Validarea acordului de recunoastere a vinovatiei de catre instanta fara citarea persoanei vatamate si a celorlalte parti.

 

Art. 282 alin. 1 din Codul de procedura penala

Art. 488 din Codul de procedura penala

Decizia nr. 235/2015 a Curtii Constitutionale

O.U.G. nr. 18/2016

 

Validarea acordului de recunoastere a vinovatiei de catre instanta fara citarea persoanei vatamate si a celorlalte parti, in conditiile in care textul art. 488 din Codul de procedura penala a fost declarat neconstitutional sub aspectul excluderii partilor vatamate de la audierea in fata instantei de fond, determina nulitatea sentintei penale.

(Decizia penala nr. 1077/A
/
19 Octombrie 2016)

 

Prin sentinta penala nr. 72 din data de 13 mai 2016 pronuntata de Judecatoria Brezoi, in baza art. 485 alin. 1 lit. a Cod penal, s-a admis acordul de recunoastere a vinovatiei incheiat de Parchetul de pe langa Judecatoria Brezoi cu inculpatul C, cercetat pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, prevazute de art. 196 alin 2, 3 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal, obiect al cauzei penale nr. 1218/P/2012.

In baza art. 196 alin. 2,3 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, pentru savarsirea infractiunii de  vatamare corporala din culpa, la o pedeapsa de 1 an inchisoare.

In baza art. 91, 92 Cod penal, s-a dispus suspendarea executarii pedepsei aplicate sub supraveghere pe o durata de 3 ani.

In temeiul art. 93 alin. 1 Cod penal, s-a stabilit ca, pe durata termenului de supraveghere, condamnatul sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere: a) sa se prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta; b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile; d) sa comunice schimbarea locului de munca; e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.

In temeiul art. 93 alin. 2, lit. b Cod penal, s-a impus condamnatului sa frecventeze un program de reintegrare sociala, derulat de catre serviciul de probatiune, sau organizat in colaborare cu institutii din comunitate.

In baza art. 93 alin. 3 Cod procedura penala, pe parcursul termenului de supraveghere a fost obligat condamnatul sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitatii pe o perioada de 90 de zile in cadrul Primariei Municipiului Sibiu, judetul Sibiu sau a Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Sibiu, judetul Sibiu.

S-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 96 Cod penal, privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.

In baza art. 274 alin. 1 Cod procedura penala, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.300 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

In baza art. 486 alin. 2 Cod procedura penala, a fost lasata nesolutionata actiunea civila.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a constatat ca, la data de 21.12.2015, a fost inregistrat sub nr.1747/198/2015 acordul de recunoastere a vinovatiei incheiat de Parchetul de pe langa Judecatoria Brezoi cu inculpatul C, cercetat pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art. 196 alinatele 2 si 3 Cod penal, obiect al cauzei penale nr. 1218/P/2012.

Prin actul de sesizare a instantei s-a retinut in esenta ca, in data de 04.11.2012, in jurul orei 19.50, in timp ce se deplasa pe DN7 din directia de mers Sibiu Rm. Valcea, la volanul autoturismului marca Skoda cu nr. de inmatriculare ***, circuland cu o viteza de cca 85km/h pe raza localitatii Robesti a accidentat persoana vatamata C care se angajase in traversarea drumului public pe o trecere de pietoni, marcata pe o suprafata carosabila si semnalizata cu indicator rutier, in urma accidentului produ rezultand vatamarea corporala a persoanei vatamate care  suferit leziuni care au necesitat ingrijiri medicale de cca. 300 zile de la data producerii lor, leziunile traumatice suferite, punand in pericol viata victimei, aceasta prezentand  o infirmitate permanenta, fapta ce intruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art. 196 alinatele 2 si 3 Cod penal.

Totodata, s-a precizat ca situatia de fapt anterior expusa a fost stabilita in urma analizei coroborate a mijloacelor de proba administrate in cursul urmaririi penale, respectiv: proces verbal de sesizare din oficiu, proces verbal de cercetare la fata locului, schite si planse foto, proces verbal de verificare tehnica a autoturismului certificatul de asigurarea autoturismului condus de inculpat, plangerea si declaratia persoanei vatamate, declaratii martori, raport de expertiza medico-legala nr. A1-D256/04.06.2014, alte inscrisuri aflate la dosarul cauzei, precum si felul si cuantumul pedepsei ce urmeaza a fi aplicata inculpatului, respectiv pedeapsa de 1 an inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, pe un termen de supraveghere de 3 ani  cu privire la care s-a ajuns la un acord intre procuror si inculpat.

A fost inaintat instantei dosarul de urmarire penala nr.1218/P/2012.

Analizand acordul de recunoastere a vinovatiei inaintat de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Brezoi, instanta de fond a constatat ca in cauza sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 480 - 482 Cod procedura penala.

Astfel, din materialul probator administrat in cursul urmaririi penale a rezultat ca, in data 04.11.2012, in jurul orei 19.50, inculpatul C se deplasa pe DN 7 din directia de mers Sibiu - Ramnicu Valcea la volanul autoturismului marca Skoda cu nr. de inmatriculare ***, in cabina autovehiculului aflandu-se ca pasager pe locul din dreapta fata martorul M.

Ajungand pe raza satului Robesti, in timp ce circula cu o viteza de circa 85 km/h, circulatia efectuandu-se in conditii de carosabil uscat, la lumina farurilor, in zona km.225+550, autoturismul condus de inculpat s-a apropiat de o trecere de pietoni marcata pe suprafata carosabila si semnalizata cu indicatorul rutier „Trecere pietoni”; totodata, in zona, cu circa 110 metri inainte de indicatorul amintit se afla un alt indicator – „Atentie copii” care, de asemenea, potrivit art. 123 lit.g si h din H.G. nr. 1391/2006 obliga conducatorul auto sa circule in zona de actiune a acestuia cu o viteza care sa nu depaseasca 30 km/h.

In momentul respectiv, persoana vatamata C s-a angajat in traversarea drumului public, directia de traversare fiind de la dreapta spre stanga directiei de mers a autovehiculului condus de inculpat.

Datorita vitezei de deplasare ridicate, raportat la viteza maxima admisa pe sectorul de drum respectiv, inculpatul C nu a mai putut evita producerea accidentului, autoturismul condus de acesta lovind victima cu partea din fata centru-dreapta (victima parcurgand pana la acel moment circa 1,5 m. pe partea carosabila), pietonul fiind apoi preluat pe capota motorului, lovind parbrizul autoturismului (pe care l-a spart), fiind apoi proiectat peste pavilionul autoturismului, spargand luneta si cazand pe banda de circulatie Sibiu-Ramnicu Valcea, la o distanta de circa 45 de metri de trecerea de pietoni. Dupa momentul impactului inculpatul a initiat manevra de franare, oprind autoturismul pe banda sa de mers la o distanta de circa 94 de metri de trecerea de pietoni.

Martorul R, aflat in imediata apropiere a persoanei vatamate la momentul producerii accidentului, a confirmat ca aceasta incepuse traversarea drumului public pe marcajul pietonal la momentul la care a fost lovit de autoturismul condus de inculpat cu o viteza apreciata de martor la „peste 90 km/h”. Din depozitiile martorei I a rezultat ca l-a vazut pe numitul C indreptandu-se spre trecerea de pietoni si, desi nu a observat momentul in care acesta s-a angajat in traversarea strazii, a auzit impactul, observand imediat victima care a fost proiectata in aer, confirmand de asemenea ca autoturismul care a lovit persoana vatamata se deplasa cu viteza ridicata si faptul ca martorul R se afla in apropierea locului accidentului.

In urma accidentului rutier a rezultat vatamarea corporala a persoanei vatamate C, in varsta de 36 de ani, care a fost transportata cu ambulanta initial la Spitalul Brezoi si, ulterior, la Spitalul Judetean de Urgenta Sibiu, apoi la Spitalul Judetean de Urgenta Timisoara in vederea acordarii ingrijirilor medicale.

In data de 13.12.2012, persoana vatamata C a formulat plangere penala prealabila impotriva inculpatului pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa.

Fapta a fost dovedita prin

procesul-verbal de sesizare din oficiu,  procesul-verbal de cercetare la fata locului insotit de schita si planse foto, suportul optic continand plansele foto efectuate, procesul verbal de verificare tehnica a autovehiculului, certificatul de inmatriculare si asigurarea autovehiculului condus de inculpatul C, plangerea si declaratia persoanei vatamate, declaratiile martorilor I, R.

Potrivit raportului de expertiza medico-legala nr.Al-D256/04.06.2014, persoana vatamata C, in urma analizei pacientului si a documentelor medicale, a prezentat ulterior producerii accidentului leziuni traumatice multiple: TCC grad IV cu sangerare subarahnoidiana, sangerare intracerebrala (hemoragie ventriculara), contuzie cerebrala parietala dreapta; contuzie toracala bilaterala cujhemotorace stanga; corpul vertebrei toracice 11 fractura cu fistula traumatica lichidiana Th 11; paraplegie post traumatica, afazie motorie, retentie urinara, vezica neurogena - necesita cateterism vezical; fractura transcondiliana de femur stanga, fractura diafizara stanga a arborelui femural; fractura de tibie stanga si fractura de platou tibial stanga;fractura multifragmentara de tibie dreapta si platou tibial dreapta; hernie de disc C5/6; fractura de coasta 10 pe ambele parti; transfuzie masiva; insuficienta respiratorie acuta protezata mecanic etc. Victima a fost supusa ulterior accidentului unor multiple interventii chirurgicale atat la spitalele din tara cat si in strainatate (Germania) - introducerea unor tije femurale, placi cu suruburi tibiale etc.

S-a concluzionat ca leziunile traumatice constatate pot data dia.04.11.2012, au putut fi produse prin lovire cu si de corpuri dure in conditiile unui accident rutier ce urmau a fi stabilite prin ancheta, victima necesitand cca. 300 de zile de ingrijiri medicale de la producere. S-a aratat,  de asemenea, ca leziunile traumatice suferite au pus in pericol viata victimei, aceasta prezentand infirmitate fizica permanenta
.

In cursul urmaririi penale, Serviciul de Ambulanta Valcea, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sibiu si Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Timisoara s-au constituit parti civile in cauza.

In vederea stabilirii cauzelor si imprejurarii producerii accidentului rutier, in cauza  s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto. Prin raportul de expertiza intocmit de expertul tehnic judiciar U s-a stabilit ca viteza autovehiculului condus de inculpat a fost, la momentul impactului, de cel putin 92 km/h, locul de impact fiind stabilit (raportat la avariile produse autoturismului, leziunile victimei, urmele identificate pe carosabil, declaratiile martorilor) ca fiind cel mai probabil pe marcajul trecerii de pietoni; expertul a retinut ca starea de pericol a fost creata in varianta cea mai probabila de catre inculpat care nu a acordat prioritate de trecere pietonului angajat in traversarea drumului public prin loc special amenajat, marcat si semnalizat, creand totodata o stare de pericol permanent prin deplasarea sa cu o viteza mult superioara celei maxim admise pe sectorul de drum respectiv (30 km/h). S-a stabilit totodata ca inculpatul ar fi avut posibilitatea evitarii producerii accidentului daca anterior starii de pericol ar fi circulat cu o viteza de maxim 49 de km/h
.

Expertul L – expert, recomandat de persoana vatamata, a formulat opinie separata la raportul expertize tehnice auto amintit, apreciind ca nu se impunea retinerea a doua variante de catre expertul numit, concluzionand ca din materialul probator aflat la dosarul cauzei a rezultat tara dubiu ca traversarea carosabilului de catre victima s-a efectuat pe marcajul trecerii de pietoni, culpa exclusiva in producerea accidentului apartinand inculpatului.

Expertul tehnic D, recomandat de inculpat, a formulat un punct de vedere intitulat „obiectiuni la raportul de expertiza”, reiterand criticile mai sus aratate. Expertul a precizat ca timpul de reactie de 0,5 s. retinut de expertul titular este eronat, apreciind ca in cauza ar fi trebuit avut in vedere un timp de reactie de 1,5 secunde, apreciind astfel in mod nejustificat ca situatia in care s-a produs accidentul rutier nu a fost una prevazuta si nici macar neprevazuta, ci una surprinzatoare, nu poate fi retinuta o asemenea sustinere in conditiile in care inculpatul a cunoscut faptul ca se apropie de o trecere de pietoni presemnalizata prin indicatoare si marcaje corespunzatoare, imprejurare in care era absolut normal sa fi prevazut ca ar fi putut exista un pieton care sa intentioneze sa traverseze drumul public.

Expertul a sustinut, de asemenea, ca victima a parcurs cei 1,5 metri in circa o secunda, avand in vedere viteza de deplasare estimata la circa 5,5 km/h, fara sa aiba in vedere faptul ca drumul public respectiv, in zona trecerii de pietoni, este prevazut cu un acostament de 0,8 metri, inculpatul fiind astfel in masura sa observe victima in lumina farurilor aflate pe faza de intalnire chiar inainte de a se fi angajat in traversarea drumului public. S-a facut mentiune cu privire la existenta a doua cazuri in care la o viteza aproximativ similara celei avute de inculpat, impactul a dus la decesul victimei, facand abstractiei de tabloul lezionar al persoanei vatamate si de gravitatea extrema a leziunilor suferite, care a facut ca victima sa necesite 300 de zile de ingrijiri medicale,  sa-i puna in pericol viata si sa-i produca o infirmitate fizica permanenta, fara ca expertul sa explice daca un impact la viteza ele 50-55 km/h (stabilita de acesta ca fiind viteza autovehiculului de la momentul impactului, oricum superioara vitezei maxim admise pe sectorul de drum respectiv) ar fi putut produce asemenea urmariri.

Expertul a omis faptul ca inculpatul, printre altele, avea obligatiile prevazute de art. 123 lit.g si h din H.G. nr. 1391/2006, respectiv sa circule in zona de actiune a indicatoarelor „Trecere pietoni” si „Atentie copii” cu o viteza care sa nu depaseasca 30 km/h, stabilind in mod arbitrar ca accidentul nu putea fi evitat „indiferent de viteza de deplasare a autoturismului”. In  situatia in care inculpatul s-ar fi deplasat cu viteza maxim admisa pe sectorul de drum respectiv (30 km/h - 8,3 m/s), in mod evident avea posibilitatea evitarii accidentului, timpul de reactie, avand in vedere distanta de la care putea vedea victima in lumina farurilor aflate pe faza de intalnire fiind de peste 3 secunde, fara a mai discuta de faptul ca o viteza inferioara de deplasare a autovehiculului ar fi permis victimei sa aiba la dispozitie timpul necesar pentru a se deplasa inca un metru, suficient pentru a nu mai fi accidentata. Asa cum s-a stabilit de catre cei doi experti desemnati in cauza, chiar si in situatia in care inculpatul s-ar fi deplasat cu o viteza considerabil superioara celei maxim admise (circa 46-49 km/h, respectiv 12,7 - 13,6 m/s), ar fi avut posibilitatea evitarii producerii accidentului.

Expertul tehnic D, recomandat de inculpat, a formulat un punct de vedere intitulat „obiectiuni la raportul de expertiza”, retinand in esenta ca viteza de deplasare a autovehiculului a fost calculata in mod eronat, stabilirea locului de impact s-a facut fara a fi luate in considerare urmele de la locul accidentului, starea de pericol - avand in vedere elementele de mai sus - neputand crea o imagine reala a evenimentului. Expertul a apreciat ca viteza autovehiculului la momentul impactului a fost de circa 50-55 km/h, locul impactului fiind situat la circa 11 metri de marginea marcajului de trecere de pietoni (sensul de mers spre Ramnicu Valcea).

Prin ordonanta din 09.09.2014 s-a dispus efectuarea de catre Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Brasov a unei
noi
expertize criminalistice; prin raportul de expertiza nr. 55/29.05.2015 expertul S a retinut urmatoarele:

- folosindu-se un program specializat in reconstructia evenimentelor rutiere, cu privire la regimul de deplasare al autoturismului condus de inculpat, a rezultat ca, intrucat la fata locului nu au fost identificate urme de franare sau derapare, la momentul impactului acesta avea un regim de deplasare in rulare libera, doar dupa momentul constientizarii lovirii pietonului inculpatul actionand sistemul de franare (aspecte concordante cu declaratiile inculpatului si martorului M); raportat la pozitia finala a autovehiculului si cea a victimei (zona in care au fost identificate pete de sange), la tabloul lezionar al acesteia si la avariile identificate la nivelul autovehiculului, s-a stabilit ca viteza de deplasare a autoturismului condus de inculpat la momentul impactului a fost de circa 85 km/h.

Avand in vedere aceleasi elemente mai sus-aratate, expertul a conchis ca locul probabil al impactului dintre autoturism si victima a fost pe marcajul pietonal, iar in plan transversal la circa 2 metri de marcajul longitudinal continuu care separa cele doua sensuri de deplasare.

Raportat la viteza autoturismului si la cea a persoanei vatamate (circa 5,5 km/h), s-a stabilit ca spatiul parcurs de autovehicul din momentul declansarii starii de pericol pana la locul impactului a fost de circa 23 de metri, in interiorul spatiului frontal de vizibilitate de circa 30 de metri asigurat de farurile aflate pe faza de intalnire. In aceste conditii, spatiul total teoretic necesar opririi autovehiculului de la viteza amintita a fost stabilit ca
fiind de
circa 62 de metri, avandu-se in vedere o valoare de 0,5 s. a timpului intarzierilor fiziologice ale conducatorului auto avertizat asupra existentei unui pericol potential (apropierea de o trecere pentru pietoni), imprejurare in care, data fiind viteza cu care se deplasa, inculpatul nu putea evita producerea accidentului. S-a stabilit ca inculpatul putea preveni accidentarea victimei daca s-ar fi deplasat cu o viteza inferioara celei de 46 km/h.

Instanta a retinut situatia de fapt descrisa anterior in urma analizei coroborate a materialului probator administrat in faza urmaririi, respectiv: proces-verbal de sesizare din oficiu, proces-verbal de cercetare la fata locului, schite si planse foto, proces-verbal de verificare tehnica a autoturismului certificatul de asigurarea autoturismului condus de inculpat, plangerea si declaratia persoanei vatamate, declaratii martori, raport de expertiza medico-legala nr. A1-D256/04.06.2014,  alte inscrisuri aflate la dosarul cauzei.

In drept, s-a constatat ca fapta inculpatului C,

constand in aceea ca, asa cum s-a retinut in esenta prin actul de sesizare a instantei, in data de 04.11.2012, in jurul orei 19.50, in timp ce se deplasa pe DN7 din directia de mers Sibiu Rm.Valcea, la volanul autoturismului marca Skoda cu nr. de inmatriculare ***, circuland cu o viteza de cca 85km/h pe raza localitatii Robesti a accidentat persoana vatamata C care se angajase in traversarea drumului public pe o trecere de pietoni, marcata pe o suprafata carosabila si semnalizata cu indicator rutier, in urma accidentului produs rezultand vatamarea corporala a persoanei vatamate care  suferit leziuni care au necesitat ingrijiri medicale de cca. 300 zile de la data producerii lor, leziunile traumatice suferite, punand in pericol viata victimei, aceasta prezentand  o infirmitate permanenta, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art. 196 alinatele 2 si 3 Cod penal.

In consecinta, din probele administrate in cursul urmaririi penale au rezultat suficiente date cu privire la existenta faptei pentru care s-a pus in miscare actiunea penala si cu privire la vinovatia inculpatului, maximul special prevazut de lege pentru infractiunea retinuta in sarcina inculpatului in cuprinsul actului de inculpare fiind mai mic de 7 ani inchisoare, acordul de recunoastere a vinovatiei a fost incheiat in forma scrisa, contine mentiunile prev. de art. 482 Cod procedura penala, iar cu ocazia incheierii acestuia inculpatul a fost asistat de avocat ales C, cu imputernicire avocatiala depusa la dosarul de urmarire penala.

Fata de aceste considerente si apreciind cuantumul pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord intre procuror si inculpat ca fiind suficient pentru atingerea scopului si indeplinirea functiilor de constrangere, de reeducare si de exemplaritate ale pedepsei, in baza art. 485 alin. (1) lit. a) rap. la art. 396 alin. (2) Cod procedura penala, judecatorul fondului a admis acordul de recunoastere a vinovatiei incheiat de Parchetul de pe langa Judecatoria Brezoi cu inculpatul C, cercetat pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art. 196 alinatele 2 si 3 Cod penal, obiect al cauzei penale nr. 1218/P/2012.

Prin urmare, in baza art. 196 alin. 2,3 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, a fost condamnat inculpatul

C, pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, la o pedeapsa de 1 an inchisoare.

In baza art. 91, 92 Cod penal, s-a dispus suspendarea executarii pedepsei aplicate sub supraveghere pe o durata de 3 ani.

In temeiul art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, condamnatul va trebui sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere: a) sa se prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta; b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile; d) sa comunice schimbarea locului de munca; e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.

In temeiul art. 93 alin. 2, lit. b Cod penal, s-a impus condamnatului sa frecventeze un program de reintegrare sociala, derulat de catre serviciul de probatiune, sau organizat in colaborare cu institutii din comunitate.

In baza art. 93 alin. 3 Cod procedura penala, a fost obligat condamnatul ca, pe parcursul termenului de supraveghere, sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitatii pe o perioada de 90 de zile in cadrul Primariei Municipiului Sibiu, judetul Sibiu, sau a Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Sibiu, judetul Sibiu.

S-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 96 Cod penal, privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.

In baza art. 486 alin. 2 Cod procedura penala, a fost lasata nesolutionata actiunea civila.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel persoana vatamata C, solicitand desfiintarea sentintei, cu consecinta rejudecarii cauzei, avand in vedere ca in primul ciclu procesual, instanta de fond a omis sa citeze persoana vatamata C, victima a accidentului de circulatie provocat de catre inculpatul C.

Examinand apelul partii vatamate, in raport cu motivele care-l sustin, cat si din oficiu, conform art.417 Cod pr.penala, Curtea il apreciaza intemeiat, pentru argumente de fapt si de drept ce urmeaza in continuare sa fie expuse.

La data de 7 aprilie 2015, prin Decizia nr.235, publicata in Monitorul Oficial nr.364 din 26 mai 2015, Curtea Constitutionala a Romaniei, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca, dispozitiile art.488 din Codul de procedura penala, precum si solutia legislativa cuprinsa in art.484 alin.2 Cod procedura penala, care exclude persoana vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente de la audierea in fata instantei de fond, in procedura speciala a acordului de recunoastere a vinovatiei, sunt neconstitutionale.

Curtea observa ca, asa cum a subliniat si persoana vatamata C, in apelul sau, in procedura ce s-a derulat in fata instantei de fond, aceasta nu a participat, nefiind citata si, ca atare, nu a avut posibilitatea de a exprima un punct de vedere prin aparatorul sau, ceea ce o pune in situatie de inferioritate din punct de vedere juridic, in raport cu inculpatul, care a ajuns la incheierea unui acord de recunoastere a vinovatiei, validat de prima instanta.

Prin O.U.G. nr.18, publicata in Monitorul Oficial nr.389 din 23 mai 2016, privind modificarea Legii nr.286/2009 si a Legii nr.135/2010, privind Codul de procedura penala, au fost modificate dispozitiile art.484 Cod pr.penala, in sensul armonizarii lor cu Decizia nr.235/2015 a C.C..R., astfel incat, alineatul 2 al textului de lege precizat stipuleaza explicit ca, la termenul fixat se citeaza inculpatul, celelalte parti si persoana vatamata, instanta pronuntandu-se asupra acordului de recunoastere a vinovatiei, prin sentinta, in sedinta publica, dupa ascultarea procurorului, a inculpatului si a avocatului acestuia, precum si daca sunt prezente a celorlalte parti si a persoanei vatamate.

In conformitate cu dispozitiile art.421 alin.2 lit.b Cod pr.penala, instanta de apel desfiinteaza sentinta primei instante si dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata, pentru motivul ca judecarea cauzei la acea instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate, sau, care legal citata, a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta instanta despre aceasta imposibilitate, invocata de acea parte.

In acelasi timp, art.282 alin.1 Cod pr.penala, precizeaza ca incalcarea oricaror dispozitii legale, in afara celor prevazute de art.281, determina nulitatea actului, atunci cand prin nerespectarea cerintei legale s-a adus o vatamare a drepturilor partilor, ori ale subiectilor procesuali principali, care nu poate fi inlaturata altfel, decat prin anularea actului.

Cum Decizia Curtii Constitutionale nr.235/2015 a intervenit inainte de ramanerea definitiva a cauzei, eliminand din fondul activ al legislatiei dispozitiile art.484 Cod pr.penala, Curtea considera ca se identifica in cauza nulitatea relativa invocata de partea vatamata, in motivele sale de apel, cat si o vatamare a intereselor procesuale ale acesteia, constand in imposibilitatea de a-si organiza apararea si a expune argumente in favoarea pozitiei sale juridice, ce nu poate fi acoperita decat prin  desfiintarea hotararii instantei de fond si rejudecarea cauzei.

Cu ocazia rejudecarii, prima instanta va avea in vedere sa dispuna citarea partii vatamate C si sa o asculte pe aceasta, in cazul in care va fi prezenta, personal, conformandu-se, intrutotul, actualelor dispozitii ale art.484 Cod pr.penala.

Avand in vedere argumentele care au fost expuse, in baza art.421 alin.1 pct.2 lit. b) Cod procedura penala, combinat cu art.484 alin.2 Cod procedura penala si art.282 alin.2 si 4 lit. c) Cod procedura penala, a fost admis apelul declarat de persoana vatamata C, a fost desfiintata in totalitate sentinta si s-a dispus rejudecarea cauzei de catre instanta de fond, respectiv Judecatoria Brezoi.