Reguli aplicabile claselor de moştenitori legali

Reguli aplicabile claselor de moştenitori legali

Reguli aplicabile claselor de moştenitori legali

 

Clasa I de moştenitori legali (descendenții defunctului)

Prin descendenți se înțelege copiii defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă la nesfârşit, indiferent dacă sunt din aceeaşi căsătorie sau din căsătorii diferite.

Din clasa I fac parte şi copiii adoptați.

Dacă moştenirea este lăsată de A (adoptator), a (adoptatul) şi descendenții săi pot veni la moştenire indiferent de felul adopției.

Dacă cel care lasă moştenirea nu este A (adoptatorul), ci o altă rudă a acestuia, adoptatul va avea vocație succesorală la moştenirea respectivă numai dacă adopția a fost făcută cu efecte depline, deoarece numai în această situație adoptatul devine rudă atât cu adoptatorul său, cât şi cu rudele acestuia.

Dacă persoana care lasă moştenirea a fost o rudă firească a adoptatului, acesta din urmă nu poate veni la moştenire dacă adopția sa a fost încheiată cu efecte depline, dar poate veni la moştenire în cazul adopției cu efecte restrânse.

Dreptul descendenților la moştenire

Descendenții defunctului înlătură moştenitorii (rudele) din celelalte clase.

Dacă vin singuri la succesiune, descendenții au dreptul la întreaga moştenire.

Caracterele drepturilor succesorale ale descendenților

• Descendenții pot veni la moştenire în nume propriu sau prin reprezentare;
• Sunt moştentori rezervatari;
• Sunt moştenitori sezinari;
• Sunt obligați la raportul donațiilor.

Clasa a II-a de moştenitori legali (ascendenți şi colaterali privilegiați)

Sunt părinții defunctului din căsătorie, din afară sau din adopție.

Filiația față de mamă rezultă din faptul naşterii. Dovada filiației se face cu certificatul de naştere al persoanei respective.

Filiația față de mamă se poate stabili şi prin recunoaştere sau prin hotărâre judecătorească.

Acțiunea în stablirea filiației față de mamă ar caracter personal şi, deci, aparține copilului; dreptul la acțiunea pentru stabilirea maternității este imprescriptibil.

Filiația față de tatăl din căsătorie se stabileşte prin efectul prezumției de paternitate.

Paternitatea se prezumă dacă se dovdeşte că pretinsul tată a conviețuit cu mama copilului în perioada timpului legal al concepției.

Prezumția de paternitate este înlăturată dacă pretinsul tată dovedeşte că este exclus ca el să îl fi conceput pe copil.

Filiația față de tatăl din afara căsătoriei se stabileşte prin recunoaştere sau prin hotărâre judecătorească.

Dreptul la acțiunea în stabilirea paternității nu se prescrie în timpul vieții copilului.

Dacă însă copilul a decedat înainte de a introduce acțiunea, moştenitorii săi pot să o introducă în termen de 1 an de la data decesului.

În cazul adopției cu efecte depline, părinții fireşti ai celui adoptat îşi pierd orice vocație succesorală la moştenirea copilului.

Ca excepție, atunci când unul dintre soți a adoptat cu efecte depline copilul firesc al celuilalt soț, legăturile de rudenie dintre copil şi părintele său firesc se mențin.

În cazul adopției cu efecte restrânse, vocația succesorală a ambilor părinți fireşti se menține.

În cazul adopției cu efecte depline, situație în care adoptatul devine rudă cu adoptatorul şi cu rudele acestuia, vocația succesorală nu este pusă la îndoială.

În cazul adopției cu efecte restrânse, adoptatorul are vocație succesorală la moştenirea lăsată de adoptat.

Caracterele juridice ale dreptului ascendenților privilegiați

• Pot veni la moştenire numai în nume propriu;
• Sunt moştenitori rezervatari;
• Sunt moştenitori sezinari;
• Nu sunt obligați la raportul donațiilor.

Dacă la moştenire sunt chemați numai ascendenți privilegiați ai defunctului, moştenirea se împarte întotdeauna în mod egal, în funcție de numărul acestora.

Potrivit art.978 Cod Civil, dacă acendenții privilegiați vin la moştenire în concurs cu colateralii privilegiați, moştenirea se împarte după cum urmează:

• În cazul în care la moştenire vine un singur părinte, acesta va culege ¼, iar colateralii privilegiați, indiferent de numărul lor, vor culege ¾;
• În cazul în care la moştenire vin 2 părinți, aceştia vor culege împreună o jumătate, iar colateralii privilegiați, indiferent de numărul lor, vor culege cealaltă jumătate.

Colateralii privilegiați

Împărțeala moştenirii între colateralii privilegiați:

• Când vin singuri primesc întreaga moștenire;
• Când vin în concurs cu ascendenții privilegiați, primesc ¾, respectiv ½ după cum sunt unul sau doi ascendenți;
• Când vin în concurs cu soțul supraviețuitor, primesc o jumătate din moştenire.

Împărțeala pe linii

În cazul în care colateralii privilegiați sunt rude cu defunctul pe linii colaterale diferite, moştenirea sau partea de moştenire ce li se cuvine se împarte, în mod egal, între linia maternă şi cea paternă.

Frații buni sunt frații defunctului şi după mamă şi după tată, indiferent dacă sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei sau din adopția cu efecte depline făcută de ambii soți.

Frații consangvini sunt frații defunctului numai după tată, indiferent dacă sunt din căsătorii diferite, din afara căsătoriei sau din adopția cu efecte depline făcută doar de tată.

Frații uterini sunt frații defunctului numai după mamă, indiferent dacă provin din căsătorii diferite, din afara căsătoriei sau din adopția cu efecte depline făcută numai de mamă.

Când la moştenire vin frați din părinți diferiți, moştenirea se va împărți pe linii şi, drept consecință, frații buni vor lua o parte mai mare decât frații consangvini sau uterini.

Caracterele juridice ale dreptului colateralilor privilegiați

• Frații şi surorile defunctului pot veni la moştenire numai în nume propriu;
• Descendenții din frați şi surori până la gradul al IV-lea inclusiv, pot veni la moştenire în nume propriu sau prin reprezentare;
• Nu sunt rezervatari;
• Nu sunt sezinari;
• Nu sunt obligați la raportul donațiilor.

Clasa a III-a de moştenitori legali (ascendenții ordinari)

Ascendenții ordinari sunt bunicii, străbunicii, fără limită în grad.

Potrivit art. 982, alin.3) Cod Civil, bunicii şi străbunicii sunt chemați la moştenire în ordinea gradelor de rudenie, astfel că bunicii înlătură de la moştenie pe străbunici.

Dacă alături de ascendenții ordinari, la moştenire este chemat şi soțul supraviețuitor, cota ce i se cuvine acestuia ete de ¾ din moştenire, iar ascendenților odinari le revine ¼.

Caracterele juridice ale dreptului ascendenților ordinari

• Pot veni la moştenire numai în nume propriu;
• Nu sunt moştenitori rezervatari;
• Nu sunt moştenitori sezinari;
• Nu sunt obligați la raportul donațiilor.

Clasa a IV-a de moştenitori legali (colateralii ordinari)

Colateralii ordinari sunt unchii şi mătuşile, verii primari şi frații sau surorile bunicilor defunctului.

Dacă defunctul nu are moştenitori din primele 3 clase sau cei existenți nu pot sau nu vor să vină la moştenire, legea cheamă la moştenire pe colateralii ordinari, adică rudele colaterale ale defunctului până la gradul al IV-lea inclusiv care nu sunt frați sau surori cu defunctul ori descendenți ai acestora.

Împărțeala moştenirii între colateralii ordinari

Potrivit art.983, alin.3) Cod Civil, colateralii ordinari sunt chemați la moştenire în ordinea gradelor de rudenie, astfel: unchii şi mătuşile (rude de gradul al III-lea), înlătură de la moştenire pe verii primari şi pe fratele sau sora bunicilor defunctului (rude de gradul IV).

Între colateralii ordinari de grad egal chemați la moştenire se aplică principiul egalității.

Dacă la moştenire, alături de colateralii ordinari, este chemat şi soțul supraviețuitor, cota ce i se cuvine acestuia este de ¾ din moştenire, iar restul de ¼ se împarte între colateralii ordinari.

Caracterele juridice ale dreptului colateralilor ordinari

• Vin la moştenire doar în nume propriu;
• Nu sunt rezervatari;
• Nu sunt sezinari;
• Nu sunt obligați la raportul donațiilor.