Daune materiale si morale izvorate din contractul de asigurare

Cuprins pe materii
: Drept civil.

Legislatie relevanta
: art. 26, art. 27 alin. 2 si art. 49 pct. 2 din Normele de aplicare a Ordinului CSH 14/2011

Rezumat
:

Prin derogare de la dispozitiile generale, prin dispozitiile legii speciale in materia asigurarilor sunt reglementate exhaustiv atat categoriile de daune materiale ce pot fi suportate de un asigurator RCA, cat si conditiile in care se acorda asemenea dezdaunari, conform dispozitiilor art. 49 pct. 2 din Normele de aplicare a Ordinului CSH 14/2011.

Astfel, in cazul decesului, cheltuielile legate de inmormantare si celelalte ritualuri religioase pot fi probate doar cu documente justificative de plata, nefiind admisibila proba cu martori.

                                                     

     Decizia civila nr. 208/A din 02.12.2015 a Curtii de Apel Galati

 

Prin sentinta civila nr.  727/18.06.2015 a Tribunalului Galati a fost admisa in parte, actiunea privind pe reclamantii TVG, LD, LA, IG si pe parata SC CA SA.

A fost obligata  parata sa plateasca reclamantului TGV suma de 308 847,32 lei,  cu titlu de despagubiri, ca urmare a decesului mamei reclamantului (numita TC), din care suma de 300 000 lei reprezinta daune morale, suma de 3414,82 lei reprezinta daune materiale constand in cheltuieli efectuate cu ocazia inmormantarii si a ritualurilor crestinesti, iar suma de 5432,5 lei reprezinta  daune materiale constand in intretinerea de care ar fi beneficiat reclamantul de la data decesului mamei si pana la data pronuntarii prezentei hotarari.

A fost obligata parata sa plateasca reclamantului TVG suma de 132,5 lei lunar de la data pronuntarii prezentei hotarari, pe toata perioada continuarii studiilor, insa nu mai tarziu de data la care reclamantul va implini 26 de ani.

A fost obligata  parata sa plateasca reclamantei LD suma de 30.657 lei,  cu titlu de despagubiri, ca urmare a decesului surorii reclamantei (numita TC), din care suma de 30.000 lei reprezinta daune morale, iar suma de 657 lei reprezinta daune materiale constand in contravaloarea necropsiei si cheltuieli de inmormantare.

A fost obligata  parata sa plateasca reclamantei LA suma de 30.000 lei,  cu titlu de daune morale, ca urmare a decesului surorii reclamantei (numita TC).

A fost obligata  parata sa plateasca reclamantului IG  suma de 30.000 lei,  cu titlu de daune morale, ca urmare a decesului surorii reclamantului (numita TC).

A fost obligata  parata la plata catre reclamanti a unor penalitati de intarziere in cuantum de 0,2% pe zi de intarziere, prin raportare la sumele indicate mai sus, de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari si pana la plata efectiva a sumelor.

Au fost respinse restul pretentiilor reclamantilor, ca nefondate.

In temeiul art. 453 C.proc.civ., a fost obligata parata la plata catre reclamantul TVG a sumei de 3.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.

Impotriva acestei decizii au declarat apel reclamantii si parata.

Reclamantii au criticat solutia instantei de fond,in principal, sub urmatoarele aspecte:

1. Se impune majorarea daunelor morale acordate reclamantului TV. Cuantumul prejudiciului poate fi probat cu orice mijloc de proba.

           In speta cu inscrisuri si depozitiile martorilor PA, reclamantul a  dovedit  cuantumul cheltuielilor suportate pentru inmormantarea si pomenirile ulterioare. Fiind o persoana tanara, multe persoane au participat la aceste ritualuri, astfel incat sumele sunt credibile.

2. Cuantumul daunelor morale se impune a fi majorat, moartea victimei, producand un soc si o trauma psihica majora, atat pentru fiu, care era student la acel moment, cat si pentru celelalte  rude ale victimei, aspecte ce rezulta din depozitiile  martorilor audiati

Au solicitat cheltuieli de judecata.

Parata SC CA SA a criticat sentinta sub aspectul cuantumului exagerat al daunelor morale acordate reclamantului TV.

Au apreciat ca rolul daunelor morale nu este de a acoperi integral pierderea  (ceea ce nu este posibil), ci de a contribui la  reechilibrarea starii  si mediului personal si familial al rudelor victimei.

Raportat la Ghidul practic pentru solutionarea daunelor morale si la practica altor instante, considera parata ca suma acordata este exagerata.

Prin decizia civila nr. 208/A din 02.12.2015 a Curtii de Apel Galati s-au respins ca nefondate ambele apeluri, din urmatoarele considerente:

1). Primul motiv de apel, vizand cuantumul daunelor materiale, nu poate fi primit.

Art. 26 din Normele anexa la Ordinul C.S.A. 14/2011 invocat de apelantul PR in sprijinul ipotezei conform careia prejudiciul sau material poate fi dovedit prin orice mijloc de proba este cuprins in Partea I/ Partea Generala a Normelor CSA – ce reglementeaza generic toate cazurile de dauna si toate categoriile de pagubiti care pot cere dezdaunari ca urmare a unui accident rutier (inclusiv, spre exemplu, situatia unor prejudicii survenite exclusiv la un autoturism avariat in accident, unde, pe langa inscrisurile justificative de plata, legea mai admite si proba cu expertiza tehnica auto).

Prin derogare de la aceste dispozitii generale, prin dispozitiile legislatiei speciale in materia asigurarilor sunt reglementate exhaustiv atat categoriile de daune materiale ce pot fi suportate de un asigurator RCA in cazul producerii riscului asigurat (accidentul de circulatie), cat si conditiile in care se acorda asemenea dezdaunari, conform prevederilor art. 49 pct. 2 din Normele puse in aplicare prin Ordinul C.S.A. nr. 14/2011:

„ La stabilirea despagubirilor… se au in vedere urmatoarele:

2. in caz de deces:

a) cheltuielile de inmormantare, inclusiv pentru piatra funerara, precum si cele efectuate cu indeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative;

b) cheltuielile cu transportul cadavrului, inclusiv cele de imbalsamare, probate cu documente justificative, de la localitatea unde a avut loc decesul pana la localitatea in care se face inmormantarea”.

In concluzie, pentru dovedirea daunelor materiale, reclamantul avea obligatia sa depuna la dosar inscrisuri justificative de plata (facturi, chitante, bonuri, etc.) din care sa rezulte indubitabil existenta prejudiciului material reclamat si legatura de cauzalitate dintre acesta si fapta ilicita, textul de lege mai sus mentionat neadmitand o alta modalitate de stabilire a acestor categorii de despagubiri.

Din aceste considerente, in mod corect, instanta a acordat numai sume de 3414,82 lei fiului si 657 lei  reclamantei  LD, probata cu documente justificative si nu a tinut cont de  depozitia martorei PM.

2. Cu privire la cuantumul daunelor morale, Curtea apreciaza ca acestea au fost corect individualizate, sub acest aspect toate apelurile fiind nefondate, inclusiv apelul declarat de parata.

Astfel, este cunoscut faptul ca, spre deosebire de despagubirile materiale, care se stabilesc pe baza de probe directe, despagubirile pentru daunele morale se determina pe baza evaluarii instantei de judecata. Dauna morala consta in atingerea adusa valorilor care definesc personalitatea umana, valori care se refera la existenta fizica a omului, sanatatea si integritatea corporala, la cinste, demnitate, onoare, prestigiu profesional si alte valori similare. Chiar daca este adevarat ca stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doza de aproximare, instanta trebuie sa aiba in vedere o serie de criterii, cum ar fi: consecintele negative suferite de cel in cauza pe plan fizic si psihic, importanta valorilor morale lezate, masura in care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura in care pagubitului i-a fost afectata situatia familiala, profesionala si sociala.

In cazul decesului unui membru al familiei ca urmare a unui accident de circulatie, la evaluarea despagubirilor cuvenite rudelor acestuia cu titlu de daune morale, in scopul de a nu fi una pur subiectiva sau pentru a nu tinde catre o imbogatire fara just temei, trebuie sa se tina seama nu numai de gradul de rudenie dintre persoana decedata si reclamant si de legaturile de afectiune dintre respectivele persoane, ci si de imprejurarea ca acordarea unor sume de bani cu titlu de despagubiri morale nu trebuie sa depaseasca sfera unor compensatii destinate a alina suferinta psihica si nici sa conduca la imbogatirea fara just temei a persoanelor indreptatite la reparatie.

Se poate afirma ca exista o prezumtie absoluta a unei stranse legaturi afective intre victima accidentului si copii sau frati, asa cum rezulta si din Rezolutia nr. 75-7 a Comitetului de Ministrii al Consiliului Europei, iar prejudiciul moral suferit de acestia este inestimabil si nu poate fi evaluat in concret si reparat pecuniar, prin acordarea unor despagubiri banesti, rudele decedatului putandu-se distanta de grijile financiare cotidiene si obtine un climat placut in camin si satisfactii de ordin moral, susceptibile de a le alina suferintele incontestabile.

Sub aspectul cuantumului daunelor morale trebuie sa se urmareasca ca acestea sa nu aiba caracter pur simbolic, ci sa fie in masura sa amelioreze efectiv conditiile de viata ale reclamantilor prin procurarea unor satisfactii morale, urmand a se avea in vedere si gravitatea faptei cauzatoare de prejudicii si valoarea protejata, respectiv dreptul la viata al persoanei.

Este fara putinta de tagada ca reclamantii au suferit traume psihice accentuate, ca urmare a accidentului rutier in care a decedat un membru al familiei lor. Suferinta reclamantilor generata de pierderea fratelui a determinat si o veritabila modificare a coordonatelor vietii cotidiene, prin mentinerea unei traume psihice cu caracter de permanenta, astfel ca sumele de bani acordate trebuie sa le ofere satisfactii compensatorii in masura a le usura reala conditie morala, mai ales ca situatia anterioara este imposibil de restabilit. Dar, cu toate acestea, se impune mentinerea unei proportionalitati intre suferintele provocate, care, desi nu pot fi cuantificate, trebuie cel putin estimate, raportat la criteriile mai sus indicate, si sarcina impusa societatii de asigurare de a suporta efectiv plata despagubirilor acordate cu titlu de daune morale.

Tocmai de aceea, Tribunalul, tinand seama si de practica judiciara relevanta depusa la dosar de parti, a apreciat ca se impune acordarea despagubirilor morale la cate 30.000 lei catre fiecare dintre fratii victimei LD, LA si IG.

Atat Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cat si Inalta Curte de Casatie si Justitie, atunci cand acorda despagubiri morale, nu opereaza cu criterii de evaluare prestabilite, ci judeca in echitate, adica procedeaza la o apreciere subiectiva a circumstantelor particulare a cauzei, relativ la suferintele fizice si psihice pe care le-au suportat victimele unui accident de circulatie, respectiv rudele persoanelor decedate, precum si la consecintele nefaste pe care acel accident le-a avut cu privire la viata lor particulara, astfel cum acestea sunt evidentiate prin probele administrate. Ca atare, in materia daunelor morale, atat jurisprudenta nationala, cat si hotararile Curtii de la Strasbourg pot furniza judecatorului cauzei doar criterii de estimare a unor astfel de despagubiri si, respectiv, pot evidentia limitele de apreciere a cuantumului acestora, iar fata de argumentele prezentate mai sus instanta de control judiciar apreciaza ca sumele acordate de judecatorul fondului fiului victimei cu acest titlu respecta jurisprudenta invocata.

In concluzie, raportat la socul emotional provocat  fiului victimei, la stransa legatura pe care reclamantul o avea cu mama, la faptul ca era student la momentul decesului si avea nevoie mai mult ca oricand de sprijinul moral si material al parintilor, Curtea apreciaza ca suma de 300.000 lei acordata reclamantului e de natura sa amelioreze  conditiile de viata ale acestuia, prin procurarea unei minime satisfactii morale.