Creditor garantat, Contestatie plan de distribuire
1 aprilie 2020Daune morale solicitate de angajat, in caz de concediere si reintegrare
1 aprilie 2020
Daune morale Jurisprudenta
Orice persoana fizica are dreptul la ocrotirea valorilor strans legate de fiinta umana, cum sunt sanatatea, integritatea fizica, demnitatea, intimitatea vietii private si a oricaror alte drepturi cu caracter nepatrimonial.
Cuantificarea prejudiciului moral, este subordonata conditiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs partii lezate, reglementata prin art. 41 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Examinarea temeiniciei si legalitatii hotararii atacate, obliga instanta de control judiciar sa constate daca s-au respectat toate dispozitiile legale pentru judecarea actiunii potrivit cu normele codului civil care contin dispozitii de principiu care sa permita interpretarea extensiva in analiza cererii de acordare a daunelor, titularul unei astfel de cereri nu trebuie sa dovedeasca prejudiciul moral sub aspect valoric, ci doar sa aduca un minim de argumente si indicii din care sa rezulte afectarea sa de natura a conduce la concluzia prejudicierii sale morale.
Dreptul la integritatea fizica si psihica a persoanei se inscrie in sfera drepturilor si libertatilor ce sunt garantate prin art. 15 pct. 1, art. 22 si art. 23 din Constitutia Romaniei, iar atingerile aduse acestor drepturi si libertati fundamentale pot cauza atat prejudicii materiale cat si prejudicii morale ce trebuie remediate tocmai ca o garantie a faptului ca autoritatile statului prin care se infaptuieste actul de justitie, constrang la respectarea acestor drepturi si libertati fundamentale.
Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei Tg. Jiu sub nr. 8967/318/2014 reclamantul D.D.M. a chemat in judecata pe paratul S.D.A, solicitand instantei ca, prin sentinta ce o va pronunta, sa oblige paratul la plata despagubirilor civile constand in cheltuieli materiale in cuantum de 54927 lei si daune morale in cuantum de 300.000 lei.
In motivarea cererii, s-a aratat ca in data de 11.03.2012, la finalul meciului Energia Targu Jiu - CSM Bucuresti, aflandu-se la vestiar si purtand o discutie cu colegul de echipa a fost lovit prin surprindere cu pumnul in arcada stanga de catre coechipierul S.D.A, iar in urma loviturii a cazut inconstient la podea. A invederat reclamantul ca fost agresat verbal de catre parat chiar inainte de a avea o discutie cu numitul M.
Reclamantul a aratat ca a fost transportat de urgenta cu salvarea la spitalul Targu Jiu, unde a primit ingrijiri medicale si i s-au aplicat patru copci la arcada ochiului stang, conform certificatului medico-legal nr. 347/15.03.2012.
De asemenea, a aratat ca a formulat plangere penala, inregistrata pe rolul Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti sub nr. 4879/P/2012, dispunandu-se scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ in cuantum de 1000 lei.
Totodata, a aratat ca in cadrul dosarului nr. 4879/P/2012 nu a fost solutionata latura civila, acesta fiind motivul promovarii prezentei actiuni.
Reclamantul a precizat ca daunele morale constau in contravaloare servicii medicale operatie estetica pentru inlaturarea cicatricelor ramase ca urmare a loviturilor primite in cuantum de 5000 lei, a serviciilor hoteliere si de protocol efectuate cu ocazia conferintei de presa organizate cu scopul de a justifica plecarea de la echipa CSM Bucuresti si pentru a-si expune punctul de vedere cu privire la situatia aparuta in articolele de presa pe tema acestui incident, in cuantum de 1427 RON, conform factura nr. F401 nr. 303856/09.04.2012, contravaloarea salariului pe lunile aprilie, mai, iunie, iulie, respectiv 2500 euro/ luna in suma totala de 10 000 euro, precum si contravaloare diurna si prime echipa nationala pe perioada cat a fost reziliat contractul, in cuantum de 4500 RON.
In ceea ce priveste daunele morale, acestea constau in suferinta fizica si psihica la care a fost supus, dar mai ales imaginea de sportiv care a fost grav afectata.
A sustinut reclamantul ca dupa acest eveniment a fost nevoit sa raspunda multor intrebari legate de ceea ce s-a intamplat in ziua incidentului cat si ulterior, fiind asaltat de presa, aparand tot felul de articole din care reiesea uneori realitatea, dar de cele mai multe ori il incriminau. Perioada in care a ramas liber de contract, ca urmare a desfacerii acestuia, a fost una greu de suportat, avand in vedere ca este la varsta la care isi doreste sa se perfectionez ca sportiv de talie nationala si internationala. In aceea perioada Clubul Sportiv Municipal Bucuresti, echipa la care activa, era in negocieri pentru incheierea unui contract de transfer la MKBVeszprem-Ungaria.
Toate aceste suferinte neplacute au condus inevitabil la pierderea acestor oportunitati, care iar fi adus pe langa castiguri materiale si multe reusite profesionale la nivel international.
A considerat ca toate suferintele fizice si psihice pe care le-a suferit si ale caror sechele posttraumatice le poarta in continuare se afla in stransa legatura de cauzalitate cu fapta penala.
In motivarea intampinarii, paratul a aratat prin Ordonanta nr. 4879/P/2010 din 08.10.2012 a Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti, s-a dispus scoaterea sa de sub urmarire penala sub aspectul savarsirii infractiunii de loviri sau alte violente prevazute de art. 180 alin. 2 Cod penal si aplicarea sanctiunii cu caracter administrativ, respectiv amenda de 1000 lei.
In timpul urmaririi penale a recunoscut ca la data de 10.04.2012, dupa terminarea unui meci de handbal desfasurat intre Energia Tg Jiu si C.S.M. Bucuresti, in timp ce se aflau in vestiar, l-a lovit pe reclamant, lovitura ce a necesitat pentru vindecare 7-8 zile de ingrijiri medicale.
A mentionat ca reclamantul a omis intentionat sa prezinte si circumstantele reale in care a avut loc incidentul si cauzele care l-au generat, determinate exclusiv de comportamentul reclamantului si de starea tensionata creata la nivelul echipei, care suferise o infrangere la care a contribuit major chiar acesta, prin eliminarea lui pe parcursul meciului.
A considerat ca actiunea in despagubiri, cheltuieli materiale si daune morale, in expresia sumelor solicitate este justificata in parte, doar pentru suma de 5000 lei, reprezentand contravaloarea tratamentului medicamentos si alte cheltuieli aferente cu acest titlu, pe care este de acord sa le achite, restul pretentiilor fiind lipsite de suport legal.
In ceea ce priveste daunele materiale reprezentand contravaloare servicii hoteliere si de protocol efectuate cu ocazia conferintei de presa, contravaloare salarii lunile aprilie, mai, iunie, iulie si respectiv contravaloare diurna si prime echipa nationala, paratul sustine ca nu ii sunt imputabile, avand in vedere ca reclamantului i-a fost reziliat contractul din culpa acestuia, personal neavand nici o contributie in luarea acestei decizii de catre Clubul Sportiv Municipal Bucuresti, for decizional. De asemenea, organizarea Conferintei de presa in locatia respectiva a fost optiunea reclamantului si ca atare, cheltuielile efectuate conform facturii atasate nu i-au putut fi imputate, fiind alegerea si decizia acestuia exclusiva.
Referitor la daunele morale, paratul a apreciat ca nu sunt justificate, avand in vedere ca rezilierea contractului pe care reclamantul l-a avut incheiat cu Clubul Sportiv Municipal Bucuresti a operat din vina exclusiva a acestuia, cu consecintele aferente, eventualele pretentii putand fi indreptate impotriva angajatorului, nicidecum impotriva paratului.
Considerentele si argumentele invocate in lezarea imaginii sau in beneficiile nerealizate ulterior, ce ar imbraca forma daunelor morale solicitate, sunt tot rezultatul rezilierii contractului si in consecinta, nu ii pot fi imputate.
A sustinut ca reclamantul nu poate dovedi existenta si intinderea prejudiciului pretins a fi fost suferit decat cu articole de presa, singurele probe certe si de necontestat circumscriindu-se certificatului medico-legal si ordonantei de scoatere de sub urmarire penala care atesta ingrijiri medicale pentru leziunea suferita si pentru care este de acord sa achite suma de 5.000 lei, care
reprezinta in mod real prejudiciul suferit, achitarea sumei urmand insa a se realiza dupa timbrarea actiunii la valoarea pretentiilor invocate.
Prin sentinta civila 6315/22.10.2014 pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu in dosarul nr. 8980/95/2014, a fost admisa exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Tg-Jiu.
S-a declinat competenta de solutionare a cererii formulata de reclamant, iar pentru a pronunta aceasta sentinta, s-a retinut ca pentru determinarea competentei materiale, legiuitorul foloseste mai multe criterii referitoare la obiectul, natura sau valoarea cauzelor. Criteriul obiectiv si determinant pentru stabilirea competentei materiale a instantelor este dat de natura litigiului la care se adauga si criteriul valoric, care opereaza exclusiv in cazul cererilor evaluabile in bani.
Astfel, art. 94 Cod procedura civila enumara litigiile pe care judecatoria este competenta material sa le solutioneze in prima instanta, conform criteriilor sus mentionate, iar art. 95 alin.1 Cod procedura civila prevede ca tribunalul este competent sa judece, in prima instanta, "toate cererile" care nu sunt date prin lege in competenta altor instante.
Potrivit art. 94 lit. ,j” Cod procedura civila „judecatoriile judeca cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 200.000 lei, indiferent de calitatea partilor profesionisti sau neprofesionisti”.
In speta, reclamantul a investit Judecatoria Tg-Jiu cu o actiune evaluabila in bani in valoare de peste 200.000 lei.
S-a retinut ca, cererea nu este in competenta materiala a judecatoriei, iar cum in acceptiunea noului Cod procedura civila, tribunalul este instanta de fond de drept comun (fapt ce rezulta din dispozitiile art. 95 pct. 1 Cod procedura civila), rezulta ca, ori de cate ori prin lege nu se prevede competenta de prima instanta a unei anumite instante judecatoresti sau a unui organ cu activitate jurisdictionala, cererea este de competenta tribunalului.
Cererea a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj sub numarul 8980/95/2014.
Au fost interogate partile, au fost audiati martorii propusi de parat, iar la solicitarea reclamantului, incuviintata de instanta, Clubul Sportiv Municipal Bucuresti prin adresa nr.1157/2015 a transmis relatii privind incetarea contractului incheiat cu reclamantul si a raspuns referitor la sustinerea reclamantului privind negocierile care s-ar fi purtat pentru incheierea unui contract de transfera jucatorilor la Clubul MKBVeszprem-Ungaria, anexand si inscrisuri .
Ca stare de fapt, tribunalul a retinut ca la data de 11.03.2012, la vestiar, dupa un meci de handbal, paratul, coechipier cu reclamantul, l-a lovit pe acesta cu pumnul in zona fetei, provocandu- i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 7-8 zile ingrijiri medicale.
Prin prezenta actiune, reclamantul a solicitat ca paratul sa-i plateasca atat despagubiri materiale (contravaloarea serviciilor medicale pentru operatie estetica, contravaloare servicii hoteliere si de protocol pentru organizarea unei conferinte de presa, contravaloarea salariilor neincasate in lunile aprilie, mai, iunie, iulie 2012, contravaloare prime si diurna pe care le-ar fi incasat de la echipa nationala in perioada rezilierii contractului cu CSM Bucuresti), cat si daune morale.
Referitor la primul capat de cerere (contravaloare servicii medicale pentru efectuarea operatiei estetice) privind pretentiile in valoare de 5000 lei, tribunalul a constatat ca paratul, prin intampinarea formulata la data de 16.09.2014 (f.53-57 dosar 8967/318/2014) a fost de acord sa le achite.
Recunoasterea pretentiilor reclamantului de catre parat prin intampinare are valoarea unei marturisiri si, potrivit art. 349 Cod procedura civila, marturisirea face deplina dovada impotriva celui care a facut-o.
Sustinerea ulterioara (cu ocazia dezbaterilor) a paratului ca a fost in eroare, intrucat a inteles din cererea de chemare in judecata ca reclamantul a efectuat aceasta operatie nu poate fi primita, deoarece in actiune reclamantul a aratat: „sunt nevoit sa recurg la operatie estetica” si nu a anexat actiunii inscrisuri privind efectuarea operatiei estetice, insa paratul a fost de acord prin intampinare atat cu necesitatea acestei cheltuieli, cat si cu cuantumul acesteia, solicitat de reclamant.
Tribunalul Gorj prin sentinta civila nr. 87 de la 30.03.2015 a admis in parte actiunea formulata de reclamant, avand ca obiect pretentii si a obligat paratul sa plateasca reclamantului 5000 lei despagubiri materiale si 1000 lei daune morale si au fost compensate cheltuielile de judecata efectuate de parti reprezentand onorarii avocati, retinand ca este neintemeiat capatul de cerere privind plata salariilor neincasate de reclamant in perioada aprilie, mai, iunie, iulie 2012, ca urmare a incetarii contractului incheiat cu CSM Bucuresti, este neintemeiat.
Din interogatoriul reclamantului, coroborat cu declaratiile martorului ML si inscrisurile depuse de CSM Bucuresti a rezultat ca, ulterior incidentului din 11.03.2012, contractul incheiat de reclamant cu clubul a incetat la solicitarea reclamantului, acesta fiind nemultumit ca impotriva paratului clubul a luat doar masura amendarii si nu cea a excluderii, apreciind ca nu ar avea posibilitatea continuarii jocului in aceeasi echipa cu paratul.
Si din articolul de presa de la fila 29 a dosarului 8967/318/2014, in care este redata opinia reclamantului, a rezultat ca reclamantul a ales sa plece de la CSM Bucuresti pentru ca nu a fost exclus din echipa paratul.
Ca urmare, nu exista legatura de cauzalitate intre fapta de lovire imputabila paratului si castigul nerealizat de reclamant in urma incetarii contractului cu clubul sportiv. Fapta paratului a avut drept consecinte materiale leziunile descrise in certificatul medico-legal nr. 347/15.03.2012, leziuni care nu fost de natura sa-l puna pe reclamant in imposibilitatea fizica de a juca in continuare la echipa pentru a fi antrenata raspunderea materiala in conditiile art. 1387 alin. 1 Cod civil.
De asemenea, imprejurarea ca insasi conducerea clubului sportiv a stabilit ca se impune sanctionarea paratului cu avertisment si amenda si nu cu excluderea din echipa, coroborata cu depozitiile martorilor, denota ca nu a existat o imposibilitate obiectiva ca partile sa-si fi continuat activitatea sportiva la aceeasi echipa, determinanta in cazul de fata fiind optiunea reclamantului, acesta solicitand clubului sa-i acorde Certificat de Transfer pentru a putea evolua la o alta echipa.
Printr-un alt capat de cerere, reclamantul a solicitat obligarea paratului la plata facturii de 1427 lei, reprezentand contravaloare servicii hoteliere si de protocol efectuate pentru tinerea unei conferinte de presa in care sa justifice plecarea de la echipa CSM Bucuresti si sa raspunda articolelor de presa aparute ulterior incidentului din 11.03.2012.
Acest prejudiciu (cheltuieli) nu poate fi imputat paratului, intrucat, de asemenea, lipseste legatura de cauzalitate cu fapta de lovire comisa de parat.
Asa cum instanta a aratat anterior, plecarea reclamantului de la CSM Bucuresti este urmarea deciziei sale, astfel ca nici cheltuielile ocazionate de organizarea conferintei de presa in care sa justifice plecarea nu pot fi imputate paratului. Din insasi articolele de presa ulterioare acestei conferinte rezulta alegerea reclamantului de a parasi echipa, nemultumit ca paratul nu a fost exclus de catre conducerea clubului.
Nici necesitatea organizarii conferintei de presa sustinuta de reclamant ca fiind aceea de a se dezvinovati de acuzatiile exprimate prin anumite articole nu a putut fi retinuta. Din niciunul dintre inscrisurile depuse de reclamant (fila 22-37 dosar 8967/318/2014) nu a rezultat ca, urmare a incidentului din 11.03.2012, presa l-a criticat pe reclamant sau l-a descris intr-o maniera defavorabila. Dimpotriva, prin articolele de presa sunt expuse critici la adresa comportamentului paratului.
Ca urmare, organizarea conferintei de presa apare ca o optiune a reclamantului, astfel ca nu au putut fi imputate paratului cheltuielile ocazionate de acest eveniment.
Reclamantul a solicitat si suma de 4500 lei - contravaloare diurna si prime pe care le-ar fi incasat la echipa nationala pe perioada cat i-a fost reziliat contractul. Acest prejudiciu nu este insa cert, reclamantul nedovedind ca, daca nu ar fi incetat contractul cu CSM Bucuresti, ar fi fost selectionat si la echipa nationala, de unde ar fi beneficiat de aceste sume.
Din nicio proba nu a rezultat cu certitudine ca echipa nationala l-ar fi selectionat pe reclamant in perioada martie 2012 - iulie 2012 daca ar fi continuat contractul cu CSM Bucuresti.
Reclamantul nu a depus inscrisuri din care sa rezulte regulamentul de selectie la echipa nationala pentru a se putea stabili cu certitudine ca reclamantul indeplinea toate conditiile pentru a fi selectionat, ca a existat intentia echipei nationale de a selecta, insa incetarea contractului cu clubul a fost de natura sa inlature selectionarea.
Depozitiile martorilor audiati difera in ceea ce priveste desfasurarea procedurii de selectie a jucatorilor la echipa nationala, insa martorul PV (propus de reclamant) a aratat ca in perioada incetarii contractului cu CSM Bucuresti reclamantul nu putea fi convocat la echipa nationala pentru ca in acea perioada era activitatea cluburilor sportive si convocarea pentru echipa nationala se face in perioadele de pauza a activitatii echipelor.
Ori, potrivit art. 1385 alin. 2 Cod civil, se vor putea acorda despagubiri doar pentru prejudiciul a carui producere este neindoielnica, nu si pentru prejudiciul eventual, care nu este sigur sub aspectul existentei.
Mai mult, asa cum s-a aratat la respingerea capatului de cerere privind plata salariilor neincasate, incetarea contractului intre reclamant si CSM Bucuresti nu este imputabila paratului, astfel ca, si in situatia in care ar fi existat certitudinea selectionarii reclamantului la echipa nationala si neselectionarea s-ar fi datorat doar inexistentei unui contract intre reclamant si un club sportiv, nu ar exista legatura de cauzalitate intre prejudiciul solicitat de reclamant si fapta de lovire a paratului.
Cu privire la acordarea de daune morale, fapta de lovire a paratului, fiind din categoria faptelor de vatamare a integritatii si sanatatii persoanei, este de natura a produce suferinte fizice si psihice si, deci, prejudicii nepatrimoniale.
Legatura de cauzalitate intre fapta paratului si prejudiciul moral produs reclamantului este evidenta in speta de fata, iar cuantumul prejudiciului a fost apreciat tinandu-se seama de numarul de zile de ingrijiri medicale necesare pentru vindecarea leziunilor produse, acestea fiind direct proportionale cu gravitatea leziunilor si, deci, cu intensitatea suferintelor fizice si psihice produse reclamantului.
In consecinta, tribunalul a obligat paratul sa plateasca reclamantului 1000 lei daune morale, tinand seama si de imprejurarea ca, pentru aceeasi fapta, paratul a mai fost sanctionat prin ordonanta procurorului cu 1000 lei amenda administrativa, precum si de catre CSM Bucuresti cu „ultim avertisment si 500 euro amenda”.
Sanctionarea paratului de catre clubul sportiv la care a activat si reclamantul, precum si de catre procuror, la plangerea prealabila a reclamantului, este de natura sa confere o satisfactie morala reclamantului, contribuind la repararea prejudiciului moral suferit.
Tribunalul nu a retinut sustinerea reclamantului ca urmarea faptei paratului i-a fost afectata cariera de sportiv, intrucat nu s-a dovedit ca ulterior incidentului din 11.03.2012 echipa de handbal MKBVeszprem-Ungaria a purtat negocieri cu CSM Bucuresti pentru transferuri de jucatori (f.21 dosar 8980/95/2014), iar, ulterior plecarii de la CSM Bucuresti, reclamantul a incheiat contract cu Clubul Energia Tg-Jiu, echipa la fel de bine cotata ca si CSM Bucuresti (f.44 verso).
Nici cariera de fotomodel a reclamantului nu a fost afectata, despagubirile materiale de 5000 lei reprezentand costul operatiei estetice fiind de natura sa duca la inlaturarea cicatricei reclamantului i sa-i confere posibilitatea de a practica pe viitor aceasta activitate, in situatia in care i s-ar ivi astfel de oferte.
Mediatizarea in presa a incidentului dintre reclamant si parat nu a afectat imaginea reclamantului in societate, intrucat, asa cum instanta a mai aratat, niciunul dintre articolele de presa depuse la dosar de reclamant nu il defaimeaza pe acesta, criticat prin aceste articole fiind paratul.
Pentru solutionarea capatului de cerere privind cheltuielile de judecata, instanta a avut in vedere dispozitiile art. 453 alin. 2 Cod procedura civila.
In cauza, actiunea reclamantului fiind admisa in parte (pentru suma de 6000 lei din totalul de
- lei), paratul datoreaza reclamantului cheltuieli de judecata pentru partea de actiune admisa, iar reclamantul datoreaza cheltuieli de judecata paratului pentru partea respinsa din actiune.
Cum actiunea a fost scutita de plata taxei judiciare de timbru, s-a impus compensarea cheltuielilor de judecata efectuate de parti, respectiv fiecare sa isi suporte cheltuielile ocazionate de angajarea aparatorilor.
impotriva acestei sentinte a declarat apel D.D.M. criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivarea apelului a aratat ca in mod gresit instanta de fond a respins capatul de cerere privind plata salariilor neincasate in perioada aprilie, mai, iunie, iulie 2012 ca neintemeiat.
Arata ca din materialul probator administrat in cauza, respectiv proba cu inscrisuri, proba testimoniala si interogatoriul partilor rezulta fara echivoc ca plecarea de la CSM Bucuresti s-a datorat exclusiv aceluiasi incident din data de 11.03.2012, aspecte pe care le-a mentionat si Clubul Sportiv Municipal Bucuresti prin adresa nr.1157/2015. prin urmare, din relatiile oferite rezulta cu certitudine ca plecarea reclamantului s-a datorat faptului ca cei doi coechipieri nu puteau sa mai activeze in cadrul aceluiasi club datorita atitudinii violente a paratului atat in timpul meciurilor, cat si in afara jocului, aspecte relatate atat de martori, cat si de inscrisurile atasate. A dovedit este aspecte pe tot parcursul cercetarii cauzei, iar atitudinea violenta a paratului a continuat si dupa plecarea sa de la CSM Bucuresti, fiind lovit cu brutalitate ori de cate ori s-au intalnit in teren, ca adversari.
Un alt motiv de apel se refera la faptul ca instanta de fond in mod gresit a retinut ca plecarea reclamantului de la CSM Bucuresti s-a datorat exclusiv nemultumirii ca paratul nu a fost exclus din echipa. A dovedit ca a inteles sa paraseasca clubul datorita imposibilitatii de a mai juca alaturi de parat, intrucat in urma acestui incident s-a creat o tensiune permanenta in timpul meciurilor si antrenamentelor iar cum sporul practicat este un sport de echipa, aceasta afecta activitatea intregii echipe si implicit si rezultatele. Prin urmare, considera ca pierderea materiala constand in plata salariilor neincasate in perioada aprilie, mai, iunie, iulie 2012 se afla, fara dubiu, in stransa legatura de cauzalitate cu fapta penala.
Apreciaza ca in mod gresit a retinut instanta de fond si cu privire la plata facturii reprezentand contravaloare servicii hoteliere si de protocol efectuate cu ocazia Conferintei de presa organizate cu scopul de a justifica plecarea de la echipa CSM Bucuresti.
Considera ca prejudiciul creat se afla in stransa legatura de cauzalitate cu fapta penala, intrucat organizarea conferintei era absolut necesara pentru ca reclamantul sa-si expuna punctul de vedere cu privire la situatia aparuta in articolele de presa pe teme acelui incident.
Necesitatea organizarii acelei Conferinte de presa rezulta din inscrisurile depuse la dosar (fila 29), din declaratiile martorilor si din articolele de presa un de s-au speculat foarte mult cu privire la acel incident fiind acuzat pe nedrept. Prin prisma carierei de sportiv, aceste conferinte de presa se organizeaza frecvent de sportivi, imaginea lor publica fiind foarte importanta in cariera, fiind singura modalitate de a comunica cu publicul si sustinatorii acestora.
Referitor la capatul de cerere prin care s-a solicitat obligarea paratului la plata sumei de 4500 lei reprezentand diurna si prime pe care reclamantul le-ar fi incasat la echipa nationala si de aceasta data, intrucat din declaratiile martorilor a reiesit cu certitudine ca reclamantul era frecvent selectionat la echipa nationala si ca acest lucru nu se putea intampla decat daca activa in cadrul unui club. Ori, cum plecarea de la club s-a datorat exclusiv acelui incident, rezulta clar si imposibilitatea selectarii la echipa nationala. In acest sens solicita sa se aiba in vedere documentul aflat la fila 37, din data de 08 aprilie 2011, de unde rezulta ca a cooptat pentru prima data in echipa nationala, aflandu-se pe locul 9 in Liga Nationala.
Mai arata ca din intregul material probator administrat in cauza rezulta ca a fost prejudiciat cu aceste sume de bani, pe care nu le-a mai putut incasa ca urmare a incetarii contractului de prestari servicii in timpul derularii acestuia. Solicita sa se aiba in vedere ,in acest sens si documentele aflate la filele 25 si 26 din dosar.
Sustine ca era imposibil sa mai activeze la acelasi club cu paratul, atitudinea agresiva a acestuia mentinandu-se si ulterior, chiar si atunci cand au jucat la cluburi diferite (planse foto si declaratia martorului PV). Este evident, ca plecarea de la club s-a datorat acestor incidente, cariera de sportiv fiind foarte mult afectata, alegand sa plece in timpul derularii contractului, tocmai pentru a nu afecta activitatea clubului. Atat reclamantul cat si paratul activau pe doua posturi cheie in echipa si faptul ca in timpul meciurilor nu mai puteau colabora, puneau in pericol performantele si rezultatele intregii echipe.
Apelantul mai arata ca atitudinea agresiva a paratului in timpul meciurilor, rezulta din toate articolele de presa depuse la dosar si declaratiile martorilor, precum si din declaratia martorului V S (fila 35), aspecte pe care instanta de fond nu le-a avut in vedere, pentru a pronunta o solutie legala si temeinica.
In ceea ce priveste cuantumul daunelor morale solicitate, instanta de fond a apreciat in mod gresit cuantumul acestora, raportandu-se doar la numarul de ingrijiri medicale acordate, concluzionand sa este indreptatit la plata sumei de 1000 lei.
In speta de fata, imaginea de sportiv a fost grav afectata iar cariera sa a avut mult de suferit, intrucat foarte greu a gasit un club sa activeze dupa ce a fost nevoit sa paraseasca echipa CSM Bucuresti.
Solicita sa se aiba in vedere in acest sens, faptul ca nu de putine ori a fost comparat cu regretatul M.C. (fila 36), „comparatie care il onoreaza si-l umple de fericire”. Chiar tatal acestuia a afirmat ca este urmasul lui si ca „va ajunge un handbalist imens”.
Considera ca instanta de fond trebuia sa aiba in vedere la cuantificarea daunelor morale nu doar suferinta fizica la care a fost supus si care se reflecta in acele zile de ingrijiri medicale, ci si suferinta psihica si morala, de o importanta majora in viata fiecarei persoane.
In literatura juridica a fost exprimat un punct de vedere prin care s-a aratat ca daunele morale, inclusiv cuantumul acestora, se stabilesc in raport cu efectele produse. Aceste efecte se concretizeaza in stari de fapt rezultate din probe si se refera la modificari prejudiciabile moral, intervenite in viata persoanei vatamate.
Or, asa cum a mentionat si asa cum a rezultat din intregul material probator administrat in cauza, rezulta cu certitudine ca i-a fost afectata cariera si viata sportiva, precum si imaginea, intrucat acel incident a fost foarte mediatizat iar el a trebuit o buna perioada de timp sa raspunda unor intrebari legate de acel eveniment.
Este cunoscut faptul ca viata de sportiv atrage foarte multe obligatii fata de public, fani si mas-media. Unul dintre sporurile lor este acela de a avea o imagine si o cariera frumoasa, pentru ca numai asa poate avea rezultate si sustinere pe plan profesional. Insa, asa cum rezulta din articolele de presa, incidentul respectiv a fost foarte mediatizat si dezbatut, in acea perioada fiind intr-o tensiune permanenta pentru a nu fi afectata imaginea publica.
A mai sustinut ca perioada in care a ramas liber de contrat, ca urmare a desfacerii acestuia a fost una greu de suportat, avand in vedere ca era la varsta la care isi dorea sa se perfectioneze ca sportiv de talie nationala si internationala.
Toate aceste suferinte s-au accentuat ca urmare a varstei pe care o are dar si mediului in care isi desfasoara activitatea , fiind mereu in atentia presei si a iubitorilor de sport, fata de care trebuie sa mentina standardele si sa se mentina la nivelul asteptarilor acestora.
Solicita sa se aiba in vedere ca suferinta fizica si psihica la care a fost supus inseamna aprecierea multilaterala a tuturor consecintelor negative a prejudiciului pe toate planurile vietii: profesional, social, uman, familial, dar si moral sub aspectul increderii in sine, a demotivarii in viitor, a valorilor reale, cat si de faptul ca aceste traume pe care le-a trait le va resimti toata viata.
Instanta de fond in mod gresit a apreciat acest prejudiciu doar sub aspectul suferintei fizice ca urmare a loviturilor primite si nu a analizat toate consecintele, pe toate planurile, ca urmare a faptului ca a fost victima acelui incident.
Pentru toate aceste considerente, solicita admiterea apelului asa cum a fost formulat, schimbarea sentintei apelate, iar pe fond admiterea cererii de despagubiri civile asa cum a fost formulata si obligarea paratului la plata sumelor constand in cheltuieli materiale in cuantum de
- RON si daune morale in cuantum de 300.000 RON.
Intimatul S.D.A, la data de 26.06.2015, a depus intampinare solicitand respingerea apelului.
Considera ca in mod corect instanta a respins cererea privind plata salariilor apelantului pentru perioada mentionata. Astfel, chiar din interogatoriul tinut apelantului-reclamant, care se coroboreaza cu declaratiile martorilor, dar si cu raspunsul depus la dosar de catre Clubul Sportiv
CSM Bucuresti, apelantul reclamant a parasit clubul din proprie initiativa, prin demisie, nemultumit de faptul ca acest club nu a ales efectiv sa pastreze doar unul dintre cei doi sportivi (reclamantul sau paratul), asa cum sustine ca solicitat apelantul-reclamant.
Sustine ca a fost sanctionat de catre club, fiind amendat, insa apelantul-reclamant a ales in aceste conditii sa plece din proprie initiativa, nefacandu-se dovada in fata instantei de fond a faptului ca ar exista legatura de cauzalitate intre fapta de lovire imputabila intimatului-parat si castigul nerealizat de catre apelantul reclamant prin renuntarea acestuia la contractul cu clubul sportiv.
Un alt motiv pentru care a fost respinsa in mod legal acordarea sumei de 4500 lei reprezentand diurna si primele pe care apelantul nu le-ar fi primit de la echipa nationala, este acela ca apelantul-reclamant nu activa in cadrul niciunui club sportiv datorita propriei optiuni si nu din culpa intimatului-parat.
In aceste conditii in mod corect instanta de fond a retinut incidenta in speta a dispozitiilor art.1385 alin.2 Cod civil, in sensul ca se vor acorda despagubiri doar pentru prejudiciul a carui producere este neindoielnica si nu pentru prejudiciul eventual.
Referitor la daunele morale solicitate, considera ca in mod corect instanta de fond a apreciat asupra cuantumului acestora, raportat la izvorul acestora, precum si la urmarile produse, atestate si de probatoriul administrat in cauza.
Apelantul a depus raspuns la intampinare solicitand schimbarea sentintei, iar pe fond admiterea cererii de despagubiri civile asa cum a fost formulata si obligarea paratului la plata sumelor constand in cheltuieli materiale in cuantum de 54.927 RON si daune morale in cuantum de 300000 RON.
Arata ca atitudinea violenta a paratului a continuat si dupa plecarea apelantului de la CSM Bucuresti, fiind lovit cu brutalitate ori de cate ori s-au intalnit in teren, ca adversari, de asemenea aspecte care rezulta din materialul probator administrat in cauza, respectiv proba testimoniala si planse foto.
Instanta de fond a retinut, punct de vedere la care achieseaza si intimatul ca plecarea sa de la CSM Bucuresti s-a datorat exclusiv nemultumirii ca paratul a fost exclus din echipa. A dovedit ca a inteles sa paraseasca clubul datorita imposibilitatii de a mai juca alaturi de parat, intrucat in urma acestui incident s-a creat o tensiune permanenta in timpul meciurilor si antrenamentelor, iar cum sportul practicat este un sport de echipa, aceasta afecta activitatea intregii echipe si implicit si rezultatele.
Mai arata ca intimatul sustine in mod gresit ca el a inteles sa paraseasca clubul datorita imposibilitatii fizice de a mai activa. Ori, in speta de fata nu imposibilitatea fizica de a mai activa la club a determinat plecarea sa, ci un factor mult mai important si anume presiunea psihica ce s-a instalat asupra sa ca urmare a incidentelor aparute, presiune psihica ce l-a determinat sa ia o masura drastica in privinta carierei sale.
Instanta de fond in mod gresit a apreciat acest prejudiciu doar sub aspectul suferintei fizice ca urmare a loviturilor primite si nu a analizat toate consecintele,. Pe toate planurile, ca urmare a faptului ca a fost victima acelui incident.
Pentru toate aceste considerente, solicita admiterea apelului asa cum a fost formulat, schimbarea sentintei apelate, iar pe fond admiterea cererii de despagubiri civile asa cum a fost formulata si obligarea paratului la plata sumelor constand in cheltuieli materiale in cuantum de
- RON si daune morale in cuantum de 300.000 RON.
Analizand sentinta apelata prin prisma criticilor invocate si apararilor formulate, in raport de dispozitiile art. 478-479 Noul Cod procedura civila apelul este nefondat, din urmatoarele considerente:
Curtea apreciaza ca in mod gresit prima instanta a retinut ca nu i se cuvin reclamantului daunele materiale in cuantumul solicitat deoarece, in ceea ce priveste salariile, contractul de munca a incetat la initiativa reclamantului, fara legatura cu faptele imputate paratului, ca organizarea conferintei de presa reprezinta optiunea reclamantului, astfel ca nu-i pot fi imputate paratului cheltuielile ocazionate de acest eveniment.
Rationamentul este gresit intrucat, chiar paratul, la interogatoriul luat in fata instantei de fond (fila 36, dos) raspunde ca relatiile profesionale cu reclamantul au avut de suferit dupa incident si ca reclamantul a cerut la club sa plece unul dintre ei din club, astfel ca nu se poate retine ca plecarea din club a reclamantului nu a fost determinata de incidentul produs.
Cu privire la organizarea de catre reclamant a unei conferinte de presa, deducem din materialul probator ca aspectele legate de incident trebuiau lamurite public deoarece inclusiv paratul, dupa incident, a fost solicitat sa dea lamuriri presei, insa a refuzat(fila 37, dosar fond, raspunsul la intrebarea nr. 7)
Toate actiunile reclamantului in legatura cu activitatea s-a la CSM (Clubul Sportiv Municipal) Bucuresti dupa data de 11 martie 2012 a fost determinata de imprejurarea ca la acea data dupa finalul meciului cu echipa Energia Tg Jiu, paratul S. A. l-a lovit pe coechipierul sau D.D.M, reclamant in cauza, neavand nici o relevanta in prezenta cauza imprejurarea ca prin Ord. nr. 4879/P/2010 pronuntata in 8 octombrie 2012, s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a paratului sub aspectul savarsirii infractiunii prevazute si pedepsite de art. 180 alin 2 Cod penal si aplicarea unei sanctiuni administrative cu amenda in cuantum de 1000lei.
Din inscrisurile depuse la dosarul cauzei rezulta ca legitimarea sportivului D.D.M la un alt club si deci plecarea sa de la CSM Bucuresti a fost determinata si de lipsa de reactie fata de situatia creata de atitudinea celuilalt sportiv, paratul in cauza, a clubului cu care reclamantul avea incheiat contractul de prestari servicii nr. 2070/21.06.2011.
Astfel, desi reclamantul D. a depus la Presedintele Clubului CSM Bucuresti un memoriu (fila 25-26, dosar fond) in care arata ca nu se mai simte in siguranta in vestiarul echipei(dupa ce a fost batut de coechipierul sau, paratul S, n.n.), ca nici nu mai poate intretine relatii optime de joc cu paratul si ca ar dori sa i se elibereze certificatul de transfer, clubul, pe acelasi memoriu, pune rezolutia de sanctionare tot a reclamantului cu reducerea salariului pe luna martie la jumatate dar si acea jumatate sa fie diminuata cu 20% si totodata sa i se desfaca contractul de munca incepand cu 13(14) martie deoarece nu s-a mai prezentat la antrenamente. Or, este greu de crezut ca la doua zile dupa lovitura primita in zona arcadei, cum insusi paratul recunoaste (fila 36, dosar fond, raspunsul la intrebarea nr.3) si cum probabil arata ca in plansele fotografice (fila 54-55, dosar fond) facute dupa interventiile chirurgicale, acesta - reclamantul - ar mai fi fost apt din punct de vedere sportiv sa participe la antrenamente.
Coroborand acest inscris cu cel de la fila 27(dosar fond) ce poarta numar de iesire de la CSM Bucuresti 897/27 martie 2012, rezulta ca pana in aceasta data, paratul S nu fusese sanctionat de club in nici un fel in urma acestui incident din 11 martie si abia in 27 martie 2012, deci la doua saptamani dupa evenimentul ce sta la baza prezentei cereri de despagubiri, clubul sanctioneaza pe parat cu „ultim avertisment” si amenda de 500 Euro.
Din probele existente la dosar, respectiv proba cu inscrisuri al caror continut nu a fost contestat, rezulta ca paratul S. D.A a mai avut iesiri de genul incidentului produs cu reclamantul, lovind doi componenti ai echipei Energias Tg Jiu, pe M. si pe E. fiind „protagonistul unor partide de box” (fila 24, dosar fond), a fost sanctionat si cu alte ocazii (fila 22-23, dosar fond) de catre alte cluburi pentru care a jucat, cum ar fi, dupa partida Energia-Dinamo Brasov cand a lovit cu pumnul in figura pe B.V., fratele selectionerului echipei nationale, dupa meciul Steaua - Politehnica Timisoara, cand a fost amendat si chiar suspendat doua etape, astfel ca se explica sintagma „ultim averstiment”.
Este evident, din analiza probatoriului ca plecarea reclamantului de la CSM Bucuresti a fost determinata exclusiv de actiunea paratului, astfel ca solicitarea reclamantului de a-i fi platite salariile pentru lunile aprilie, mai, iunie, iulie 2012 este justificata, reprezentand beneficiul nerealizat pentru acesta, urmare a parasirii clubului.
De asemenea, cheltuielile organizarii conferintei de presa, dovedite a fi efectuate, cu factura nr. F 401 nr.303856/09.04.2012 sunt pe deplin justificate, neexistand la dosar vreo dovada din care sa rezulte ca paratul sau clubul la care cele doua parti litigante erau legitimate au oferit partii explicatii cu privire la incidentul din 11 martie 2012, astfel incat sa faca de prisos conferinta de presa organizata de catre reclamat.
Nu se poate retine nici ca nu era necesara o astfel de conferinta din moment ce contractul de prestari servicii nu contine nici o obligatie pentru club de a apara imaginea sportivilor sai, fiind un contract de prestari servicii, se deduce ca sportivul traieste din activitatea sa pe care o excercita dupa regulile sportului practicat si din imaginea publica pe care o ofera iubitorilor de sport direct sau prin intermediul mass-mediei de specialitate.
Orice club sportiv are un regulament de ordine interioara care trebuie calauzit de desfasurarea activitatii pe principiul bunei-credinte, al respectului reciproc intre institutie angajati si sportivi, respectiv intre angajati si sportivi, al non-discriminarii, adica al egalitatii de tratament, al raspunderii personale etc., de asemenea Federatia are un regulament in care sunt prevazute sanctiuni atat pentru cluburi, cat si pentru jucatori, asa incat viata sportiva nu se desfasoara in afara societatii si nu este rupta de regulile sociale, prin urmare, orice fapta savarsita de o persoana prin care se aduce atingere integritatii fizice sau morale ale unei alte persoane ori patrimoniului acesteia, constituie o fapta cauzatoare de prejudicii care poate fi sanctionata administrativ, disciplinar sau judiciar.
In raport de cele retinute, Curtea apreciaza ca, pe langa suma acordata de prima instanta care s-a limitat la oferta paratului prin intampinare (fila 54, dosar fond) aratand ca este justificata doar suma de 5000 lei pe care intelege sa o acorde pentru tratamentul medicamentos suportat de reclamant, reclamantul este indreptatit la plata celor 4 indemnizatii aferente, calculate conform contractului nr.20170/2011(fila 22, dosar fond), adica: 162 900:12= 13.575leix4=54.300lei, la care se adauga c/valoarea serviciilor ce tin de organizarea conferintei de presa (fila 17-18, dosar fond), deci +1427,20lei=55.727,20lei, total.
Avand in vedere ca, potrivit calculelor, suma rezultata depaseste suma solicitata cu titlu de daune material de insasi reclamant, instanta va acorda cuantumul solicitat de catre reclamant prin actiunea introductiva, adica 54 927 lei(RON) pastrand alaturi de aceasta suma si suma de 5000 lei, oferita de parat prin intampinare si acordata de instanta de fond, motivatia fiind aceea ca reclamantul nu a formulat o precizare a actiunii prin care sa renunte la cheltuielile ocazionate de medicatie, analize, interventia chirurgicala etc.
In ceea ce priveste solicitarea de acordare a daunelor morale, Curtea are in vedere atat situatia de fapt, asa cum rezulta din economia dosarului, cat si motivele de fapt si de drept ale cererii in despagubiri formulate in prezenta cauza.
In exercitarea controlului judiciar asupra sentintei apelate, Curtea are in vedere ca, in principiu, dauna morala este definita ca fiind orice atingere adusa uneia dintre prerogativele care constituie atributele personalitatii (Rene Savatier, La theorie des obligations, Dalloz, 1967, pag. 344). Jurisprudenta a lasat locul unor aprecieri rezonabile si echitabile de natura sa ofere o anumita satisfactie compensatorie pentru prejudiciul moral suferit.
Cuantificarea prejudiciului moral nu este supus unor criterii legale de determinare, ci este apreciat de instante in raport de consecintele negative suferite de catre cei implicati, de valorile morale lezate si masura in care le-a fost afectata situatia familiala sau profesionala.
Orice persoana fizica are dreptul la ocrotirea valorilor strans legate de fiinta umana, cum sunt sanatatea, integritatea fizica, demnitatea, intimitatea vietii private si a oricaror alte drepturi cu caracter nepatrimonial.
Insa, cuantificarea prejudiciului moral, este subordonata conditiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs partii lezate, reglementata prin art. 41 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Examinarea temeiniciei si legalitatii hotararii atacate, obliga instanta de control judiciar sa constate daca s-au respectat toate dispozitiile legale pentru judecarea actiunii potrivit cu normele codului civil care contin dispozitii de principiu care sa permita interpretarea extensiva in analiza cererii de acordare a daunelor, titularul unei astfel de cereri nu trebuie sa dovedeasca prejudiciul moral sub aspect valoric, ci doar sa aduca un minim de argumente si indicii din care sa rezulte afectarea sa de natura a conduce la concluzia prejudicierii sale morale.
Dreptul la integritatea fizica si psihica a persoanei se inscrie in sfera drepturilor si libertatilor ce sunt garantate prin art. 15 pct.1 , art. 22 si art. 23 din Constitutia Romaniei, iar atingerile aduse acestor drepturi si libertati fundamentale pot cauza atat prejudicii materiale cat si prejudicii morale ce trebuie remediate tocmai ca o garantie a faptului ca autoritatile statului prin care se infaptuieste actul de justitie, constrang la respectarea acestor drepturi si libertati fundamentale.
Curtea apreciaza ca suma de 50.000 este de natura sa asigure o compensatie reala si satisfacatoare pentru suferintele de ordin moral indurate de reclamant, apreciind ca atat ca persoana, cat si viata sa de sportiv au fost afectate, acesta suferind traume psihice, urmare a crearii nevoii de a schimba echipa, a merge de la o echipa a unui club bucurestean la o echipa din provincie, chiar daca echipa la care s-a legitimat ulterior are jucatori de valoare, performanta unui sportiv este analizata si dupa numele si renumele echipei la care activeaza, pentru reclamant, acest transfer desi asumat de reclamant nu a fost determinat de catre acesta, apare mai degraba ca un regres in cariera sportiva, iar nu ca o evolutie ceea ce impune necesitatea repararii unui asemenea prejudiciu moral cu o suma ce reprezinta, in opinia instantei, prejudiciul nepatrimonial incercat de apelantul-reclamant.
In considerarea celor expuse anterior, in conformitate cu prevederile art. 480 alin 2 NCPC apelul fiind fondat, urmeaza a fi admis, va fi schimbata in parte sentinta in sensul ca va fi obligat paratul sa plateasca reclamantului suma de 54.927 RON cu titlu de daune materiale si 50.000 RON cu titlu de daune morale., urmand a fi mentinute restul dispozitiilor.
Vazand si prevederile art. 451 si urmatoarele NCPC, va obliga intimatul catre reclamant la plata sumei de 2500 lei cheltuieli de judecata in apel.
(Decizia civila nr. 5635/19.11.2015 - Sectia I civila, rezumat judecator Florica Diaconescu)