Comisar al Garzii Financiare, incetarea raporturilor de serviciu ca urmare a desfiintarii autoritatii publice
30 martie 2020Cererile ulterioare de revizuire sunt inadmisibile, daca exista identitate de persoana, de temei legal, de motive si aparari
30 martie 2020
Comercial. Cerere acordare despagubiri in temeiul art. 49 lit. a din Legea 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania
Art. 49 lit. a din Legea 136/1995
Asiguratorul acorda despagubiri, in baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguratii raspund fata de terte persoane pagubite prin accidente de vehicule, precum si tramvaie si pentru cheltuielile facute de asigurati in procesul civil, in conformitate cu: a) legislatia in vigoare din statul pe teritoriul caruia s-a produs accidentul de vehicul si cu cel mai mare nivel de despagubire dintre cel prevazut in legislatia respectiva si cel prevazut in contractul de asigurare.
Curtea de Apel Bacau - Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal
Decizia civila nr. 84 din 26 septembrie 2013
Prin Sentinta Civila nr. 20/COM/21.02.2013, Tribunalul Neamt a admis in parte, actiunea civila formulata de reclamantii A. S., A.I. E. si B.G.S. in contradictoriu cu parata SC. CA. S.A..
A fost obligata parata sa plateasca reclamantilor suma de: 4.797 lei, cu titlu de daune materiale; 30.000 euro - echivalentul in lei la cursul BNR din ziua platii, cu titlu de daune morale.
A retinut tribunalul ca la data de 18-08-2010 pe DN 2E85, s-a produs un accident de circulatie soldat cu decesul si ranirea mai multor persoane; in accident au fost implicate 2 autovehicule: o autoutilitara condusa de B.C. si un microbuz condus de A. Gh. - in acesta din urma, calatorea mama reclamantilor - R. N., in varsta de 70 de ani, cu destinatia Bucuresti. R. N. a fost transportata la Spitalul de Urgenta Floreasca din Bucuresti, unde a decedat la data de 28-08-2010. S-a stabilit in cursul cercetarilor penale ca adormirea la volan a conducatorului auto B.C. urmata de patrunderea intempestiva, neregulamentara a autoutilitarei condusa de acesta, pe banda de contrasens, a constituit cauza producerii evenimentului rutier.
Autoutilitara condusa de B. C. avea polita de asigurare de raspundere civil RCA la SC C. A. SA.
Reclamantii - descendenti ai defunctei R. N., au solicitat obligarea paratei la plata sumei de 7474 lei, reprezentand prejudiciul material cauzat prin decesul mamei, respectiv cheltuieli ocazionate de ingrijirea medicala si cheltuieli de inmormantare precum si suma de 500.000 euro cu titlul de daune morale pentru fiecare mostenitor. Ulterior, reclamantii au precizat ca suma de 7474 lei este compusa din: suma de 7022 lei cheltuieli de inmormantare si 451 - cheltuieli de transport prilejuite de deplasarea mostenitorilor de la domiciliile lor la Bucuresti.
In ceea ce priveste daunele materiale suferite de reclamanti, ca urmare a faptei ilicite savarsite de asiguratul B.C., din materialul probator administrat in cauza, respectiv inscrisurile depuse la dosar de catre reclamanti (filele 27/42, 67/83), instanta retine ca s-au facut cheltuieli cu sicriul, imbalsamarea, praznice pentru care s-a cheltuit suma de 4505 lei; la acestea se adauga cheltuielile de transport in suma de 292 lei, probate cu bilete CFR si bilete de microbuz; instanta nu a retinut facturile depuse si care nu au relevanta sub aspectul legaturii cu evenimentul ce a generat cheltuieli materiale, conform obiceiului locului si uzantelor (s-a avut in vedere natura produselor facturate, cantitatea sau data facturilor).
Sub aspectul daunelor morale solicitate de reclamanti, instanta a apreciat ca decesul mamei a determinat suferinte psihice ce se circumscriu notiunii de prejudiciu moral patrimonial, astfel incat se justifica pe deplin acordarea unor despagubiri morale in compensarea acestor traume sufletesti.
Pentru stabilirea cuantumului despagubirilor ce au fost acordate cu acest titlu, instanta a avut in vedere varsta defunctei, faptul ca avea domiciliul separat de cel al reclamantilor; ca daunele morale se raporteaza, in esenta, la un prejudiciu de ordin afectiv, nesusceptibil de determinari obiective pe baza unor criterii preexistente, ci supus unor aprecieri esential subiective ale instantelor de judecata.
Impotriva hotararii tribunalului, a formulat recurs SC C.A. SA - prin Sucursala Bacau, cale de atac recalificata de catre instanta, ca fiind cea a apelului.
A aratat apelanta ca se impune diminuarea daunelor morale acordate de catre tribunal deoarece sumele de bani acordate cu titlu de daune morale trebuie sa aiba efecte compensatorii, ele neputand constitui amenzi excesive pentru autorii daunelor si nici venituri nejustificate pentru victimele sau urmasii acestora.
A precizat apelanta ca nu contesta prejudiciul moral suferit de catre partile civile, insa sumele care se acorda cu titlu de daune morale trebuie sa aiba efecte compensatorii si nu sa fie izvorul unei imbogatiri fara just temei.
Instanta de fond nu a tinut seama de legislatia aplicabila si de jurisprudenta, de cadrul real din care rezida sprijinul efectiv acordat de catre defuncta, rezumandu-se doar la sumele solicitate de catre parti.
Intimatii reclamanti au formulat intampinare,
prin care au invocat lipsa calitatii procesuale a apelantei, deoarece aceasta nu a fost parte in litigiul de la prima instanta.
Pe fondul cauzei, au solicitat respingerea apelului, ca nefondat.
Analizand cu prioritate exceptia invocata, instanta a respins-o, retinand ca apelul a fost formulat de catre SC C. A. SA - prin Sucursala Bacau, la dosar apelanta fiind reprezentata de consilierul juridic, conform imputernicirii depuse, ce poarta stampila SC C.A. SA Romania, cu sediul central in Sibiu.
Analizand apelul in limitele cererilor formulate cat si prin prisma dispozitiilor art. 295 C. pr. civila, Curtea a considerat ca acesta este intemeiat, pentru urmatoarele considerente:
Potrivit dispozitiilor art. 49 lit. a din Legea 136/1995; „asiguratorul acorda despagubiri, in baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguratii raspund fata de terte persoane pagubite prin accidente de vehicule, precum si tramvaie si pentru cheltuielile facute de asigurati in procesul civil, in conformitate cu legislatia in vigoare din statul pe teritoriul caruia s-a produs accidentul de vehicul si cu cel mai mare nivel de despagubire dintre cel prevazut in contractul de asigurare”.
Cuantificarea prejudiciului moral nu este supusa insa, unor criterii legale de determinare. Stabilirea cuantumului acestuia include o doza de aproximare, instanta impunandu-se a avea in vedere consecintele negative suferite de persoanele prejudiciate pe plan psihic, importanta valorilor lezate, masura in care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, in cazul de fata masura in care le-a fost afectata intimatilor reclamanti viata, prin decesul mamei lor.
Pentru ca instanta sa poata aplica aceste criterii este necesar ca cel ce pretinde daunele sa produca un minimum de argumente si indicii din care sa rezulte in ce masura drepturile personale nepatrimoniale, au fost lezate prin suferinta produsa si pe cale de consecinta, sa se poata proceda la o evaluare a despagubirilor ce urmeaza sa compenseze prejudiciul creat.
Judecatorul este singurul care, in raport de consecintele, pe orice plan, suferite de intimatii reclamanti, trebuie sa aprecieze o anumita suma globala, care sa compenseze prejudiciul moral cauzat, fara ca prin aceasta sa se incerce o reparare cu mult peste vatamarea produsa, determinand o imbogatire fara justa cauza in persoana reclamantilor. Totodata, in cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate conditiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs.
Fiind vorba de prejudicii morale ele nu pot fi reparate strict prin echivalentul lor in bani, intrucat valorile ocrotite nu pot fi evaluate in bani, in cazul de fata, compensarea lipsei mamei prin decesul intervenit.
Instanta are posibilitatea sa aprecieze intensitatea si gravitatea prejudiciului moral cauzat si sa stabileasca daca si in ce cuantum, o suma de bani este potrivita pentru a repara prejudiciul moral produs.
Faptul ca reclamantii sunt copiii victimei accidentului, ii indreptateste a solicita daune morale, insa nu duce in mod direct si la stabilirea cuantumului acestora, in sensul ca este suficient daca s-a facut dovada gradului de rudenie intre persoana decedata si reclamanti.
Conventia Europeana a Drepturilor Omului stabileste faptul ca, criteriul echitatii in materia despagubirilor morale are in vedere necesitatea ca persoana vatamata sa primeasca o satisfactie echitabila pentru prejudiciul moral suferit, cu efecte compensatorii, dar, in acelasi timp, despagubirile sa nu reprezinte amenzi excesive pentru autorii prejudiciului si nici venituri nejustificate pentru victime.
Prejudiciul moral se impune a fi apreciat de la caz la caz si din aceasta cauza cade in sarcina rudelor persoanei decedate ca urmare a unui accident rutier, sa aduca un minim de argumente si indicii din care sa rezulte masura afectarii drepturilor nepatrimoniale, de natura a duce la evaluarea corecta a despagubirilor cu titlu de compensatie a prejudiciului moral.
Instanta de apel, a apreciat ca suma acordata de catre tribunal este prea mare raportat la vatamarea produsa si consecintele acesteia, avand in vedere asa cum s-a mai aratat ca prejudiciul moral suferit prin lipsirea reclamantilor de prezenta mamei lor, nu va putea fi inlaturat niciodata in totalitate, impunandu-se o reparatie de natura a atenua suferintele morale suferite, fara insa a se ajunge la o imbogatire fara just temei.
Cuantumul daunelor morale trebuie apreciat nu numai raportat la limita maxima de despagubire stabilita.
In lipsa existentei unui minim de argumente si indicii din care sa rezulte masura afectarii drepturilor nepatrimoniale a copiilor victimei, in stabilirea despagubirilor cu titlu de compensatie a prejudiciului moral cauzat, instanta a avut in vedere ca prin decesul mamei, copiii chiar daca nu convietuiau impreuna cu mama - victima a accidentului, au suferit un prejudiciu moral, prejudiciu generat de pierderea vietii mamei lor, de suferinta cauzata de aceasta pierdere si neputinta acoperirii in continuare a golului lasat de moartea acesteia in viata reclamantilor, chiar daca aceasta era in varsta de 70 de ani, putea inca acorda sprijin copiilor, in momentul accidentului deplasandu-se la fiica sa din Bucuresti, pentru a o ajuta in ingrijirea fiicei suferinde a acesteia.
Instanta de apel tinand seama de toate aspectele retinute din care rezulta existenta unui prejudiciu moral in dauna reclamantilor, a apreciat insa, ca suma stabilita cu acest titlu de catre instanta de fond este in neconcordanta cu prejudiciul suferit.
Fata de considerentele retinute, instanta de apel a redus la cate 20.000 lei pentru fiecare reclamant cuantumul daunelor morale, considerand ca sunt suficiente si echitabile pentru a acoperi prejudiciul moral produs acestora, prin actiunea formulata reclamantii solicitand daune morale pentru fiecare mostenitor separat si nu o suma globala pentru toti mostenitorii, asa cum a acordat tribunalul.