Critica inculpatului privind lipsa mentionarii in rechizitoriu a elementului constitutiv al infractiunii de abuz in serviciu este o aparare care priveste fondul cauzei, intrucat prin aceasta se tinde la pronuntarea achitarii, pe motiv ca fapta nu ar fi infractiune.

 

De asemenea, faptul ca declaratiile date in cauza nu s-au inregistrat de catre organele de urmarire penala, cu exceptia celei date de inculpat, nu constituie motiv de nelegalitate.

 

(Incheiere  nr. 17/C-CC-CP/2 martie 2015)

 

Prin incheierea penala din data de 4 februarie 2015 pronuntata de Tribunalul Valcea, in baza art. 346  alin. 1 si 2 Cod procedura penala, s-a respins ca tardiva cererea din data de 04 februarie 2015, formulata de inculpatul DD.

S-a constatat legalitatea sesizarii instantei cu rechizitoriul nr. 60/P/2013 din data de 10 decembrie 2014 intocmit de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, Serviciul Teritorial Pitesti, privind pe inculpatii DD, trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de „luare de mita”, prevazuta si pedepsita de art. 289 alin.1 Cod penal, raportat la art. 5  alin. 1 si art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal si „abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, prevazuta si pedepsita de art. 13

²

din Legea nr.78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin.1 Cod penal, ambele in concurs real prevazut de art. 38 alin. 1 Cod penal, C (fosta) AM, trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunii de „complicitate la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit” prevazuta si pedepsita de art. 48 alin.1 Cod penal, raportat la art. 13

²

din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 5  alin. 1 Cod penal si CP, trimis in judecata pentru comiterea infractiunii de „complicitate la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, prevazuta si pedepsita de art. 48 alin.1 Cod penal, raportat la art. 13

²

din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal,  a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala.

Totodata, s-a dispus inceperea judecatii cauzei privind pe inculpatii DD, C (fosta C) AM si CP.

Pentru a dispune astfel, judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Valcea a constatat ca, la data de 11 decembrie 2014, s-a inregistrat sub nr. 4348/90/2014 rechizitoriul nr. 60/P/2013 din data de 10 decembrie 2014 intocmit de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, Serviciul Teritorial Pitesti, privind pe inculpatii:

• DD, trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de „luare de mita”, prevazuta si pedepsita de art. 289 alin.1 Cod penal, raportat la art. 5 alin. 1 si art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal si „abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, prevazuta si pedepsita de art. 13
  
  ²
  
  din Legea nr.78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, ambele in concurs real prevazute de art. 38 alin. 1 Cod penal;
• C (fosta C) AM, trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunii de „complicitate la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, prevazuta si pedepsita de art. 48 alin.1 Cod penal raportat la art.13
  
  ²
  
  din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 5  alin. 1 Cod penal;
• CP, trimis in judecata pentru comiterea infractiunii de „complicitate la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, prevazuta si pedepsita de art. 48 alin.1 Cod penal raportat la art. 13
  
  ²
  
  din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal.

La termenul de judecata din procedura camerei preliminare, stabilit la data de 4 februarie 2015, inculpatul DD a formulat o cerere prin care a solicitat sa se constate ca din intreg actul de sesizare lipseste latura obiectiva a infractiunii de abuz in serviciu pentru care s-a dispus trimiterea sa in judecata.  Nu a fost stabilita paguba pe care a pricinuit-o. De asemenea, a mai aratat ca trebuia introdusa si citata in cauza societatea comerciala „C” S.R.L. Rm. Valcea, care a emis cele trei documente ce au stat la baza trimiterii inculpatilor in judecata, respectiv adeverinta de salariu in baza careia s-a acordat creditul, adeverinta care se presupune ca ar fi fost intocmita in fals, contractul de prestari servicii si decizia de incetare a acestuia. De asemenea, a sustinut ca aceasta societate a rambursat in totalitate creditul acordat, si ca adeverinta care a stat la baza acordarii creditului nu a fost falsa.

S-a solicitat constarea nulitatii absolute si inlaturarea probelor administrate in faza urmaririi penale, deoarece nu au fost administrate in conditii de legalitate.

In motivare, inculpatul a aratat ca in rechizitoriu sunt cuprinse 25  de declaratii, insa doar declaratia pe care a dat-o la 18 iunie 2014 a fost inregistrata audio-video. Nici anterior si nici ulterior audierii sale nu au fost inregistrate audio-video

declaratiile date in cauza, mentionandu-se

ca nu exista mijloace tehnice necesare
.
Exista declaratii date in fata ofiterului de politie judiciara, desi in dosarele D.N.A. urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de procuror, neexistand o delegare expresa din partea procurorului. A apreciat ca inregistrarile nu au fost facute pentru a nu se putea proba veridicitatea lor.

Un alt aspect invocat de inculpat a fost acela al duratei audierii. Astfel, toate declaratiile date anterior audierii sale au durat ca timp intre 45 minute si 1 h si 15 min., iar ulterior audierii sale, au durat intre 11 si 15 minute.

Judecatorul de Camera Preliminara a respins ca tardiva cererea formulata de inculpatul DD, intrucat, potrivit art. 344 Cod de procedura penala, acestuia i s-a pus in vedere ca poate formula in scris cereri si exceptii cu privire la legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala prin rezolutia din 15 decembrie 2014 instanta fixand, ca termen de solutionare, data 14 ianuarie 2015, deci mai mult de 20 de zile.

Aparatorul inculpatului DD nu a formulat in scris cereri sau exceptii, delegatia acestuia fiind depusa la termenul de judecata din 14 ianuarie 2015. Cu toate acestea, inculpatul DD a formulat personal cererea descrisa mai sus la termenul de judecata din 04 februarie 2015, deci cu mult peste termenul stabilit de instanta, motiv pentru care a fost respinsa.

Cu privire la cererea invocata de inculpat, privind nulitatea absoluta a administrarii probelor,

Judecatorul de Camera Preliminara

s-a pronuntat din oficiu si a constatat ca, in aceasta faza procesuala, inculpatul nu s-a aflat in niciuna dintre ipoteze legale prevazute de art. 281 Cod de procedura penala.

Cat priveste celelalte motive invocate de inculpat in cererea scrisa, judecatorul a apreciat ca acestea sunt aparari de fond, care pot fi ridicate in faza judecatii cauzei, prin care instanta poate sa pronunte una dintre solutiile prevazute de 396 Cod de procedura penala.

Judecatorul de Camera Preliminara s-a pronuntat din oficiu si asupra dispozitiilor art. 342 Cod de procedura penala, constatand urmatoarele:

1. Cu privire la competenta Tribunalului, potrivit art. 36 pct. a) lit. c) Cod de procedura penala, Tribunalul judeca in prima instanta infractiunile cu privire la care urmarirea penala a fost efectuata de catre Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sau Directia Nationala Anticoruptie, daca nu sunt date prin lege in competenta altor instante ierarhic superioare.

Astfel, s-a constatat ca in speta inculpatii au fost trimisi in judecata prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, fapt ce atrage competenta Tribunalului Valcea.

2. In privinta actului de sesizare a instantei, Judecatorul de Camera preliminara a apreciat ca acesta cuprinde elementele prevazute de art. 328 Cod de procedura penala.

Astfel, s-a stabilit ca rechizitoriul cuprinde datele privitoare la faptele retinute in sarcina inculpatilor si incadrarea juridica a acestora (in speta, fiind vorba de savarsirea infractiunilor de „luare de mita” prevazuta si pedepsita de art. 289 alin.1 Cod penal raportat la art.5  alin.1 si art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal si „abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit” prevazuta si pedepsita de art. 13

²

din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin.1 Cod penal, ambele in concurs real prev. de art. 38 alin.1 Cod penal, retinute in sarcina inculpatului DD, respectiv, complicitate la infractiunea de abuz in serviciu savarsit de ceilalti doi inculpati, in rechizitoriu fiind descrise si imprejurarile savarsirii presupuselor infractiuni.

3. Din oficiu, Judecatorul de Camera Preliminara a procedat la verificarea legalitatii administrarii probelor si a apreciat ca probele din faza urmaririi penale au fost administrate legal cu indeplinirea cerintelor prevazute de 97 alin. 2 Cod de procedura penala si alte texte de lege.

In acest sens, s-a constatat ca organul de urmarire penala a fost sesizat prin denunt, asa cum prevede art. 288 alin. 1 si art. 290 Cod de procedura penala, martorii fiind audiati in cauza cu respectarea cerintelor prevazute de art. 114 si urmatoarele Cod de procedura penala.

In privinta dispozitiilor art. 123 alin. 2 Cod de procedura penala, textul de lege precizeaza ca, in cursul urmaririi penale, audierea martorului se inregistreaza prin mijloace tehnice audio sau audiovideo, daca organul de urmarire penala considera necesar sau daca martorul solicita expres aceasta si inregistrarea este posibila.

Asa fiind, judecatorul a apreciat ca, in conditiile in care organul de urmarire penala nu a considerat necesar inregistrarea prin mijloace audio video a declaratiei luate martorului, nu se poate inlatura o asemenea proba, aceasta fiind legal administrata.

In legatura cu perchizitiile dispuse de procuror, acestea au fost autorizate de instanta, respectiv incheierea Tribunalului Arges, in dosarul nr. 3122/109/2010 din 31 august 2010 si autorizatiei date de aceiasi instanta, conform art. 158  si urm. Cod de procedura penala.

De asemenea, s-a constatat ca si celelalte probe din faza urmaririi penale au fost administrate legal, respectiv, procesele - verbale de ridicare a documentelor si inscrisurilor de le CEC Bank Romania, procesele - verbale de ridicare a inscrisurilor ridicate de la inculpatul DD, rulajele de cont, raportul de expertiza efectuat conform art. 172 si urm. Cod de procedura penala.

4. In legatura cu legalitatea actelor de urmarire penala efectuate de procuror, Judecatorul de Camera Preliminara a retinut ca D.N.A. a fost sesizat prin denunt, conform textului de lege mentionat mai sus, ordonanta procurorului din 12 februarie 2014 data in dosarul nr. 60 /P/2013 al D.N.A., prin care s-a dispus inceperea urmaririi penale in rem pentru fapte de coruptie; ordonanta procurorului din 12 iunie 2014  data in acelasi dosar, prin care s-a dispus continuarea urmaririi penale fata de inculpatul DD, in acest act, fiind descrise faptele si temeiul de drept care corespunde celor descrise in rechizitoriu, dupa care a fost audiat suspectul; ordonanta procurorului din 27 octombrie 2014, prin care a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva inculpatului DD, sub aspectul savarsirii infractiunilor de coruptie, respectiv, pentru savarsirea infractiunii de „luare de mita”, prevazuta si pedepsita de art. 289 alin.1 Cod penal raportat la art. 5  alin. 1 si art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal si „abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, prevazuta si pedepsita de art. 13

²

din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 5 alin.1 Cod penal, ambele in concurs real prev. de art. 38 alin.1 Cod penal, dupa care a fost audiat inculpatul.

De asemenea, s-a constatat ca si fata de ceilalti doi inculpati, respectiv, C (fosta C) A - M si CP, au fost emise ordonante de incepere a urmaririi penale pentru fapte in rem, respectiv complicitate la savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, ordonanta de continuare a urmaririi penale fata de cei doi suspecti, ordonanta de punere in miscare a actiunii penale fata de cei doi inculpati sub aspectul savarsirii infractiunilor mentionate, aceste persoane fiind audiate in calitate de suspecti, respectiv inculpati.

In consecinta, Judecatorul de Camera Preliminara de la Tribunalul Valcea a apreciat ca actele procesuale mentionate au fost efectuate legal de procuror,  respectandu-se cerintele prevazute de art. 305 si urmatoarele, art. 309 si urmatoarele din Codul de procedura penala.

Impotriva acestei incheieri a formulat contestatie inculpatul DD, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie si solicitand desfiintarea.

S-a sustinut de catre contestator ca exceptia tardivitatii trebuie respinsa, intrucat  cererile au fost formulate in termenul legal. In prezenta cauza,  au existat declaratii de abtinere din partea unora dintre judecatori, astfel incat acest aspect a provocat o incertitudine cu privire la termenul legal stabilit pentru formularea unei astfel de cereri.

S-a solicitat a se tine cont de faptul ca legea trebuie interpretata in spiritul ei si ca trebuie garantat dreptul la aparare al inculpatului.

Cu privire la celelalte aspecte, contestatorul sustine ca probatoriul este incomplet, la termenul din 4.02.2015 nu au fost inregistrate prin mijloace tehnice audio-video toate cele 12 declaratii existente la dosar, fiind inregistrata doar una singura la data de 18.06.2014. De asemenea, cadrul procesual nu a fost corect stabilit, in cauza neexistand introducerea societatii SC C SRL Rm.Valcea, societate care a emis un numar de 3 inscrisuri ce au stat la baza trimiterii in judecata a inculpatului.

Prin urmare, apreciaza ca toate aceste critici conduc la concluzia ca instanta nu a fost legal sesizata, impunandu-se ca rechizitoriul sa fie infirmat si trimis inapoi la parchet pentru a se relua cercetarea.

In sustinerea orala a contestatiei, inculpatul a aratat ca din descrierea faptei lipseste cu desavarsire latura obiectiva a infractiunii pentru care a fost trimis in judecata, respectiv abuzul in serviciu, pentru ca nu este constatat un prejudiciu in sarcina lui sau a comitetului de credite pe de o parte, iar pe de alta parte, in lipsa prejudiciului putea fi premisa o tulburare a bunului mers al institutiei.

De la data acordarii creditului, respectiv iulie 2008, la zi, creditul a fost platit cu regularitate, este la zi si astazi in evidentele bancii. Astfel nu se poate vorbi nici de un prejudiciu, nici de o tulburare a bunului mers al institutiei.

Trimiterea sa in judecata consta in presupunerea ca a avut cunostinta ca a acordat creditul cunoscand ca niste documente nu ar fi tocmai in regula, ca ar fi false. Documentele respective au fost emise de o societate numita ’’C’’, atat contractul de prestari servicii este semnat intre societate si unul dintre actionari, cat si adeverinta de venituri si incetarea contractului sunt emise de aceasta societate. Ar trebui sa se regaseasca in rechizitoriu cel putin doua aspecte, respectiv societatea C., societatea care a dat mita si cea care a emis cele 3 documente care se presupune a fi nereale.

Examinand incheierea atacata cu contestatie, prin prisma criticilor care i-au fost aduse, cat si a prevederilor art.347 rap.la art.343 si urm.Cod procedura penala, Curtea retine urmatoarele:

1. Exceptia de tardivitate a formularii de catre inculpatul-contestator a cererilor si exceptiilor prevazute de art.344 alin.2 Cod procedura penala.

Potrivit acestui text de lege, copia certificata a rechizitoriului si, dupa caz, traducerea autorizata a acestuia se comunica inculpatului la locul de detinere ori, dupa caz, la adresa unde locuieste sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedura, aducandu-i-se totodata la cunostinta obiectul procedurii in camera preliminara, dreptul de a-si angaja un aparator si termenul in care, de la data comunicarii, poate formula in scris cereri si exceptii cu privire la legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala. Termenul este stabilit de catre judecatorul de camera preliminara, in functie de complexitatea si particularitatile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.

In cauza pendinte, Tribunalul a fost sesizat prin rechizitoriu la data de 11.12.2014, iar de la data primirii dosarului si pana la depunerea de catre inculpatul  DD a inscrisului aflat la filele 42-45 ale dosarului de fond au fost formulate  o serie de declaratii de abtinere, dupa cum urmeaza: la 12.12.2014, la 14.01.2015 si la 22.01.2015.

La dosarul cauzei, exista o rezolutie a judecatorului de camera preliminara, in care se da dispozitia de a se aduce la cunostinta inculpatului obiectul procedurii si drepturile sale, insa atasata acestei rezolutii se afla doar citatia, nu si adresa de comunicare a termenului care trebuia fixat in baza textului de lege citat.

Nefiind incunostintat inculpatul despre termenul stabilit de catre judecatorul de camera preliminara si, mai ales, avandu-se in vedere ca, pana la data de 22.01.2015 nici nu se stabilise componenta completului de judecata, nu-i poate fi imputata acestuia depunerea cu intarziere a cererii, la data de 04.02.2015.

In plus, Curtea observa ca cel in cauza s-a referit, in cererea sa, la exceptii de nulitate absoluta, iar acestea pot fi invocate, potrivit art.281 alin.4 lit.a) Cod procedura penala, pana la incheierea procedurii in camera preliminara.

Instanta a trecut insa peste aceasta exceptie, efectuand si o analiza pe fond a solicitarilor inculpatului, motiv pentru care Curtea urmeaza a efectua propriul examen asupra temeiniciei solutiei, din perspectiva acestor cereri.

2. Procedura camerei preliminare.

Obiectul camerei preliminare il constituie, potrivit art.342 Cod procedura penala, verificarea, dupa trimiterea in judecata, a competentei si legalitatii sesizarii instantei, precum si verificarea  legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala.

Verificarea legalitatii sesizarii instantei presupune a se cerceta daca rechizitoriul a fost intocmit de un procuror din cadrul parchetului competent, daca actul de sesizare cuprinde masurile prevazute de art.328, daca sunt descrise toate faptele pentru care s-a dispus trimiterea in judecata, daca procurorul a dispus cu privire la toate faptele si cu privire la toti inculpatii mentionati si daca rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei.

In mod evident, asa cum si judecatorul de camera preliminara de la Tribunal a mentionat, toate aceste cerinte formale sunt realizate in speta de fata.

Critica formulata de contestatorul-inculpat, privind lipsa mentiunii din rechizitoriu cu privire la elementul constitutiv al infractiunii de abuz in serviciu, sub aspectul laturii obiective, si anume cauzarea unei tulburari insemnate a bunului mers sau a unei pagube in patrimoniul CEC Bank este o aparare care priveste fondul cauzei, intrucat prin aceasta se tinde la pronuntarea achitarii, pe motiv ca fapta nu ar fi infractiune.

Sub aspectul formal, asa cum am aratat, fapta prevazuta de art.13/2 din Legea nr.78/2000 rap.la art.297 alin.1 Cod penal, cu aplic.art.5 alin.1 Cod penal, este descrisa in rechizitoriul intocmit de procuror, la fila 51.

Astfel, se imputa inculpatului ca, in calitatea sa de director al Sucursalei Ramnicu Valcea din cadrul C.E.C. Bank S.A., si-a indeplinit in mod defectuos atributiile de serviciu in demararea si realizarea intregii proceduri pentru acordarea creditorului ipotecar, in suma de 90.000 euro pentru persoana fizica CP, in mod abuziv si cu incalcarea normelor bancare si a procedurilor interne de creditare, in conditiile in care documentele ce atestau veniturile clientului nu corespundeau realitatii, iar contraexpertiza imobilului adus in garantie nu fusese realizata de evaluatorul bancii.

Paguba cauzata in patrimoniul C.E.C. Bank a fost estimata la suma de 321.345 lei, echivalentul a 90.000 de euro.

3. Legalitatea administrarii probelor.

Art. 101 si art. 102 din noua procedura penala consacra principiul loialitatii probelor si excluderea probelor obtinute in mod nelegal.

Aceste texte de lege dispun ca este oprit a se intrebuinta violente, amenintari ori alte mijloace de constrangere, precum si promisiuni sau indemnuri in scopul de a se obtine probe. Nu pot fi folosite metode sau tehnici de ascultare care afecteaza capacitatea persoanei de a-si aminti si de a relata in mod constient si voluntar faptele care constituie obiectul probei. Interdictia se aplica chiar daca persoana ascultata isi da consimtamantul la utilizarea unei asemenea metode sau tehnici de ascultare. Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care actioneaza pentru acestea sa provoace o persoana sa savarseasca ori sa continue savarsirea unei fapte penale, in scopul obtinerii unei probe

.

De asemenea, probele obtinute prin tortura, precum si probele derivate din acestea nu pot fi folosite in cadrul procesului penal. Probele obtinute in mod nelegal nu pot fi folosite in procesul penal. Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrata determina excluderea probei. Probele derivate se exclud daca au fost obtinute in mod direct din probele obtinute in mod nelegal si nu puteau fi obtinute in alt mod.

In privinta faptului ca declaratiile date in cauza nu s-au inregistrat de catre organele de urmarire penala, cu exceptia celei date de inculpat, acesta nu constituie motiv de nelegalitate, pentru considerentele expuse in incheierea contestata.

In cursul urmaririi penale, inregistrarea audio sau audiovideo a declaratiilor martorilor nu este obligatorie, ci se efectueaza doar in doua situatii, mentionate de art.123 alin.2 Cod procedura penala, la care se face referire in incheiere.

In fine, urmarirea penala s-a desfasurat cu respectarea prevederilor art.305 si urm. Cod procedura penala, iar necesitatea citarii societatii comerciale SC „C” SRL se va aprecia de catre judecatorul fondului.

De aceea, Curtea concluzioneaza ca hotararea contestata este legala si temeinica, urmand a o mentine, cu consecinta respingerii ca nefondate a contestatiei.