Stabilire a contributiei la CAS in baza veniturilor din activitati independente, persoanele fizice care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor, 5 contracte de inchiriere sau subinchiriere

Potrivit Ordinului Presedintelui ANAF 2333/2007, persoanele fizice care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor din derularea unui numar mai mare de 5 contracte de inchiriere sau subinchiriere la sfarsitul anului fiscal, incepand cu anul fiscal urmator, califica aceste venituri in categoria veniturilor din activitati independente. Ca urmare a incadrarii obligatiilor reclamantului la art. 257 lit. b si nu f, acesta nu beneficiaza de scutirea de la plata contributiei pe motivul detinerii concomitente a statutului de contribuabil din veniturile din salarii. Ordinul 2333/2007 nu se aplica doar la stabilirea impozitului pe profit, cat timp art. 257 al. 2 lit. b/c in care a fost incadrat reclamantul prevede ca acea cota reprezentand contributia se aplica ” b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit.” Asadar, stabilirea bazei de impozitare pentru calculul contributiei CAS are in vedere natura veniturilor supuse impozitului pe venit, asa cum este ea stabilita de Codul fiscal si normele de aplicare subsecvente.

Decizia civila nr. 337/23.03.2016

Recurentul F.S. sustine ca parata a stabilit gresit contributia sa la CAS in baza veniturilor din activitati independente, in baza informatiilor furnizate de ANAF, in contextul in care veniturile sale sunt de fapt venituri din cedarea folosintei bunurilor, iar el are concomitent si calitate de salariat in perioada supusa analizei, astfel incat datoreaza CAS numai pentru veniturile din salarii.

Retine Curtea ca, din probatoriile administrate in cauza, rezulta cu certitudine ca veniturile reclamantului trebuie considerate venituri din activitati independente si nu venituri din cedarea folosintei bunurilor.

Astfel, potrivit Ordinului Presedintelui ANAF 2333/2007, aplicabil la data realizarii veniturilor de catre reclamant, dar si la data stabilirii obligatiilor analizate in speta, persoanele fizice care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor din derularea unui numar mai mare de 5 contracte de inchiriere sau subinchiriere la sfarsitul anului fiscal, incepand cu anul fiscal urmator, califica aceste venituri in categoria veniturilor din activitati independente. Asadar, chiar daca reclamantul teoretic a obtinut venituri din cedarea folosintei bunurilor, acestea s-au incadrat in venituri din activitati independente potrivit Ordinului 2333/2007, chiar reclamantul declarand astfel veniturile la ANAF, sub semnatura proprie, potrivit declaratiilor de impunere anuale de la dosar, dar si deciziilor de impunere anuala, acte de creanta necontestate. Cum declaratiile 220 si 250 reprezinta titluri de creanta, emise in baza declaratiilor recurentului, mentiunile necontestate in procedura speciala se bucura de prezumtia de legalitate a oricarui act fiscal, astfel incat Curtea retine ca in mod just parata a facut incadrarea obligatiilor reclamantului la art. 257 lit b si nu f, reclamantul nebeneficiind de scutirea de la plata contributiei pe motivul detinerii concomitente a statutului de contribuabil din veniturile din salarii. Curtea nu poate retine ca Ordinul 2333/2007 se aplica doar la stabilirea impozitului pe profit, cat timp art. 257 al.2 lit b/c in care a fost incadrat reclamantul prevede ca acea cota reprezentand contributia se aplica ” b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit.” Asadar, stabilirea bazei de impozitare pentru calculul contributiei CAS

are in vedere natura veniturilor supuse impozitului pe venit, asa cum este ea stabilita de Codul fiscal si normele de aplicare subsecvente.

Prin urmare, recursul declarat de F.S. este nefondat si a fost respins.