Abuz de incredere, Abuz in serviciu

 

Cuprins pe materii: Drept penal.

Temei de drept:
art. 297 C.p., art. 238 C.pen.

Data fiind calitatea de administrator al asociatiei de proprietari, inculpatul a detinut documentele financiar-contabile ale asociatiei, iar dupa incetarea mandatului de administrator, fiind in posesia lor, a refuzat restituirea acestor documente, desi nu ar mai fi fost indreptatit sa le detina, fapta care intruneste elementele infractiunea de „abuz de incredere ”, prevazuta de art. 238 Cod penal si nu ale infractiunii de abuz in serviciu prevazuta de art. 297 C.pen.

Curtea de Apel Iasi, Sectia penala si pentru cauze cu minori, Decizia penala nr. 1045/30.12.2019

Prin sentinta penala nr. 699/20.03.2019, pronuntata de Judecatoria Iasi, s-au hotarat urmatoarele:

„In baza art. 396 alin. (5) C.proc.pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I achita pe inculpatul I.C., pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246, alin. 1 C.pen. din 1969 rap. la art. 258 C.pen. 1969 cu aplic. art. 5 alin. 1 din noul Cod penal.

In baza art. 25 alin. 5 C.proc.pen, lasa nesolutionata actiunea civila formulata de asociatia de proprietari.”

Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:

Raportat la situatia de fapt expusa, in speta, nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, prevazuta de art. 246, alin. 1 C.pen. 1969 rap. la art. 258 C.pen. 1969 cu aplic. art. 5 alin. 1 N.C.pen., pentru urmatoarele considerente.

In conformitate cu dispozitiile art. 246 C.pen. 1969, constituie infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si cauzeaza prin aceasta o vatamare intereselor legale ale unei persoane.

Potrivit art. 147 C.pen. 1969 alin. 1 prin functionar public se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145. Alineatul 2 al aceluiasi articol prevede ca prin functionar se intelege persoana mentionata in alin. 1, precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat.

Prin urmare, pentru a se putea retine intrunirea elementelor constitutive ale acestei infractiuni este necesara stabilirea, in mod neindoielnic, a imprejurarii ca inculpatul avea calitatea de functionar public la momentul comiterii faptei, neindeplinirea actului sau indeplinirea acestuia in mod defectuos sa intra in atributiile de serviciu ale functionarului public precum si existenta unei vatamari a intereselor legale ale unei persoane.

Aceasta concluzie se impune cu atat mai mult cu cat infractiunea pentru care s-a pus in miscare actiunea penala impotriva inculpatului este o infractiune de serviciu sau in legatura cu serviciul, ratiunea incriminarii unor astfel de fapte fiind tocmai aceea de a asigura corectitudinea functionarilor in indeplinirea raporturilor de munca

Prin Decizia nr. 405/2016, Curtea constitutionala a stabilit ca dispozitiile art. 246 alin. (1) din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma „indeplineste in mod defectuos” din cuprinsul acestora se intelege „indeplineste prin incalcarea legii.

In cauza dedusa analizei de fata, conduita imputata inculpatului din perspectiva savarsirii infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C.pen. din 1969 rap. la art. 258 C.pen. din 1969 are in vedere nerestituirea documentelor financiar contabile insusite pe nedrept in noaptea de 23.01.2012, mentionate in adresa nr. 35/03.02.2012 (registru de casa cu documente justificative, cotoare chitantiere, registre evidenta fond reparatii registre inventar, etc.) evidentiate si in procesul verbal de predare- primire semnat de acesta la data de 20.01.2012).

Instanta retine, in prealabil, ca inculpatul isi desfasura activitatea in temeiul unui contract individual de munca, nr. 284 din data de 27.01.2011, astfel la momentul patrunderi in sediul asociatiei, in noaptea de 22/23.01.2012, inculpatul avea calitatea de administrator.

Potrivit dispozitiilor art. 36 lit. a) si b) din Legea nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, administratorul, persoana fizica sau juridica, are, in principal urmatoarele atributii:

1. prestarea serviciilor in mod profesional;
2. gestionarea bunurilor materiale si a fondurilor banesti;
3. efectuarea formalitatilor necesare in angajarea contractelor cu furnizorii de servicii pentru exploatarea si intretinerea cladirii, derularea si urmarirea realizarii acestor contracte;
4. asigurarea cunoasterii si respectarii regulilor cu privire la proprietatea comuna;
5. gestionarea modului de indeplinire a obligatiilor cetatenesti ce revin proprietarilor in raport cu autoritatile publice.

Potrivit fisei postului, anexa a contractului individual de munca al inculpatului, rezulta ca, pe parcursul desfasurarii atributiilor de serviciu, acesta avea ca si responsabilitati permanente atributii de intocmire si pastrare a evidentelor contabile si a registrelor asociatiei, respectiv, registrul jurnal, registrul inventar, registrul pentru evidenta fondului de reparatii, registrul pentru evidenta fondului de rulment, registrul pentru evidenta sumelor speciale, registrul pentru evidenta fondului de penalizari precum si obligatia de a prezenta rapoartele si documentele necesare verificarii financiar contabile la solicitarea comitetului executiv sau a comisiei de cenzori.

Instanta constata ca in nici in cadrul contractului individual de munca si nici in procesul verbal din data de 20.01.2012, incheiat intre casiera asociatiei de proprietari dna Y. si administratorul inculpat, prin care i-au fost predate respectivele documente inculpatului, nu se prevede obligativitatea tinerii documentelor asociatiei in sediul acesteia. Astfel, inculpatului, in calitatea sa de administrator, nu i se poate imputa incalcarea unei atributii de serviciu prin faptul ca a luat respectivele documente din sediul asociatiei si le-a dus la domiciliul sau. Totodata, nici Legea 230/2007 nu impune maniera in care administratorul asociatiei trebuie sa gestioneze bunurile materiale si fondurile asociatiei si nici modalitatea de pastrare a evidentelor contabile.

In continuare, instanta retine ca la data de 26.01.2012 contractul de munca al inculpatului a incetat in baza deciziei nr. 25. Astfel, instanta constata ca la momentul notificarii, prin adresa nr. 54/10.02.2012 de catre asociatia de proprietari, notificare prin care i s-a pus in vedere inculpatului ca pana la data de 15.02.2012 sa returneze toate documentele luate in noaptea de 23.01.2012, inculpatul nu mai detinea functia de administrator.

Data savarsirii infractiunii se analizeaza in raport cu momentul comiterii faptei, avandu-se in vedere, dispozitiile art. 144 C.pen. din 1969 care prevede ca „prin savarsirea unei infractiuni sau comiterea unei infractiuni se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste ca infractiune consumata sau ca tentativa, precum si participarea la comiterea acestora ca autor, instigator sau complice”.

Astfel, in ceea ce priveste consumarea infractiunii, instanta retine ca aceasta are loc la data expirarii termenului acordat inculpatului, prin adresa nr. 54/10.02.2012, pentru restituirea documentelor financiar contabile insusite pe nedrept in noaptea de 23.01.2012, mentionate in adresa nr. 35/03.02.2012, respectiv data de 15.02.2012. Avand in vedere aceste considerente, instanta constata ca la data comiterii faptei inculpatul nu mai detinea calitatea de functionar public, calitate ceruta de textul incriminator.

In consecinta, instanta retine ca, daca faptuitorul nu are calitatea de functionar public, in sensul legii penale, la data comiterii faptei, nu se poate retine, in sarcina sa, savarsirea infractiunii de abuz in serviciu.

In ceea ce priveste urmarea imediata a infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, aceasta consta in cauzarea unei vatamari a intereselor legale ale unei persoane. Raportat la cauza de fata, instanta constata ca nu s-a dovedit nicio vatamare a asociatiei de proprietari intrucat din probatoriul administrat in cauza, respectiv declaratiile martorilor, declaratiile inculpatului, procesul verbal de perchezitie, precum si proces verbal de vizionare a inregistrarilor captate de camerele de supraveghere, nu s-a stabilit cu exactitate ce documente au fost sustrase de catre inculpat, astfel incat lipsa acestora sa cauzeze o imposibilitate de a tine o evidenta contabila continua. Totodata, asociatia de proprietari nu a dovedit in ce mod lipsa documentelor sustrase de catre inculpat au cauzat o vatamare. Astfel, instanta retine ca in lipsa unei vatamari nu poate fi retinuta infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, conditie ceruta de textul incriminator.

Prin urmare, avand in vedere considerentele expuse, din moment ce inculpatul nu avea la data comiterii faptei calitatea de functionar public, calitate ceruta de textul incriminator, precum si faptul ca nu s-a dovedit existenta unei vatamari a persoanei vatamate, instanta constata ca, in cauza, nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor”, prevazuta de art. 246 Cod penal, raportat la art. 258 C.pen. de la 1969.

Impotriva sentintei penale mai sus redate, au declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi, inculpatul si partea civila asociatia de proprietari.

Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi a criticat sentinta penala pronuntata de instanta de fond sub aspectul netemeiniciei solutiei de achitare a inculpatului.

Partea civila asociatia de proprietari a criticat faptul ca, in mod gresit, instanta de fond a dispus achitarea inculpatului pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor in baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.proc.pen. si a lasat nesolutionata actiunea civila.

Inculpatul I.C. a solicitat achitarea in conformitate cu dispozitiile art. 396 alin. 5 C.proc.pen. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a), c) pentru acuzatia de a fi savarsit infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor prevazuta de art. 264 alin. 1 C.pen. 1969 raportat la art. 258 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.pen.

Examinand actele si lucrarile cauzei, prin prisma motivelor de apel invocate, dar si din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, in limitele prevazute de art. 417 alin. 1 si 2 C.proc.pen., curtea de apel constata urmatoarele:

Analizand sentinta instantei de fond, din perspectiva principiilor mai sus mentionate, Curtea retine ca judecatorul fondului, desi a retinut, in esenta, in mod just situatia de fapt, pe baza materialului probator administrat in cauza, totusi a apreciat in mod gresit ca fapta imputata inculpatului nu este prevazuta de legea penala din moment ce inculpatul nu avea la data comiterii faptei calitatea de functionar public, calitate ceruta de textul incriminator, precum si fata de faptul ca nu s-a dovedit existenta unei vatamari a persoanei vatamate.

Realizand propria evaluare a materialului probator, respectiv declaratiile martorului M., care a aratat ca, la data de 20.01.2012, s-a facut un proces-verbal prin care i-au fost predate actele inculpatului, administratorului blocului, acte ce au fost luate si duse la inculpat acasa, ziua, martorul sustinand ca acestea nu au fost furate, ci predate pe baza de proces- verbal, coroborate cu declaratiile martorului P. care a declarat faptul ca inculpatul a luat din asociatie niste acte fara nicio aprobare de la nicio persoana, acesta nestiind unde sunt actele, presupunand ca la inculpat acasa, declaratii care se coroboreaza cu sustinerile inculpatului insusi care a aratat in fata instantei de apel ca documentele au fost duse la domiciliul sau, Curtea retine ca, data fiind calitatea de administrator al asociatiei de proprietari, inculpatul a detinut documentele financiar-contabile ale asociatiei, iar dupa incetarea mandatului de administrator, fiind in posesia lor, a refuzat restituirea acestor documente, desi nu ar mai fi fost indreptatit sa le detina.

Nu pot fi primite sustinerile inculpatului, dar si ale martorilor C., T., O. in sensul ca documentele ar fi fost transmise catre un expert cata vreme nu se cunoaste numele expertului, astfel incat sa poata fi verificate aceste sustineri, nu s-a intocmit vreo expertiza iar inculpatul insusi admite ca documentele s-au aflat la domiciliul.

In plus varianta potrivit careia martorul C. i-ar fi cerut cheia de la apartament in vederea ridicarii documentelor nu este confirmata nici macar de martor insusi.

In acest context, corecta incadrare juridica a faptei este in infractiunea de „abuz de incredere”, prevazuta de art. 213 alin. 1 Cod penal din 1968 (art. 238 Cod penal), sub forma refuzului de a restitui documentele ce i-au fost incredintate, sens in care s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei cu privire la care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului prin rechizitoriul intocmit de Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi in dosarul nr. 1893/P/2012 din infractiunea de abuz in serviciu, prevazuta de art. 246 alin. 1 Cod penal din 1969, raportat la art. 258 Cod penal, in infractiunea de abuz de incredere, prevazuta de art. 213 alin. 1 Cod penal din 1968 (art. 238 Cod penal), prin incheierea din data de 23.09.2019.

Ulterior , la termenul din 21.10.2019 reprezentantul legal al partii civile a declarat ca intelege sa formuleze plangere prealabila, impotriva inculpatului, conform art. 386 alin. 2 C.proc.pen.

In consecinta, fata de dispozitiile art. 396 alin. 2 C.proc.pen. se impune condamnarea inculpatului pentru savarsirea infractiunii de abuz de incredere prevazuta si pedepsita de art. 238 C.pen., aplicarea legii penale noi fiind mai favorabila inculpatului.