Procesarea rezultatelor scrutinului

89. Etapele ulterioare alegerilor, care includ numararea voturilor, precum  si inregistrarea  si transferul rezultatelor votarii, au fost abordate in cauza Davydov si altii impotriva Rusiei. Aceasta a avut ca obiect presupuse nereguli in cadrul alegerilor legislative federale  si locale. Reclamantii participasera la alegerile respective in diferite calitati: toti erau inscri si pe listele electorale, unii erau totodata candidati la alegerile pentru adunarea legislativa (astfel, cauza implica atat aspectul activ, cat  si cel pasiv al dreptului la alegeri libere), iar altii erau membri ai comisiilor electorale sau observatori.
90. Referindu-se la recomandarile Comisiei de la Venetia, Curtea a declarat ca aceste etape ulterioare votarii trebuiau sa fie incadrate de garantii procedurale specifice, sa fie deschise  si transparente,  si sa permita prezenta observatorilor din randul tuturor formatiunilor politice, inclusiv din opozitie. Curtea a reiterat totu si ca art. 3 din Protocolul nr. 1 nu constituie un cod electoral menit sa reglementeze toate aspectele procesului electoral. In consecinta, nivelul controlului exercitat de Curte intr-o astfel de cauza depinde de aspectul dreptului la alegeri libere care face obiectul litigiului. Orice derogare de la principiul votului universal trebuie sa fie supusa unui control strict, dar statelor li se poate acorda o marja de apreciere mai larga in ceea ce prive ste masurile pentru impiedicarea candidatilor sa se prezinte la alegeri. Controlul Curtii asupra masurilor mai tehnice pe care le constituie numararea voturilor  si publicarea rezultatelor trebuie sa fie  si mai flexibil. Prin urmare, in aceasta etapa mai tehnica a procesului electoral, o simpla eroare sau o neregula nu denota in sine o lipsa de echitate in alegeri daca se respecta principiile generale ale egalitatii, transparentei, impartialitatii  si independentei administratiei electorale. Notiunea de alegeri libere nu este amenintata decat i) daca exista incalcari procedurale care denatureaza exprimarea libera a alegerii facute de popor, de exemplu in caz de distorsionare grava a vointei alegatorilor,  si ii) daca nu s-au examinat efectiv acuzatiile formulate in acest sens la nivel intern (prin aceasta intelegandu-se ca Curtea a considerat ca dreptul la o cale de atac al alegatorului ar putea face obiectul unor restrangeri rezonabile, cum ar fi stabilirea unui cvorum de alegatori) (pct. 283-288).

In aceasta cauza, Curtea a constatat o incalcare a art. 3 din Protocolul nr. 1 pentru motivele urmatoare: a considerat ca reclamantii au sustinut in mod justificat, atat in fata autoritatilor nationale, cat  si in fata Curtii, ca prin procedura de renumarare a voturilor corectitudinea alegerilor fusese grav compromisa (pct. 310-311). O astfel de neregula putea duce la o denaturare grava a exprimarii vointei alegatorilor in toate circumscriptiile afectate. Or, in fata autoritatilor nationale, reclamantii nu au fost in masura sa obtina o examinare efectiva a plangerilor lor cu privire la procedura de numarare a voturilor in fata autoritatilor,  si anume comisiile electorale, procurorul, comisia de ancheta sau instantele de judecata (pct. 336-337).