Contractul de donație - Update

Delimitarea contractului de donație

Donația este contractul prin care, cu intenția de a gratifica, o parte numită donator, dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea celeilalte părți, numită donatar.

Donația transferă, de regulă, dreptul de proprietate, dar poate transmite şi un alt drept real sau de creanță.

Donația face parte din categoria actelor cu titlu gratuit, prin care una din părți urmăreşte să procure celeilalte părți un beneficiu, fără a obține în schimb vreun avantaj.

După forma de realizare a voinței animus donandi, donațiile pot fi directe (realizate cu respectarea formei autentice), indirecte ( înfăptuite pe calea unui alt act juridic decât donația, cum ar fi renunțarea la un drept, remiterea de datorie, stipulația pentru altul) sau simulate (deghizate sau disimulate sub aparența  unui act cu titlu oneros).

Caractere juridice

• Donația este un contract unilateral.

În principiu, donatarul nu îşi asumă obligații față de donator. Se acceptă unanim însă că donatarul trebuie să aibă o obligație de recunoştință. Ca excepție, în cazul în care lipsa recunoştinței îmbracă forma ingratitudinii, donația poate fi revocată.

• Donația este un contract cu titlu gratuit.

Ca excepție, în cazul donației cu sarcini contractul devine oneros, dar numai în limitele valorii sarcinii. În această situație, donația nu mai este unilaterală ci, în limitele sarcinii, devine sinalagmatică.

• Donația este un contract solemn.

Donația este supusă formei speciale, impusă ca o condiție ad validitatem, potrivit căreia, donația se încheie prin înscris autentic. Excepție fac donațiile indirecte, donațiile deghizate şi darurile manuale.

• Donația este un contract translativ de proprietate.

Astfel, prin încheierea contractului, dreptul de proprietate este transferat de la donator la donatar. În principiu, ca şi în cazul vânzării, dreptul de proprietate se transferă din momentul încheierii contractului, dar este posibil ca părțile să amâne acest moment. Ca excepție, amânarea transferului dreptului de proprietate, nu este posibilă în cazul darului manual, deoarece, fiind un contract real, încheierea sa valabilă presupune, pe lângă acordul de voință, şi tradițiunea bunului la momentul încheierii contractului.

Condiții de fond

 

Capacitatea părților

 

Conform art.987, alin.1) Cod Civil, în principiu, orice persoană poate face şi primi liberalități.

Atât donatorul, cât şi donatarul trebuie să aibă capacitatea necesară pentru a încheia acte de dispoziție.

Condiția capacității de a dispune prin liberalități trebuie îndeplinită la data la care dispunătorul îşi exprimă consimțământul.

Condiția capacității de a primi o donație trebuie îndeplinită la data la care donatarul acceptă donația.

Contractul se încheie, de regulă, în beneficiul donatarului, însă părțile pot conveni ca beneficiarul donației să fie o terță persoană.

Dispunătorul trebuie să îl determine pe beneficiaul liberalității ori cel puțin să prevadă criteriile pe baza cărora acest beneficiar să fie determinat la data la care liberalitatea produce efecte juridice.

Poate beneficia de o donație şi o persoană care nu există la data încheierii contractului, dacă donația este făcută în favoarea unei persoane capabile, cu sarcina pentru aceasta din urmă de a transmite beneficiarului obiectul liberalității îndată ce va fi posibil.

Tot astfel, este valabliă şi donația făcută unei persoane desemnată de donator, cu o sarcină în favoarea unei persoane alese fie de gratificat, fie de un terț desemnat, la rândul său, tot de către dispunător.

Persoanele juridice pot primi donații şi legate de la data actului de înființare sau, în cazul fundațiilor testamentare, din momentul deschiderii moştenirii testatorului, chiar şi în cazul în care liberalitățile nu sunt necesare pentru ca persoana juridică să ia ființă în mod legal.

Contractul de donatie

Condiţiile de formă ale contractului de donatie

Între persoanele prezente

Toate donaţiile se fac prin act autentic, deci contractul de donaţie produce efecte juridice numai dacă consimţământul ambelor părţi este manifestat în formă autentică.

Nerespectarea condiţiei de formă a donaţie se sancţionează cu nulitatea absolută a acesteia, aceasta putând fi invocată de oricine şi neputând fi înlăturată în nici un fel, în afara cazului în care după moartea donatorului, moştenitorii sau reprezentanţii acestuia confirmă, ratifică sau execută voluntar donaţia, benevol şi în cunoştinţă de cauză.

Cerinţa formei autentice se justifică prin încercarea de protejare a voinţei donatorului, care dispune în mod actual şi irevocabil de un drept în favoarea unei alte persoane fără a obţine vreun echivalent.

Sarcinile sau condiţiile donaţiei trebuie să fie, de asemeni, prevăzute în formă autentică.

Pentru ca donaţia nulă pentru vicii de formă să producă efecte juridice, ea trebuie refăcută în întregime cu respectarea formei cerute de lege.

Între absenţi

În cazul în care donaţia se încheie între absenţi prin ofertă şi acceptare separate, acestea trebuie să fie în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute. De asemenea în momentul acceptării ofertei donatorul şi donatarul trebuie să fie în viaţă.

Acceptarea trebuie notificată donatorului în timpul vieţii sau chiar moştenitorilor acestuia, în acest din urmă caz deoarece donaţia produce efecte de la acceptare, iar notificarea nu mai presupune aprecieri de ordin moral.

Până în momentul primirii comunicării donatorul poate revoca donaţia (oferta de donaţie) în mod expres sau tacit.

Statul estimativ

Dacă donaţia are ca obiect bunuri mobile, corporale sau incorporale, pe lângă condiţiile de formă se mai cere ca obiectele mobile donate să fie trecute într-un stat estimativ semnat de donator şi donatar şi care să cuprindă descrierea şi evaluarea, cel puţin globală a lucrurilor mobile dăruite.

Lipsa statului estimativ nu atrage nulitatea donaţiei, fiind cerut doar ad probationem.

Darurile manuale şi donaţiile indirecte sunt scutite de formalitatea statului estimativ.

Donaţia de imobile

Dacă donaţia are ca obiect un imobil, cerinţele de formă trebuie să fie respectate în toate cazurile, iar nu numai în cazul terenurilor. În schimb dreptul de preemţiune nu este aplicabil în cazul donaţiei.

În ceea ce priveşte publicitatea imobiliară, înscrierea în cartea funciară nu afectează validitatea contractului.

Contractul de donatie

Alte condiţii de formă

În cazul donaţiilor deghizate - în acest caz nu se cere forma autentică ci doar forma cerută pentru contractul ce deghizează donaţia – soluţie a jurisprudenţei criticată de doctrină.

Donaţiile prin interpunere de persoane - forma cerută e cea autentică.

Donaţiile indirecte – nu se cere forma autentică.

Darurile manuale – nu se cere nici o condiţie de formă.

Efectele contractului de donaţie între părţi.

Efectul translativ al contractului de donaţie

Ca efect al donaţiei dreptul care formează obiectul contractului se transmite din patrimoniul donatorului în patrimoniul donatarului. Cel mai frecvent, obiectul contractului îl constituie un drept real, caz în care, transmiterea sau constituirea dreptului operează prin efectul realizării acordului de voinţă, în forma prevăzută de lege, dar necondiţionat  de predarea bunului care formează obiectul donaţiei, cu excepţia darurilor manuale.

Obligaţiile donatorului

a) Obligaţia de predare

După încheierea contractului donatorul este obligat să predea bunul dăruit potrivit clauzelor stabilite şi să-l păstreze până la predare, răspunzând de pieirea sau deteriorarea lui, provenită din culpa sa.

b) Obligaţia de garanţie

Spre deosebire de contractul de vânzare-cumpărare, unde vânzâtorul avea obligaţia de garanţie, în cazul contractului de donaţie regula este că donatorul nu datorează garanţie pentru evicţiune şi nici pentru vicii ascunse, deoarece contractul este cu titlu gratuit.

Această regulă are şi excepţii, donatarul datorând garanţie, în următoarele cazuri:

- dacă a promis expres garanţia pentru evicţiune sau pentru vicii;

- dacă evicţiunea provine din faptul său personal; ex: vinde imobilul donat înaintea efectuării formelor de publicitate;

- în caz de dol donatorul răspunde de pagubele rezultate din viciile ascunse, cunoscute de el şi necomunicate şi care au cauzat, direct sau indirect, un prejudiciu donatarului;

- dacă donaţia nu este pur gratuită – donaţie cu sarcini – donatorul răspunde de evicţiune şi vicii în limita valorii sarcinilor.

Obligaţiile donatarului

Când donaţia este pur gratuită, donatarul nu are nici o obligaţie, ci numai o îndatorire numită “de recunoştinţă” care, în cazurile anume determinate de lege, este sancţionată prin posibilitatea dată donatorului de a revoca donaţia pentru cauză de ingratitudine.

Excepţia de la această regulă este cazul donaţiei cu sarcini.

Sarcina este o obligaţie impusă donatarului, care după acceptarea donaţiei este ţinut să o execute. Sarcina se aseamănă cu o condiţie rezolutorie, însă diferă de aceasta prin următoarele:

-  în cazul condiţiei rezolutorii nu se creează nici o obligaţie pentru donatar, în schimb sarcina obligă pe donatar, în caz de neexecutare putându-se recurge împotriva lui la măsuri de executare;

- condiţia operează de drept, în schimb revocarea pentru neîndeplinirea sarcinii este judiciară.

Sarcina nu trebuie să fie imposibilă, ilicită sau imorală, potrivit regulilor generale. Ea poate fi prevăzută fie în favoarea donatorului, fie în favoarea unei terţe persoane, fie în favoarea donatarului însuşi (numai dacă donatorul are vreun interes, cel puţin moral, la executarea sarcinii.

Întrucât donaţia cu sarcini este, în limita sarcinii, un contract sinalagmatic cu titlu oneros, în caz de neexecutare intervin efectele specifice contractelor sinalagmatice:

- se poate cere îndeplinirea sarcinii şi plata daunelor-interese;

- donatarul nu se poate elibera de sarcină fără acordul donatorului;

- revocarea (rezoluţiunea) donaţiei pentru neexecutarea obligaţiei, care este judiciară, instanţa apreciind gravitatea nerespectării obligaţiei de către debitor şi putând acorda, eventual, un termen de graţie. În caz de admitere a acţiunii revocarea produce efecte retroactiv împotriva donatarului şi succesorilor săi în drepturi, cât şi împotriva terţilor.

Acţiunea în executare sau revocare poate fi intentată de către donator sau succesorii săi în drepturi.

În cazul sarcinii stipulate în favoarea unui terţ, acesta poate şi el cere executarea contractului, dar nu şi revocarea donaţiei.

Pentru a intra in posesia unui model de contract de donatie accesati pagina Avocati.