Principiile moştenirii legale

Principiile moştenirii legale

De regulă, moştenirea legală intevine în toate cazurile în care defunctul nu a lăsat testament.

Ca excepție, moştenirea legală poate interveni şi în cazul în care  fost lăsat testament, dar acesta nu cuprinde legate.

Moştenirea legală poate coexista cu cea testamentară dacă defunctul a dispus prin testament de numai o parte a moştenirii sale (sau a dispus de întreaga moştenire, dar există moştenitori rezervatari), situație în care o parte din moştenire se va transmite după voința testatorului, iar cealaltă după regulile moştenirii legale.

Vocația succesorală legală

 

Vocația legală generală

 

Potrivit art. 963, alin.1) Cod Civil, moştenirea legală se cuvine, în general, soțului supraviețuitor şi rudelor defunctului (descendenți, ascendenți şi colaterali).

Descendenții şi ascendenții au vocație la moştenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, iar colateralii numai până la gradul al IV-lea inclusiv.

Concubinajul nu  creează vocație succesorală.

În lipsa moştenitorilor legali sau testamentari, succesiunea devine vacantă, iar patrimoniul defunctului se transmite comunei, oraşului, municipiului sau statului.

Reciprocitatea vocației legale generale la moştenire

Dacă o persoană are vocație succesorală legală la moştenirea lăsată de o altă persoană, atunci şi aceasta din urmă are aceeaşi vocație în raport cu prima.

Ca excepție, reciprocitatea vocației succesorale nu vizează comuna, oraşul sau municipiul şi nici statul în cazul moştenirii vacante.

Reciprocitatea vocației nu este aplicabilă nici în domeniul moştenirii testamentare.

În acelaşi context, persoanele juridice nu pot transmite o moştenire, dar o pot dobândi pe cale testamentară.

Vocația legală concretă

Pentru ca o persoană să aibă vocație succesorală legală concretă, ea trebuie să nu fie înlăturată de o altă persoană chemată la moştenire de lege, în rang preferabil.

Principiile generale ale devoluțiunii legale

 

Principiul chemării la moştenire a rudelor în ordinea claselor de moştenitori legali

Avem 4 clase de moştenitori legali:

• Clasa I, clasa descendenților în linie directă, alcătuită din fii, nepoți, strănepoți – fără limită în grad.
• Clasa a II-a (mixtă), clasa ascendenților privilegiați (părinții defunctului) şi a colateralilor privilegiați (frații şi surorile defunctului până la gradul IV.).
• Clasa a III-a, clasa ascendenților ordinari (bunici, străbunici, fără limită în grad).
• Clasa a IV-a, clasa colateralilor ordinari (unchi, mătuşi, veri).

Rudele sunt chemate la moştenire în ordinea claselor:

• Rudele din clasa I (chiar şi o singură persoană) înlătură de la moştenire rudele din clasele subsecvente;
• Rudele din clasa a II-a sunt chemate la moştenire numai dacă nu există rude din clasa I-a sau cele existente nu pot (din cauza nedemnității) sau nu vor (întrucât există renunțători) să vină la moştenire;
• Rudele din clasa a III-a sunt chemate la moştenire numa dacă nu există moştenitori din primele două clase sau cei existenți nu pot sau nu vor să vină la moştenire;
• Rudele din clasa a IV-a moştenesc numai în absența moştenitorilor din primele 3 clase.

Dacă în urma dezmoştenirii rudele defunctului din clasa cea mai apropiată nu pot culege întreaga moştenire, atunci partea rămasă se atribuie rudelor din clasa subsecventă care îndeplinesc condițiile pentru a moşteni.

Soțul supraviețuitor al defunctului nu face parte din nici o clasă, dar poate veni la moştenire în concurs cu oricare din rudele aflate în cele 4 clase.

Deci, soțul supraviețuitor nu înlătură nici o clasă de moştenitori, dar nici nu este înlăturat de la moştenire, indiferent cu ce clasă vine în concurs.

Principiul proximității gradului de rudenie între moştenitorii din aceeaşi clasă

Potrivit art. 964 Cod Civil, în cadrul aceleiaşi clase, de regulă, rudele de grad mai apropiat înlătură de la moştenire pe cele mai îndepărtate în grad.

Întâlnim două excepții:

• În cadrul clasei a II-a, părinții defunctului deşi sunt rude de gradul I cu defunctul, nu înlătură de la moştenire pe frații şi surorile defunctului (rude de gradul II), ci aceştia vor veni împreună la succesiune.
• Cazul reprezentării succesorale.

Principiul egalității între rudele de aceeaşi clasă şi de acelaşi grad chemate la moştenire

Dacă moştenitorii defunctului fac parte din aceeaşi clasă şi au acelaşi grad de rudenie, ei vor împărți moştenirea în părți egale.

Avem două excepții:

• Împărțeala moştenirii pe tulpini, în cazul venirii la moştenire prin reprezentare succesorală.

Împărțeala moştenirii pe linii, în cazul în care sunt chemați la moştenire doi sau mai mulți colaterali privilegiați.

• În raporturile dintre părinți, pe de o parte, şi frați/surori sau descendenții lor, pe de altă parte, nu se aplică principiul egalității, părinții culegând o cotă fixă, indiferent de numărul colateralilor privilegiați cu care vin în concurs.