Revizuire competenta de solutionare si admisibilitatea caii de atac

Intrucat revizuirea este o cale de atac extraordinara, de retractare, numai instanta care a solutionat in fond litigiul este competenta sa-si retracteze propria hotarare.

Aspectele de nelegalitate a unei hotarari judecatoresti se pot indrepta numai prin intermediul cailor de atac, iar in ipoteza cailor extraordinare de atac, doar pentru aspecte mentionate limitativ prin lege. Functia revizuirii, de cale extraordinara de atac, nu este aceea de a conduce la reevaluarea judecatilor irevocabile in afara conditiilor strict reglementate procedural.

Curtea, in temeiul art. 159

¹

alin. 4 Cod Procedura Civila , a pus in discutie

competenta de solutionare a cererii de revizuire a sentintei pronuntata de Curtea de Apel.

Avocat y pentru revizuentul x, a considerat ca, in raport de schimbarea competentei, instanta competenta ar putea fi tribunalul.

Curtea, in temeiul dispozitiilor art. 159

¹

alin. 4 Cod Procedura Civila , introdus prin art. I pct. 23 din Legea nr. 202/2010, verificandu-si din oficiu competenta, fata de obiectul cererii de revizuire, respectiv revizuirea sentintei nr. 151 de la 05 martie 2012 pronuntata de Curtea de Apel Craiova, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, in dosarul nr. 2549/54/2011, a stabilit competenta de solutionare a cererii in favoarea Curtii de Apel Craiova, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, potrivit dispozitiilor art. 323 alin. 1 din Cod Procedura Civila

In stabilirea competentei, Curtea a avut in vedere faptul ca revizuirea este o cale de atac extraordinara, de retractare, si, in consecinta, competenta de a o judeca revine instantei care a pronuntat hotararea supusa revizuirii. In acest sens sunt si prevederile art. 323 alin. 1 Cod Procedura Civila conform carora „cererea de revizuire se indreapta la instanta care a dat hotararea ramasa definitiva si a carei revizuire se cere”. Aceasta inseamna ca legiuitorul se refera la instanta care a judecat cauza in mod efectiv, fiind irelevante ulterioarele modificari de competenta materiala in ceea ce priveste solutionarea cauzei in prima instanta si in recurs.

Intrucat revizuirea este o cale de atac extraordinara, de retractare, numai instanta care a solutionat in fond litigiul este competenta sa-si retracteze propria hotarare. Tocmai de aceea art. 323 alin. 1 Cod Procedura Civila prevede in mod expres ca cererea de revizuire se indreapta la instanta care a dat hotararea a carei revizuire se cere.

Asa fiind, competenta a judeca prezenta cerere de revizuire nu poate fi decat instanta care a pronuntat hotararea atacata, respectiv Curtea de Apel, si aceasta, dupa cum s-a aratat, in temeiul normei generale de competenta cuprinsa in art. 323 alin. 1 Cod Procedura Civila Respectarea dispozitiilor art. 323 alin. 1 Cod Procedura Civila impune ca instanta care s-a pronuntat asupra fondului pricinii sa judece calea de atac de retractare a revizuirii.

Avand in vedere caracterul revizuirii de cale de atac de retractare, competenta ramane castigata instantei care a pronuntat hotararea, chiar daca, urmare a unei modificari legislative intervenite ulterior pronuntarii hotararii a carei revizuire se cere, competenta solutionarii cauzei apartine altei instante. (pentru situatia in care apar modificari legislative privitoare la competenta, s-a decis pe cale jurisprudentiala, printr-o decizie in interesul legii, Decizia nr. XXX/2006 publicata in Monitorul Oficial nr. 725/26.10.2007).

Asupra cererii de revizuire de fata;

Prin sentinta nr. 151 din data de 05 martie 2012 pronuntata de Curtea de Apel Craiova, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, in dosarul nr. 2549/54/2011 s-a

respins actiunea formulata de reclamantul x in contradictoriu cu paratii Comisia Parlamentara a Revolutionarilor din Decembrie 1989 si Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989.

Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului este nefondata, Comisia avand capacitatea de a emite acte cu caracter administrativ de natura a da nastere la raporturi juridice. Nu prezinta relevanta personalitatea juridica. Exceptia inadmisibilitatii nu este fondata. Motivarea exceptiei vizeaza aparari de fond.

in fapt, reclamantul a detinut Certificatul de Luptator Pentru Victoria Revolutiei Romane din Decembrie 1989- Retinut, incepand cu data de 10.04.1997. Acesta a depus cerere de preschimbare a Certificatului mentionat la data de 08.10.2004, cerere inregistrata sub nr. 1441 la Comisia speciala din cadrul SSPR. Cererea de preschimbare a fost respinsa conform adresei nr. 42/0128 din 20.10.2011 prin care s-a comunicat solutia asupra contestatiei in procedura prealabila formulata de reclamant fata de solutia de neavizare favorabila a cererii de preschimbare.

In esenta, motivarea solutiei de respingere a cererii de preschimbare a Certificatului are la baza concluzia conform careia dosarul este incomplet si probele administrate nu fac dovada calitatii retinute prin Certificatul analizat.

Solutia de respingere este motivata sub acest aspect, fiind detaliate documentele ce lipsesc din dosar, respectiv cele prevazute de dispozitiile art. 12 ind. 3 lit. g, i din Hotararea Guvernului nr. 1707/2006 pentru modificarea si completarea Normelor de aplicare ale legii nr. 341/2004, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1412/2004. Se indica in mod concret aceste documente si anume, fisa de camera, de celula, adeverinta eliberata de Ministerul de Interne sau Parchet ori Penitenciar din care sa rezulta indicii despre perioada detinerii ori motivul sau locul in care a avut loc retinerea, dar si declaratii suplimentare de martori.

In consecinta, criticile reclamantului care vizeaza nemotivarea nu sunt fondate.

Criticile reclamantului relative la nelegalitatea deciziei de respingere a preschimbarii, la faptul ca ar lasa loc arbitrariului, la faptul ca un minim respect ar fi impus explicarea solutiei au caracter general si in contextul in care apararea nu se face referire in concret la piesele dosarului, la utilitatea ori relevanta acestora, demersul juridic al reclamantului nu apare ca fiind intemeiat.

Adresa emisa de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu prezinta relevanta probatorie, atestand doar ca reclamantul nu a organizat, nu a actionat, nu a instigat si nu a luptat impotriva Revolutiei.

Pentru aceste considerente, s-a respins actiunea reclamantului.

Impotriva sentintei nr. 151 din data de 5 martie 2012 pronuntata de Curtea de Apel Craiova, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, in dosarul nr. 2549/54/2011
a declarat recurs reclamantul x, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Prin incheierea nr. 1340 din data de 21 februarie 2013 pronuntata de ICCJ in dosarul nr. 2549/54/2011, in temeiul dispozitiilor art. XXIII alin. 2 si 4 din Legea nr. 2/2013 a fost scoasa cauza de pe rol si trimis dosarul, pe cale administrativa, la Curtea de Apel Craiova - Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, instanta devenita competenta sa il solutioneze.

Dosarul a fost inregistrat pe rolul Curtii de Apel Craiova sub nr. 2549/54/2011* primind termen de judecata la data de 16 mai 2013.

Prin decizia nr. 7307/2013 de la 06 iunie 2013 pronuntata de Curtea de Apel Craiova, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, in dosarul nr. 2549/54/2011*,
s-a respins recursul formulat de reclamantul x impotriva sentintei nr. 151 din data de 5 martie 2012 pronuntata de Curtea de Apel Craiova in dosarul nr. 2549/54/2011 in contradictoriu cu intimatii parati Comisia Parlamentara a Revolutionarilor din Decembrie 1989 si Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989.

La data de 29.08.2014 a fost inregistrata pe rolul Curtii de apel Craiova, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, sub nr. 1382/54/2014, cererea de revizuire formulata de revizuentul x impotriva sentintei nr. 151 de la 05 martie 2012 pronuntata de Curtea de Apel Craiova, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, in dosarul nr. 2549/54/2011, intemeiata pe dispozitiile art. 322 alin. 1 pct. 5 Codul de Procedura Civila.

In motivarea cererii de revizuire, revizuentul x a aratat ca prin Sentinta civila nr. 151/05.03.2012, pronuntata de Curtea de Apel Craiova, s-a respins actiunea formulata de reclamant in baza art. 1 din Legea nr. 554/2004, actiune prin care a solicitat obligarea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989 si a Comisiei Parlamentare a Revolutionarilor din Decembrie 1989 sa finalizeze procedura prevazuta de Legea 341/2004 si Norma Metodologica de punere in aplicare a legii, aprobata prin Hotararea Guvernului 1412/2004, modificata si completata prin Hotararea Guvernului 1707/2006 si, in consecinta, sa ii preschimbe Certificatul doveditor de „Luptator pentru Victoria Revolutiei Romane din Decembrie 1989 - Retinut”.

In motivarea hotararii, s-a retinut ca reclamantul nu a respectat dispozitiile imperative ale Legii nr. 341/2004 pentru preschimbarea certificatului eliberat in baza Legii nr. 42/1990, intrucat dosarul de preschimbare nu a fost completat la data analizarii, necuprinzand toate documentele prevazute de art. 12 indice 3 din Hotararea Guvernului 1707/2006.

Astfel, i s-a imputat ca nu a depus fisa de camera, de celula sau adeverinta eliberata de Ministerul de Interne, Procuratura sau Directia Generala a Penitenciarilor ori copie legalizata de pe acestea, din care sa rezulte perioada, locul si motivul retinerii sau arestarii.

Potrivit art. 12, indice 3, lit. g din Hotararea Guvernului 1707/2006 ce se retine ca nu a fost respectat de reclamant, se impunea ca la dosarul cererii sale, inregistrata sub nr. 1441/08.10.2004 la Comisia Speciala din cadrul SSPR, sa depuna pentru preschimbarea certificatului: fisa de camera, de celula, adeverinta eliberata de Ministerul de Interne, Procuratura sau Directia Generala a Penitenciarelor ori copie legalizata de pe acestea, din care sa rezulte perioada, locul si motivul retinerii sau arestarii.

A aratat ca a depus Adeverinta din 04.06.2007 eliberata de Ministerul Public - Parchetul de pe langa ICCJ - Sectia Parchetelor Militare, nr. 97/P/1990 din care rezulta ca a fost retinut si cercetat de ofiterul de contrainformatii, in Bucuresti, la UM 02372.

A aratat ca a fost in imposibilitate sa faca dovada clara in privinta locului si timpului, precum si al motivului retinerii, deoarece, desi a solicitat, informatiile furnizate de organul abilitat (respectiv Parchetul Militar) nu au fost complete.

In prezent, in urma demersurilor efectuate prin avocatul angajat, i s-a comunicat ca in Dosarul penal nr. 179/P/l992 al fostei Procuraturi militare Bucuresti au fost efectuate cercetari fata de numitul y - fost ofiter al UM 0173 Bucuresti, sub aspectul savarsirii infractiunii prevazuta de art. 193 si art. 189 (Cod Penal din 1968), pentru aceea ca, la data de 22.12.1989, l-a anchetat in biroul sau, lipsindu-l de libertate circa 3 ore, timp in care l-a amenintat cu moartea.

Revizuentul a considerat ca acest inscris indeplineste cerintele adeverintei prevazuta de art. 12, indice 3, lit. g din Hotararea Guvernului 1707/2006, intrucat din acesta rezulta ca a fost anchetat in biroul ofiterului de contrainformatii, fiind retinut de acesta si amenintat cu moartea.

Acest inscris, coroborat cu Adeverinta eliberata la 04.06.2007 de Ministerul Public - Parchetul de pe langa ICCJ - Sectia Parchetelor Militare, nr. 97/P/1990, releva faptul ca a fost retinut si cercetat, imputandu-i-se ca personalul din subordinea sa a iesit sa demonstreze impotriva regimului comunist.

A solicitat instantei sa constate ca inscrisul pe care il anexeaza intruneste cerintele prevazute de art. 322 alin. l. pct. 5 din Cod Procedura Civila pentru revizuirea hotararii, ca acesta, coroborat cu inscrisul depus initial, lamureste starea de luptator - retinut, in sensul cerut de Legea 341/2004 si Normele Metodologice si a solicitat sa se incuviinteze cererea de revizuire si schimbarea hotararii atacata, in sensul admiterii actiunii formulata de reclamant, astfel cum a solicitat

Revizuentul a solicitat a se analiza situatia sa in raport de dispozitiile art. 6 din CEDO, care reglementeaza dreptul la un proces echitabil, drept incalcat in mod flagrant, in conditiile in care cererea sa pentru preschimbarea certificatului s-a depus in anul 2004 la SSPR si i s-a dat raspuns de respingere dupa 7 ani, conform Adresei nr. 42/128/20.10.2011, iar in rezolvarea in instanta a intampinat greutati din partea organelor abilitate sa ii elibereze o adeverinta din care sa rezulte in clar pentru ce a fost retinut, cat timp si unde a fost retinut, aspecte care nu ii pot fi imputabile.

Pe de alta parte, la depunerea cererii, dispozitiile legale aplicabile in analiza cererii sale erau Normele Metodologice aprobate prin Hotararea Guvernului 1412/2004, care prevedea in art. 12 alin. 1, lit. b, depunerea copiei legalizate de pe fisa de camera, de celula sau de pe adeverinta eliberata de Ministerul de Interne, de Parchet Directia Generala a Penitenciarilor din care sa rezulte perioada, locul si motivul retinerii sau arestarii, iar analiza cererii, atat la organul administratiei centrale, cat si la instanta, s-a facut sub imperiul Normei metodologice aprobata prin Hotararea Guvernului 1707/2006, fara a i se solicita completarea actelor in raport de cerintele noii norme.

A anexat, in copie, inscrisul in raport de care a solicitat revizuirea hotararii, respectiv adresa nr. 385/VIII/1/2014 din 30.07.2014 emisa de Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti.

Intimatii nu au formulat intampinare.

In cauza, s-a dispus atasarea dosarului nr. 2549/54/2011 al Curtii de Apel Craiova.

In sedinta publica, dezbaterile au fost limitate, potrivit art. 326 alin.3 Cod Procedura Civila, la admisibilitatea revizuirii si a faptelor pe care se intemeiaza.

Analizand admisibilitatea cererii de revizuire, Curtea retine urmatoarele:

Revizuentul x a solicitat revizuirea sentintei nr. 151 de la 05 martie 2012 pronuntata de Curtea de Apel Craiova, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, in dosarul nr. 2549/54/2011.

Motivul de revizuire invocat de revizuent este cel prevazut de art. 322 alin. 1 pct. 5 teza I Cod Procedura Civila si se intemeiaza pe descoperirea, dupa pronuntarea hotararii a

carei revizuire se solicita, a unui inscris nou, apreciat de revizuent ca fiind doveditor, respectiv adresa nr. 385/VIII/1/2014 din 30.07.2014 emisa de Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti.

Potrivit art. 326 alin. 1 si 3 Cod Procedura Civila , cererea de revizuire se judeca potrivit dispozitiilor prevazute pentru cererea de chemare in judecata, iar dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si la faptele pe care se intemeiaza.

Art. 322 alin. 1 pct. 5 din Cod Procedura Civila invocat de revizuent, prevede ca

„revizuirea unei hotarari ramase definitive in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere daca, dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor, ori daca s-a desfiintat sau s-a modificat hotararea unei instante a carei revizuire se cere”.

Pentru a se putea invoca acest motiv si a se admite revizuirea trebuie indeplinite
cumulativ
urmatoarele conditii: - partea interesata sa se bazeze pe un inscris probator, un inscris nou care sa nu fi fost folosit in procesul in care s-a pronuntat hotararea atacata; - inscrisul invocat sa fi existat la data cand a fost pronuntata hotararea ce se cere a fi revizuita; - inscrisul sa nu fi putut fi produs in procesul in care s-a pronuntat hotararea atacata, fie pentru ca a fost retinut de partea potrivnica, fie dintr-o imprejurare mai presus de vointa partii; - inscrisul invocat pentru revizuire sa fie determinant, in sensul ca, daca ar fi fost cunoscut de instanta cu ocazia judecarii pricinii, solutia ar fi putut fi alta decat cea pronuntata; - inscrisul nou trebuie prezentat de partea care exercita revizuirea si nu poate pretinde instantei sa-l administreze din oficiu.

In sensul art. 322 alin. 1 pct. 5 Cod Procedura Civila., un inscris infatisat cu ocazia revizuirii este apt sa conduca la admiterea acestei cai de atac, in masura in care este vorba de „un inscris doveditor, retinut de partea potrivnica sau care nu a putut fi infatisat dintr-o imprejurare mai presus de vointa partii”.

Asadar, trebuie ca respectivul inscris sa fi existat la data judecatii, dar nevalorificarea sa in proces sa se fi datorat conduitei culpabile a partii adverse care l-a retinut sau imprejurarii mai presus de vointa partii care, de asemenea, a impiedicat administrarea.

In sensul art. 322 alin. 1 pct. 5 din Codul de procedura civila, prin „inscrisuri noi” se inteleg acele inscrisuri care existau la data judecatii, deoarece numai in aceasta situatie ele au putut fi retinute de partea potrivnica in cursul procesului de fond, cealalta parte fiind in imposibilitate de a le prezenta.

In speta, inscrisul invocat nu este inscris nou, ascuns de partea potrivnica sau care nu a putut fi infatisat instantei dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor, pentru ca la data pronuntarii sentintei actul nu exista.

Cerinta ca inscrisul pe care se fundamenteaza cererea de revizuire sa fi existat la data pronuntarii hotararii a carei revizuire se cere este o conditie esentiala a revizuirii, legata de insusi caracterul de cale de atac de retractare al revizuirii. Aceasta cerinta este esentiala, ratiunea legiuitorului fiind de a evita ca un proces definitiv sa fie supus revizuirii pe baza unor acte si dovezi posterior confectionate.

Este real ca aceasta conditie a fost interpretata intr-un sens mai larg de practica si doctrina, in sensul ca si un inscris ulterior pronuntarii hotararii judecatoresti supuse revizuirii poate fi considerat „inscris nou” daca se refera la situatii anterioare atestate de alte inscrisuri preexistente.

Admisibilitatea cererii de revizuire este conditionata nu numai de descoperirea ulterior judecatii a unor acte noi, dar si de imposibilitatea infatisarii lor in instanta datorita unor imprejurari mai presus de vointa partii.

Ca urmare, simplul fapt ca partea a descoperit ulterior anumite inscrisuri probatorii, fara a dovedi ca o imprejurare mai presus de vointa sa a impiedicat-o sa le procure in timpul procesului, nu este de natura sa justifice admiterea cererii de revizuire.

In speta, adresa nr. 385/VIII/1/2014 din 30.07.2014 emisa de Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti, nu este un act care sa fi fost retinut de partea potrivnica, nu este un inscris emis de intimat, nu s-a aflat in posesia intimatului, fiind un raspuns adresat cabinetului de avocat la cererea acestuia cu nr. 014/11.07.2014 adresata Parchetului Militar si inregistrata sub nr. 385/VIII/1/2014.

Prin aceasta adresa se face cunoscut faptul ca, in dosarul penal nr. 179/P/1992 al fostei Procuraturi Militare Bucuresti, au fost efectuate cercetari fata de numitul y - fost ofiter al U.M. 0173 Bucuresti sub aspectul savarsirii infractiunii prevazute de art. 193 si art. 189 (Cod penal din 1968), prin aceea ca, la data de 22.12.1989, l-ar fi anchetat in biroul sau pe plt. adj. P D. M, lipsindu-l de libertate aproximativ trei ore si l-ar fi amenintat cu moartea.

Totodata, s-a comunicat faptul ca, prin rezolutia cu acelasi numar din data de 13.10.1992 dispusa in dosarul nr. 179/P/1992 al fostei Procuraturi Militare Bucuresti, in temeiul art. 10 lit. d si g din Codul de Procedura Penala, s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de acest ofiter.

Acest inscris a fost prezentat instantei in cauza de fata de catre revizuent, dar nu s-a facut dovada ca inscrisul, respectiv cele atestate prin acest inscris, nu a fost prezentat instantei dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa. Revizuentul nu a probat faptul impiedicarii sale din cauza unor imprejurari mai presus de vointa sa de a-l prezenta in fata instantei.

Cele atestate prin inscris se aflau in arhivele unei institutii publice fara interese potrivnice revizuentului si puteau fi procurate oricand de acesta. Revizuentul era in situatia de a putea procura, in conditiile legii, si infatisa in cadrul procedurii judiciare desfasurate inscrisul invocat, in masura in care il considera relevant pentru obtinerea de consecinte juridice, in conditiile in care solutia data in dosarul penal nr. 179/P/1992 este din 13.10.1992.

Curtea retine ca actul nou, in baza caruia a fost promovata cererea de revizuire, nu a fost depus la dosar la data solutionarii cauzei in fond nu datorita unor imprejurari mai presus de vointa reclamantului, ci din cauza neglijentei acestuia, care, desi avea posibilitatea de a procura actul, in conditiile legii, a omis a-si formula o aparare in sensul celor invocate prin cererea de revizuire.

De asemenea, un act nou trebuie sa aiba forta probanta prin el insusi, trebuie sa fie determinant, in sensul ca, daca ar fi fost cunoscut de instanta, solutia pronuntata era diferita, ori, in cauza, revizuentul solicita sa se constate ca inscrisul invocat, coroborat cu inscrisul depus initial, lamureste starea de luptator - retinut, in sensul cerut de Legea 341/2004 si Normele Metodologice.

Pentru a fi doveditor, in sensul procedural al termenului, inscrisul trebuie sa fie probant prin el insusi, neindeplinind aceasta conditie un inscris care ar implica la randul lui cerinta confirmarii prin alte mijloace de proba, asa cum a solicitat revizuentul.

Procedand la cenzurarea cerintelor legale pe care trebuie sa le intruneasca inscrisul prezentat de partea interesata pentru a face admisibila o cerere de revizuire, instanta retine ca inscrisul invocat de catre revizuent nu intruneste cerintele prevazute de art. 322 alin. 1 pct. 5 Cod Procedura Civila .

Functia revizuirii, de cale extraordinara de atac, nu este aceea de a conduce la reevaluarea judecatilor irevocabile in afara conditiilor strict reglementate procedural.

In sens contrar, daca procurarea unui simplu mijloc de proba - fara ca partea sa dovedeasca imprejurarile exceptionale, mai presus de vointa sa, care au impiedicat-o sa-l infatiseze in cadrul procesului, ar fi suficienta pentru retractarea unei hotarari, atunci stabilitatea juridica si puterea de lucru judecat de care trebuie sa se bucure hotararile, ar ramane fara niciun fel de eficienta.

Inscrisul invocat nu indeplineste cumulativ conditiile impuse de art. 322 alin. 1 pct. 5 Cod Procedura Civila pentru a fi considerat drept temei al cererii de revizuire si nu justifica desfiintarea unei hotarari intrata in puterea lucrului judecat. Ca atare, analiza in fond a procesului, in baza actului invocat, nu este posibila, deoarece nu sunt indeplinite conditiile legale.

Sustinerile ce vizeaza incalcarea dreptului la un proces echitabil, in raport de dispozitiile art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, reprezinta nemultumiri ale partii fata de modalitatea instantei de fond de a analiza actiunea, sustineri care insa nu pot fi valorificate pe calea revizuirii.

Revizuentul doreste ca instanta nationala sa dispuna, pe calea prezentei revizuiri, restabilirea drepturilor fundamentale, pretins incalcate prin sentinta contestata. Aceasta interpretare a revizuentului asupra admisibilitatii caii de atac a revizuirii nu poate fi primita, deoarece se intemeiaza pe argumente care exced cazurilor limitativ prevazute de legea interna, in care poate avea loc retractarea de catre instanta a propriei hotarari pe calea revizuirii.

De precizat ca aspectele de nelegalitate a unei hotarari judecatoresti se pot indrepta numai prin intermediul cailor de atac, iar in ipoteza cailor extraordinare de atac, doar pentru aspecte mentionate limitativ prin lege. Functia revizuirii, de cale extraordinara de atac, nu este aceea de a conduce la reevaluarea judecatilor irevocabile in afara conditiilor strict reglementate procedural.

Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, doar erorile de fapt ce nu au devenit vizibile decat la finalul unei proceduri judiciare, pot justifica o derogare de la principiul securitatii juridice pe motivul ca ele nu au putut fi indreptate prin exercitarea cailor ordinare de atac (Pchenitchny c. Rusiei, hotararea nr. 30422/03, paragraf 26, din 14.02.2008).

Pronuntandu-se in cauza Mitrea vs. Romania, 26105/03, la 29 iulie 2008, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca o cale extraordinara de atac nu poate fi admisa pentru simplul motiv ca instanta a carei hotarare este atacata a apreciat gresit probele sau a aplicat gresit legea, in absenta unui „defect fundamental” care poate conduce la arbitrariu.

Fata de aceste considerente, Curtea este dispensata de a analiza sustinerile revizuentului vizand interpretarea gresita a legii, care, din punct de vedere procedural, nu vizeaza si nu au legatura cu aceasta cale extraordinara de atac, tinand cont de dispozitiile art. 326 alin. 3 Cod Procedura Civila

Constatand neindeplinirea in cauza a conditiilor cumulativ prevazute de lege pentru admisibilitatea cererii de revizuire intemeiata pe dispozitiile art. 322 alin. 1 pct. 5 teza I Cod Procedura Civila, Curtea va respinge cererea de revizuire.
(Sentinta nr.340/2014 - Sectia CAF, mentinuta prin Decizia nr.1045/2015 a IICJ, rezumat judecator Alina Raescu)