ar putea realiza prin obligarea paratei la plata unor sume cu titlu de daune morale. Prin acordarea sumelor de bani cu titlu de daune morale se urmareste acoperirea prejudiciului afectiv, constand in suferintele psihice produse prin disparitia celor dragi (fii), prin lezarea sentimentelor si afectiune profunda si nicidecum, refacerea climatului existent anterior evenimentului nefast.” - decizia nr. 798/2009 a Curtii de Apel Iasi, sectia penala, decizia nr. 924/23.02.2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sectia a II-a civila.

Prin raportare la aspecte retinute, Curtea constata ca se impune majorarea cuantumului daunelor morale la suma de 150.000 Euro, judecatorul fondului nerealizand o justa apreciere asupra prejudiciului moral efectiv suferit de reclamanta.

Raspunzand criticilor formulate in apelul declarat de parata apelanta privitoare la diminuarea cuantumului daunelor morale solicitate de reclamanta, si stabilirea acestora in functie de Ghidul pentru solutionarea daunelor morale, elaborat de Fondul de Protectie a Victimelor Strazii, cu sume mai mult sau mai putin obiectiv indicate, Curtea constata ca solicitarea nu apare a fi oportuna si corecta, venind in contradictie flagranta chiar cu principii legate de o minima moralitate. In speta dedusa judecatii, reclamanta este o persoana tanara, aflata la inceputul vietii, infirmitatea creandu-i acesteia un complex de inferioritate greu de depasit. In niciun caz un atare tip de prejudiciu nu poate fi a priori cuantificat. Curtea retine ca nu se poate avea in vedere o maja medie generala pentru dosare cu un astfel de obiect in mod obiectiv, pe de o parte, pentru ca fiecare cauza are particularitatile sale, iar pe de alta parte deoarece, nu se poate generaliza sau distinge gradul de suferinta functie de numarul de zile de ingrijire medicala, spre exemplu, astfel ca, aceste critici ale apelantei paratei urmeaza a fi inlaturate.

2. Referitor la daunele materiale, instanta de control judiciar constata ca principiul acordarii acestora - in situatia reclamantei - a fost corect dezvoltat de tribunal, insa nu au fost examinate toate probele la care a facut trimitere reclamanta.

In ceea ce priveste daunele materiale, curtea constata ca este de principiu, conform art. 249 Cod procedura civila, ca oricine face o afirmatie in fata instantei trebuie sa o dovedeasca.

Este in sarcina reclamantei apelante dovedirea daunelor materiale solicitate, respectiv a sumelor reprezentand contravaloarea cheltuielilor efectuate cu ingrijirile medicale de care a beneficiat.

Corect a considerat tribunalul ca daunele materiale trebuiau dovedite cu documente justificative.

Se observa ca apelanta reclamanta invoca art. 26 din Ordinul CSA 3/2013 care prevede: „Asiguratorul RCA are obligatia de a despagubi partea prejudiciata pentru prejudiciile suferite in urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, potrivit pretentiilor formulate in cererea de despagubire, dovedite prin orice mijloc de proba”, dar acest text are caracter general.

Pentru daunele materiale sunt detaliate, in acelasi act normativ, mijloacele de proba admisibile.

Astfel, in articolul 49 alineat (1) litera d) se stabileste, fara echivoc, ca eventualele cheltuieli prilejuite de accident cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru

proteze, pentru alimentatie suplimentara, conform prescriptiilor medicale trebuie probate cu documente justificative.

Curtea noteaza ca tribunalul a admis in parte daunele materiale, acordand doar suma de 1.311,38 lei.

Cu toate acestea, instanta de control judiciar constata ca au fost depuse la dosar bonuri, chitante si facturi care atesta suportarea cheltuielilor pentru ingrijirea si refacerea sanatatii in cuantum de 1225,26 lei, conform inscrisuri atasate la actiune cat si suma de 454 lei, dovedita cu inscrisuri depuse in sedinta publica din data de 06.04.2016.

In ceea ce priveste suma de 621 lei solicitata si probata cu inscrisuri depuse prin Serviciul Registratura la data de 13.05.2015, aceasta nu va fi acordata intrucat reprezinta contravaloare produse alimentare.

Instanta de apel constata ca reclamanta a depus documente doveditoare din care rezulta ca este justificata suma de 1.679,26 lei, solicitata cu titlu de daune materiale, astfel ca, in mod gresit Tribunalul Iasi a dispus obligarea paratei doar la plata sumei de 1.311,38 lei.

Raportat la dispozitiile speciale prevazute de art. 49 alineat (1) litera d), care impune doar probatoriu cu inscrisuri, urmeaza a fi inlaturata critica apelantei B.A., potrivit cu care si netemeinicia sentintei ar rezulta si din neacordarea sumei de 10.000 lei, reprezentand sprijinul financiar al mamei apelantei, a carui acordare rezulta din depozitia martorei S.A.-M.

3. Referitor la dobanda legala si indexarea cu indicele de inflatie, curtea de apel retine urmatoarele:

Curtea constata neintemeiata solicitarea apelantei B.A. de acordare a dobanzii legale si a indicelui de inflatie de la momentul producerii riscului asigurat, respectiv de la data de 10.11.2012.

Este de principiu ca prin acordarea dobanzii este vizata sanctionarea debitorului pentru executarea cu intarziere a obligatiei care ii incumba, pe cand prin actualizarea debitului se realizeaza acoperirea unui prejudiciu efectiv cauzat de fluctuatiile monetare in intervalul de timp scurs de la data scadentei si cea a platii efective a sumei datorate.

Curtea retine ca, in speta, tribunalul a acordat dobanda legala pentru suma reprezentand daune materiale, solutie corecta si care urmeaza a fi pastrata de instanta de apel.

Curtea evidentiaza ca debitul reprezentand daune materiale, cuantificat de instanta de apel la suma de 1.679,26 lei, trebuie actualizat cu indicele de inflatie tocmai pentru a acoperi prejudiciul efectiv cauzat de fluctuatiile monetare in intervalul de timp scurs de la data scadentei - data de 16.09.2015 - si cea a platii efective a sumei datorate.

Pentru suma reprezentand daune morale nu se poate constata existenta unei obligatii neindeplinite de catre intimata apelanta parata, pentru a carei neexecutare aceasta sa fie sanctionata.

Este adevarat ca, prin contractul de asigurare, asiguratorul se obliga sa plateasca o prima asiguratorului, iar acesta se obliga ca, la producerea unui anume risc, sa plateasca asiguratului sau beneficiarului despagubirea sau suma asigurata, dar aceasta obligatie se refera doar la daunele materiale, singurele care pot fi determinate la momentul producerii riscului asigurat. Daunele morale se cuantifica de instanta de judecata, astfel incat nu exista niciun temei al acordarii dobanzii inainte de pronuntarea unei solutii definitive in materie.

Sub acest aspect, este intemeiata critica intimatei-apelante S.A.R. „C.I.” SA, potrivit careia dobanzile sau actualizarea sumei se pot acorda numai pentru creante certe, lichide si exigibile, iar despagubirile reprezentand daune morale solicitate de reclamanta vor dobandi caracter cert, lichid si exigibil doar la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care au fost stabilite.

Pe cale de consecinta, pentru considerentele expuse, in temeiul dispozitiilor art. 480 cod pr civ, Curtea a admis apelurile formulate de reclamanta B.A. si de parata S.A.R. „C.I.” SA impotriva sentintei nr. 776/2016/CIV din 29 iunie 2016, pronuntata de Tribunalul Iasi, Sectia II civila-contencios administrativ si fiscal, hotarare pe care a schimbat-o in parte, in sensul ca a obligat parata S.A.R. „C.I.” SA sa-i plateasca reclamantei B.A. suma de 1.679,26

lei, cu titlu de daune materiale, actualizata cu indicele de inflatie de la data de 16.09.2015 pana la data platii efective.

A fost obligata parata S.A.R. „CI” SA sa-i plateasca reclamantei B.A. suma de

1. euro, cu titlu de daune morale, cu dobanda legala calculata de la data ramanerii definitive a prezentei decizii pana la data platii efective.

Au fost pastrate celelalte dispozitii ale sentintei apelate care nu contravin prezentei

decizii.

De asemenea, fata de dispozitiile art. 451 si 453 alin. 2 Cod procedura civila, prin raportare la cuantumul pretentiilor admise in calea de atac apelantei reclamante, curtea a obligat intimata-apelanta S.A.R. „C.I.” SA sa-i plateasca apelantei-intimate B.A. suma de

1. 
   lei, cu titlu de cheltuieli de judecata in apel.