Anulare hotarari privind aprobarea eliberarii si ulterior a numirii unei alte persoane in functia de vicepresedinte  

 

1. Potrivit art. 94 din Legea 215/2001, legiuitorul a reglementat doua tipuri de sedinte in care Consiliul judetean isi poate desfasura activitatea: cele ordinare, comune, care se intrunesc lunar si cele extraordinare. Acestea ultimele se intrunesc ori de cate ori este necesar la cererea presedintelui sau a celputin unei treimi din numarul membrilor consiliului ori se pot intruni la solicitarea prefectului, in cazuri exceptionale care necesita adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice. Este evident ca legiuitorul a reglementat distinct situatiile de desfasurare a sedintelor extraordinare in functie de titularul de sezina, aceasta deoarece prefectul nu poate convoca astfel de sedinte ori de cate ori considera el necesar, ci numai in contextul atributiilor sale limitate de Legea prefectului, in timp ce presedintele consiliului si un numar minim de consilieri locali nu pot convoca astfel de sedinte doar in cazul in care s-ar vedea necesara adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice, ci ori de cate ori considera necesar. Daca legiuitorul ar fi dorit sa limiteze cazurile de desfasurare a sedintelor extraordinare numai la situatiile exceptionale care necesita adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice, textul se putea formula mult simplificat si nu ar mai fi fost necesar nici sa faca distinctie intre titularii de sezina, si nici nu ar mai fi inserat expresia ori de cate ori este necesar”, care nu ar mai avea utilitate.
2. Motivarea actului administrativ este o cerinta de transparenta si de buna administrare a activitatii institutiilor de stat, dar aceasta nu inseamna ca lipsa motivarii atrage in toate cazurile sanctiunea nulitatii actelor. Consiliul judetean a luat masurile de schimbare din functie a vicepresedintelui Consiliului judetean, expunerea de motive fiind motivarea actului, iar rezultatul votului fiind justificarea solutiei adoptate. Masurile luate sunt de natura politica, nicidecum disciplinara(pentru a fi obligatorie o motivare in sensul art. 69 din Legea 393/2004). Expunerea de motive are valoarea unei note de fundamentare si cuprinde suficiente elemente pentru a se concluziona o motivare corespunzatoare a actelor administrative.

Decizia civila nr. 123/27.01.2016

Prin sentinta nr.241/2015, Tribunalul Iasi a admis actiunea formulata de catre reclamant si actiunea conexa formulata de V.C., a admis cererea de interventie in nume propriu si alaturat fomulata de catre V.C., a dispus anularea hotararilor Consiliului Judetean Iasi nr. 79/14.03.2014 si 80/14.03.2015 si a obligat parata Consiliul Judetean Iasi la plata sumei de 2050 lei catre reclamantul intervenient V.C. cu titlu de cheltuieli de judecata.

Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut ca obiectul actiunii priveste anularea a doua hotarari ale Consiliului Judetean Iasi: Hotararea Consiliului Judetean Iasi nr.79/14.03.2014 privind privind aprobarea eliberarii din functia de vicepresedinte al Consiliului Judetean Iasi , a lui V.C. si Hotararea Consiliului Judetean Iasi nr. 80/14.03.2014 privind aprobarea numirii in functia de vicepresedinte al Consiliului Judetean Iasi, a domnului A.C.-A.

S-a mai retinut ca prin cererea formulata de un numar de 18 consilieri judeteni s-a solicitat la data de 12.03.2014, in temeiul art. 94 alin.2 din Legea nr.215/2001, convocarea

sedintei extraordinare care sa aiba pe ordinea de zi „eliberarea (schimbarea) din functie a vicepresedintelui C.J. Iasi, C.V”. In motivare au fost invocate evenimentele politice la nivel national si local in vedere preintampinarii unui blocaj administrativ la nivel judetean, impunandu-se cu caracter de urgenta corelarea configuratiei politice la nivel decizional cu cea stabilita la nivel national.

Prin convocatorul nr. 4466/12.03.2014, a fost convocata sedinta extraordinara a CJ Iasi, fiind invocate dispozitiile art. 94 alin 2 din Legea nr.215/2001,. textul prevede indeplinirea cumulativa a doua conditii: solicitarea sa fie facuta de presedintele CJ, de 2/3 din numarul membrilor sau de prefect, pe de o parte si sa fie vorba de cazuri exceptionale care necesita adoptarea de masuri imediate in situatiile enumerate de lege, pe de alta parte.

In cazul de fata, tribunalul a constatat ca aceste conditii nu au fost indeplinite cumulativ, motivele invocate in cerere, respectiv „evenimentele politice la nivel national si local”, „corelarea configuratiei politice la nivel decizional cu cea stabilita la nivel national”, nu se incadreaza in cazuri exceptionale care impun masuri urgente, astfel ca au fost incalcate prevederile art. 94 alin.2 din Legea nr.215/2001.

Tribunalul a considerat ca citirea textului prin intelegerea a doua ipoteze de tinere a sedintei extraordinare, in functie de subiectele de sezina, nu este conforma textului. Nu se poate retine ca sedintele extraordinare se tin la cererea presedintelui sau a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului, ori de cate ori este necesar, respectiv la solicitarea prefectului, adresata presedintelui consiliului judetean, in cazuri exceptionale, adica numai sesizarea din partea prefectului se supune ipotezelor tezei a doua a textului („in cazuri exceptionale care necesita adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice”). Cazurile exceptionale sunt reglementate pentru ambele categorii de sezina in privinta tinerii sedintei extraordinare, astfel ca indiferent care dintre aceste subiecte solicita tinerea unei atare sedinta, este necesara incadrarea in ipotezele textului.

Enumerarea situatiilor exceptionale, care necesita masuri urgente (imediate), este limitativa, nici o alta situatie nu se va incadra in text. Prin urmare, alegerea vicepresedintelui Consiliului judetean, nu se poate decide intr-o sedinta extraordinara daca nu se circumscrie situatiilor necesare pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice.

Analizand actele si lucrarile cauzei, raportat la motivele de recurs invocate si dispozitiile legale incidente, Curtea retine urmatoarele:

..Pe fondul cererii de recurs, Curtea constata ca recurentul a criticat sentinta primei instante intrucat judecatorul fondului a considerat ca masurile de eliberare din functie a vicepresedintelui Consiliului Judetean C.V. si respectiv de alegere in aceeasi functie a recurentului au contravenit dispozitiilor art. 94 din Legea 215/2001 si sunt nemotivate.

Potrivit art. 94 din Legea 215/2001, Consiliul judetean se intruneste in sedinta ordinara in fiecare luna, la convocarea presedintelui consiliului judetean. Consiliul judetean se poate intruni si in sedinte extraordinare ori de cate ori este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresata presedintelui consiliului judetean, in cazuri exceptionale care necesita adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice. Convocarea consiliului judetean se face in scris, prin intermediul secretarului general al judetului, cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor ordinare sau cu cel mult 3 zile inaintea celor extraordinare. In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor judetului convocarea consiliului judetean se face de indata.

Fata de acest text de lege, Curtea observa ca legiuitorul a reglementat doua tipuri de sedinte in care Consiliul judetean isi poate desfasura activitatea: cele ordinare, comune, care se intrunesc lunar si cele extraordinare. Acestea ultimele se intrunesc ori de cate ori este necesar la cererea presedintelui sau a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului ori se pot intruni la solicitarea prefectului, in cazuri exceptionale care necesita adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice. Asa cum este formulat textul de lege, prin asezarea situatiilor in care se pot convoca aceste sedinte, este evident ca legiuitorul a reglementat distinct situatiile de desfasurare a sedintelor extraordinare in functie de titularul de sezina, aceasta deoarece prefectul nu poate convoca astfel de sedinte ori de cate ori considera el necesar, ci numai in contextul atributiilor sale limitate de Legea prefectului, in timp ce presedintele consiliului si un numar minim de consilieri locali nu pot convoca astfel de sedinte doar in cazul in care s-ar vedea necesara adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice, asa cum propune prima instanta, ci ori de cate ori considera necesar. Interpretarea gramaticala si teleologica corecta este aceea ca sedintele extraordinare se desfasoara la convocarea presedintelui sau a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului ori de cate ori este necesar, fara alte limitari decat cele legate de cvorum. Daca legiuitorul ar fi dorit sa limiteze cazurile de desfasurare a sedintelor extraordinare numai la situatiile exceptionale care necesita adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice, textul se putea formula mult simplificat si nu ar mai fi fost necesar nici sa faca distinctie intre titularii de sezina, si nici nu ar mai fi inserat expresia ori de cate ori este necesar”, care nu ar mai avea utilitate.

Retine, asadar, Curtea ca prima instanta a facut o gresita interpretare a textelor de lege, considerand ca nu au existat situatiile exceptionale care sa permita luarea masurilor de revocare din functie a viceprimarului si alegerea unei alte persoane in aceasta pozitie. In speta, convocarea s-a facut de numarul corespunzator de consilieri judeteni, nu de prefect.

De asemenea, hotararile supuse analizei sunt suficient motivate, nefiind incident nici un motiv de nulitate. Motivarea actului administrativ este o cerinta de transparenta si de buna administrare a activitatii institutiilor de stat, dar aceasta nu inseamna ca lipsa motivarii atrage in toate cazurile sanctiunea nulitatii actelor. Daca o motivare corespunzatoare, rezonabila, este ceruta acelor acte administrative care solutioneaza contestatii administrative, petitii, aplicarea de sanctiuni disciplinare etc, pentru respectarea dreptului la aparare al beneficiarilor si tertilor afectati si pentru exercitarea controlului judecatoresc, o motivare sumara este ceruta acelor acte administrative emise de institutiile publice in exercitarea atributiilor lor. In cazul de fata, consiliul judetean a luat masurile de schimbare din functie a vicepresedintelui Consiliului judetean, expunerea de motive fiind motivarea actului, iar rezultatul votului fiind justificarea solutiei adoptate. Masurile luate sunt de natura politica, nicidecum disciplinara (pentru a fi obligatorie o motivare in sensul art. 69 din Legea 393/2004). Expunerea de motive (despre care se face mentiune chiar in hotarari ca face parte din acestea) se afla la dosar, face parte din documentatia actelor contestate, are valoarea unei note de fundamentare si cuprinde suficiente elemente pentru a se concluziona o motivare corespunzatoare a actelor administrative.

Curtea observa ca nu exista nici un alt motiv de nulitate a actelor contestate. Reclamantii intimati au considerat ca hotararile sunt lovite de nulitate intrucat sedinta a fost prezidata de presedinte ales ad hoc, nu de vicepresedintele desemnat in baza art. 107 din Legea 215/2001, in caz de absenta a presedintelui Consiliului Judetean.

Potrivit art. 96 din lege, sedintele consiliului judetean sunt conduse de presedinte sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele desemnat in conditiile art. 107. (2) In cazul in care, din motive intemeiate, lipseste si vicepresedintele desemnat in conditiile art. 107, sedinta va fi condusa de celalalt vicepresedinte sau de un consilier judetean, ales cu votul majoritatii consilierilor judeteni prezenti. In speta, parte din sedinta a fost condusa chiar de presedintele consiliului judetean, care, in semn de protest pentru punctele de discutie ce urmau pe ordinea de zi, a parasit sedinta, impreuna cu un grup de consilieri, nerealizand desemnarea ceruta de art. 107. Prin urmare, in acest context, corect s-a procedat, in lipsa presedintelui consiliului judetean si a vicepresedintelui desemnat, la conducerea sedintei de celalalt vicepresedinte.

Pentru toate aceste considerente, in temeiul art. 488 pct.8 CPC, Curtea admite recursul declarat de catre recurentul A.C.-A. impotriva sentintei nr. 241/23.02.2015 a Tribunalului Iasi, sentinta pe care o caseaza; in rejudecare va respinge actiunea formulata de catre reclamanta Unitatea Administrativ Teritoriala Judetul Iasi si actiunea formulata de C.V. in contradictoriu cu paratii Consiliul Judetean Iasi si A.C.-A., respinge cererea de interventie formulata de catre C.V. in nume propriu si in interes alaturat, in contradictoriu cu Consiliul Judetean Iasi si A.C.-A. si obliga reclamantii Unitatea Administrativ Teritoriala Judetul Iasi si C.V. sa plateasca paratului A.C.-A.. suma de 4600 lei cheltuieli de judecata, in aplicarea art. 453 CPC.