Conflict negativ de competenţă. Acţiunile referitoare la plata unor drepturi salariale sau alte drepturi băneşti formulate de salariaţii ce au calitatea de militari din cadrul ISU, sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ

 

Cuprins pe materii: Procedură civilă

Indice alfabetic: Conflict negativ de competenţă

Temei de drept: Legea nr. 188/1999

Potrivit art. 5 lit. f si g din Legea nr. 188/1999, pot beneficia de statute speciale funcţionarii publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul următoarelor servicii publice: f) poliţia şi alte structuri ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative; g) alte servicii publice stabilite prin lege.

Potrivit art. 109 din Legea nr. 188/1999, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe.

Din aceste dispoziţii legale rezultă că subofiţerii încadraţi în structurile specializate ale serviciilor de urgenţă - militari în activitate - sunt „o categorie specială de funcţionari publici ”, astfel cum se reţine în considerentele deciziei nr. 34/2016 a Curţii Constituţionale, publicată în M. Of. nr. 286/15.04.2016, aşa încât cauzele având ca obiect plata drepturilor salariale sau a altor drepturi băneşti, cum este norma de hrană, sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ şi nu a instanţelor ce soluţionează litigii de muncă si de asigurări sociale.

Curtea de Apel Iaşi, Secţia Litigii de muncă şi asigurări sociale, Sentinţa civilă nr.

5/11.06.2018

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Vaslui la data de 29.12.2017, reclamantul X. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Podul înalt” Vaslui, plata drepturilor salariale pentru munca prestată în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, plata orelor suplimentare prestate şi acordarea repausului săptămânal şi concediul de odihnă, plata sporului pentru orele prestate în timpul nopţii, plata normei de hrană la valoarea actualizată conform Ordinului MS 76/19.07.2013, plata diferenţelor de drepturi salariale reprezentate de salariul efectiv achitat şi maximul în plată, pentru perioada 1.08.2016 şi până la pronunţarea unei hotărâri definitive în prezenta cauză şi stabilirea salariului maxim în plată de la data pronunţării hotărârii şi pentru viitor, plata actualizată a tuturor sumelor ce urmează să fie achitate în raport de rata inflaţiei pentru fiecare lună, de la data scadenţei fiecăreia şi până la plata efectivă a sumelor datorate, precum şi a dobânzii legale aferente drepturilor băneşti până la data plăţii efective, cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din 27.03.2018, Tribunalul Vaslui - complet specializat în jurisdicţia contenciosului administrativ: Admite excepţia necompetenţei funcţionale (...).

Declină soluţionarea cauzei unui complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă din cadrul Tribunalului Vaslui.

Prin încheierea din 17.05.2018, Tribunalul Vaslui - complet specializat în jurisdicţia muncii „Admite excepţia necompetenţei funcţionale, invocată din oficiu.

Declină în favoarea unui complet specializat în jurisdicţie de contencios administrativ din cadrul Tribunalului Vaslui, cererea formulată de reclamantul X. în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Podul Înalt” al judeţului Vaslui.

Constată ivit conflictul negativ de competenţă între completul de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi cel de contencios administrativ din cadrul secţiei civile a Tribunalului Vaslui, sens în care suspendă din oficiu judecata cauzei şi înaintează cauza Curţii de Apel Iaşi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.”

Asupra conflictului negativ de competenţă, Curtea de Apel constată următoarele:

Reclamantul X. este subofiţer operativ la Secţia Huşi din cadrul pârâtului Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Podul Înalt” Vaslui.

Actul normativ care reglementează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă este OG nr. 88/2001.

Art. 15 alin. 2 din OG nr. 88/2001, prevede că în cadrul serviciilor de urgenţă, al Inspectoratului General şi al unităţilor subordonate acestuia funcţionează structuri specializate, încadrate cu ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, militari angajaţi pe bază de contract, militari în termen, cu termen redus şi personal civil.

Art. 15 alin. 3 din OG nr. 88/2001 prevede că ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor prevăzuţi la alin. (2) li se aplică prevederile Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 80/1985 privind statutul cadrelor militare, prin cadre militare, în sensul prezentei legi, se înţeleg cetăţenii români cărora li s-a acordat grad de ofiţer, maistru militar sau subofiţer, în raport cu pregătirea lor militară şi de specialitate, în condiţiile prevăzute de lege.

Potrivit art. 4 lit. a din Legea nr. 80/1985, cadrele militare sunt în activitate, când ocupă o funcţie militară.

Art. 5 din Legea nr. 80/1985 prevede că ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate sunt militari profesionişti. Profesia de ofiţer, maistru militar sau subofiţer este o activitate menită să asigure funcţionarea, perfecţionarea şi conducerea organismului militar în timp de pace şi de război. Accesul în profesie, precum şi evoluţia ulterioară pe treptele ierarhiei militare au la bază principiile şi normele cuprinse în prezenta lege. În aplicarea acestora, pentru cadrele militare ale Ministerului Apărării Naţionale se elaborează Ghidul carierei militare, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Potrivit art. 6 din Legea nr. 80/1985, în exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit legii şi prevederilor regulamentelor militare, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii sunt învestiţi cu exerciţiul autorităţii publice, bucurându-se de protecţie potrivit legii penale.

Art. 2 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici prevede că funcţionarul public este persoana numită, în condiţiile legii, într-o funcţie publică.

Potrivit art. 5 lit. f şi g din Legea nr. 188/1999, pot beneficia de statute speciale funcţionarii publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul următoarelor servicii publice: f) poliţia şi alte structuri ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative; g) alte servicii publice stabilite prin lege.

Potrivit art. 109 din Legea nr. 188/1999, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe.

Din aceste dispoziţii legale rezultă că subofiţerii încadraţi în structurile specializate ale serviciilor de urgenţă - militari în activitate - sunt „o categorie specială de funcţionari publici”, astfel cum se reţine în considerentele deciziei nr. 34/2016 a Curţii Constituţionale, publicată în M. Of. nr. 286/15.04.2016, aşa încât cauzele având ca obiect plata drepturilor salariale sau a altor drepturi băneşti, cum este norma de hrană, sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ.

În acelaşi sens, tocmai pentru a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, s-a pronunţat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia în interesul legii nr. 10/16.04.2018, însă această decizie nu îşi produce efectele, nefiind motivată şi publicată în Monitorul Oficial la data pronunţării prezentului regulator de competenţă.

În consecinţă, având în vedere şi dispoziţiile art. 135 , art. 136 alin. 1 şi 4 Cod proc. civilă, Curtea stabileşte, în favoarea Tribunalului Vaslui - complet specializat în jurisdicţia contenciosului administrativ, competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamantul X. în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Podul Înalt” Vaslui.