Actiune a prefectului in anularea deciziilor de salarizare emise de presedintele consiliului judetean

 

Dispozitiile atacate sunt unele de natura salariala, care vizeaza latura patrimoniala a raporturilor de serviciu ale functionarilor publici din cadrul Consiliului Judetean Iasi. Asadar, acestea nu sunt acte administrative in intelesul art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004. Spre deosebire de raporturile juridice tipice de drept administrativ, in cadrul carora sunt emise sau incheiate actele administrative, actele emise de presedintele consiliului judetean in cadrul unor raporturi juridice de serviciu cu functionarii publici ai consiliului se caracterizeaza prin pozitia de egalitate juridica pe care se situeaza subiectele de drept.

Nota: Prin decizia nr. 26/10.01.2016 a ICCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-au clarificat limitele controlului de tutela administrativa exercitat de prefect, statuandu-se expres ca ”acest control este reglementat la nivel constitutional in art. 123 alin. (5) din Legea fundamentala, conform caruia „Prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, in cazul in care considera actul ilegal. Dispozitiile constitutionale citate „ne spun” ritos ca prefectul poate ataca in contencios administrativ „un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului”. Enuntul, formulat in termeni categorici, ne trimite, fara echivoc, la actele administrative tipice emise de autoritatile publice locale enumerate, adica la dispozitiile emise de primar si la hotararile consiliului local/consiliului judetean.

De asemenea nu exista niciun dubiu ca enumerarea din textul constitutional analizat este exhaustiva. De aici, concluzia care se poate desprinde este una singura, aceea ca in cadrul controlului de tutela administrativa nu pot fi cenzurate decat actele infralegislative tipice”.

Decizia nr. 773/19.09.2016

Prin sentinta nr. 160/c.a./25.02.2016 pronuntata de Tribunalul Iasi a fost admisa exceptia inadmisibilitatii actiunii, a fost respinsa ca inadmisibila actiunea formulata de catre reclamantul Prefectul Judetului Iasi in contradictoriu cu paratul Presedintele Consiliului Judetean Iasi.

Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut ca prin dispozitiile din 27.05.2015 Presedintele Consiliului Judetean a stabilit drepturile salariale ale salariatilor Consiliului Judetean, in conformitate cu disp Legii nr 71/2015.

In speta de fata Prefectul Judetului Iasi ataca actele emise de catre Presedintele Consiliului Judetean Iasi, si nu actele emise de Consiliul Judetean Iasi.

Prefectul este o autoritate de tutela administrativa conferita de lege, insa poate ataca hotararile consiliului judetean, nu si dispozitiilor presedintelui consiliului judetean, potrivit art. 115 alin. 1 lit. c din Legea nr 215/2011 si art. 123 alin. 3 din Constitutia Romaniei.

Potrivit dispozitiilor art. 19 alin. 1 lit. e din Legea nr 340/2004 prefectul verifica legalitatea actelor administrative ale consiliului judetean, ale consiliului local sau ale primarului.

Raportat la dispozitiile art. 3 din Legea nr 554/2004, actiunea este inadmisibila fata de solicitarea reclamantului de anulare a dispozitiilor mai sus mentionate”.

Impotriva acestei sentinte a declarat in termen recurs reclamantul Prefectul judetului Iasi.

Prin cererea de recurs, recurentul-reclamant Prefectul judetului Iasi a criticat sentinta pentru nelegalitate, solicitand, in principal, admiterea recursului si casarea in tot a sentintei, in sensul admiterii actiunii.

In motivarea recursului, recurentul a aratat, in esenta, ca solutia pronuntata este nelegala, ca instanta de fond nu a avut in vedere decizia nr. 11/11.05.2015 a ICCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, potrivit careia prefectului ii este recunoscut dreptul de a ataca in fata instantei de contencios administrativ actele administrative emise de autoritatile administratiei publice locale, in intelesul art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004. Presedintele consiliului judetean este o autoritate a administratiei publice locale.

Totodata, potrivit art. 3 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, prefectul poate ataca direct in fata instantei de contencios administrativ actele emise de autoritatile administratiei publice locale, daca le considera nelegale.

Exista, de altfel, s-a invocat, prevederi exprese in sensul consacrarii controlului prefectului asupra actelor presedintelui consiliului judetean, precum art. 30 alin. 3 din Legea nr. 90/2001, iar prefectul este garantul respectarii legii si ordinii publice la nivel local, dincolo de limitarile legii contenciosului administrativ.

In drept, au fost invocate dispozitiile art. 488 pct. 8 Cod procedura civila.

Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru.

Intimatul Presedintele Consiliului Judetean Iasi a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea recursului.

In sustinerea pozitiei sale procesuale, intimatul a aratat ca solutia este corecta, actiunea fiind inadmisibila. De asemenea, in ceea ce priveste decizia nr. 11/2015 a ICCJ, aceasta nu statueaza in sensul ca toate actele autoritatii publice locale pot fi atacate de prefect, excluzand, de exemplu, pe cele in materie disciplinara si, pe cale de consecinta, cu evidenta, pe cele de dreptul muncii.

Cu privire la motivul de recurs constand in consacrarea controlului prefectului asupra actelor presedintelui consiliului judetean, precum art. 30 alin. 3 din Legea nr. 90/2001, intimatul a aratat ca acest aspect a fost invocat direct in recurs, aspect inadmisibil.

S-a mai sustinut ca rolul prefectului de autoritate de tutela administrativa jurisdictionala pentru autoritatile administratiei publice locale trebuie subordonat normelor constitutionale - art. 123 alin. 5 si dispozitiilor art. 19 alin. 1 lit. e din legea nr. 340/2004 si art. 3 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.

In recurs nu s-au administrat probe noi.

Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor de recurs, Curtea retine urmatoarele:

Sentinta instantei de fond este legala, motivele de casare invocate, care se subsumeaza cazurilor de casare prevazute de art. 488 pct. 8 Cod procedura civila vizand aplicarea gresita a normelor de drept material fiind nefondate, insa pentru alte motive decat cele retinute de instanta de fond in considerente.

Astfel, instanta de fond a apreciat ca prefectul are dreptul de a ataca hotararile consiliului judetean, nu si dispozitiilor presedintelui consiliului judetean, in acest sens fiind dispozitiile art. 115 alin. 1 lit. c din Legea nr 215/2011 si art. 123 alin. 3 din Constitutia Romaniei. Aceste dispozitii, in opinia instantei de fond, se coroboreaza cu cele ale art. 19 alin. 1 lit. e din Legea nr 340/2004, potrivit carora prefectul verifica exclusiv legalitatea actelor administrative ale consiliului judetean, ale consiliului local sau ale primarului.

Or, Curtea retine, in acord partial cu pozitia recurentului, ca prin decizia nr. 11/11.05.2015 a ICCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat ca prefectului ii este recunoscut dreptul de a ataca in fata instantei de contencios administrativ actele administrative emise de autoritatile administratiei publice locale, in intelesul art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004. Presedintele consiliului judetean este, fara indoiala, o autoritate a administratiei publice locale.

Pe de alta parte insa, asa cum corect a sustinut intimatul Presedintele Consiliului Judetean Iasi, dispozitiile atacate in cauza de fata sunt unele de natura salariala, care vizeaza latura patrimoniala a raporturilor de serviciu ale functionarilor publici din cadrul Consiliului Judetean Iasi.

Asadar, acestea nu sunt acte administrative in intelesul art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004.

Spre deosebire de raporturile juridice tipice de drept administrativ, in cadrul carora sunt emise sau incheiate actele administrative, actele emise de presedintele consiliului judetean in cadrul unor raporturi juridice de serviciu cu functionarii publici ai consiliului se caracterizeaza prin pozitia de egalitate juridica pe care se situeaza subiectele de drept.

Curtea retine ca, exceptand actele administrative in intelesul art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004, toate celelalte acte ale autoritatile administratiei publice locale, inclusiv cele ale presedintelui consiliului judetean, incheiate in cadrul unor raporturi juridice apartinand altor ramuri de drept (dreptul muncii, dreptul functiei publice, dreptul civil) excedeaza dreptului si contenciosului administrativ, cum a retinut si Inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia precitata. In privinta acestor din urma acte incheiate sau emise de autoritatile administratiei publice locale sunt aplicabile reglementarile specifice de drept substantial si procedural, iar nu dreptul comun in materia contenciosului administrativ, caruia i se circumscrie institutia juridica a tutelei administrative.

Reglementarile specifice de drept substantial si procedural aplicabile cazului concret sunt cele din legislatia aplicabila salarizarii functionarilor publici si Codul de procedura civila, actiunea Prefectului judetului Iasi fiind, asadar, inadmisibila.

Apreciind, pentru toate cele aratate, ca solutia primei instante este legala, prin cele sus-expuse raspunzandu-se tuturor motivelor de casare invocate, Curtea, in temeiul art. 496 C. proc. civ., respinge ca nefondat recursul si sa mentina sentinta Tribunalului Iasi.