Posibilitatea acordarii, pe cale judiciara, a grupei I sau a II-a de munca

Temei de drept: Ordinul nr. 50/1990, art. 6, Anexe, Decizia nr. 9/16.05.2016 a inaltei Curti de Casatie si Justitie

Pe cale jurisdictionala poate fi oferit dreptul de a obtine recunoasterea faptului ca a lucrat in conditii deosebite fata de cele normale doar in situatia premisa a ocuparii unui loc de munca sau a desfasurarii unei activitati dintre cele enumerate limitativ in anexele 1 si 2 ale variantei consolidate a Ordinului nr. 50/1990 si numai daca angajatorul nu a parcurs procedura legala de incadrare a salariatilor in conditii deosebite de munca corespunzatoare grupei I sau a II-a de munca, fie pentru ca a considerat ca locurile de munca din unitate nu indeplinesc astfel de conditii, fie pentru ca a ignorat aplicarea legii (nu a intreprins demersurile care se refera la procedura de evaluare a acestor locuri de munca) pe perioada de valabilitate a ordinului.

imprejurarea ca persoana in cauza a primit un spor special acordat pentru desfasurarea activitatii in conditii nocive de munca nu are relevanta juridica la incadrarea in grupa de munca pretinsa, in conditiile in care nu sunt intrunite criteriile legale.

Existenta altor salariati care beneficiaza de grupa de munca nu are relevanta juridica in cauza, intrucat legislatia in materie reglementeaza expres criteriile pe baza carora se stabilesc locurile de munca ce se incadreaza in grupa I si II de munca, organele competente care fac aceste incadrari, metodologia pe baza careia unitatile efectueaza incadrarea in grupele I si II de munca.

Curtea de Apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 566 /12

octombrie 2017

Prin contestatia inregistrata in anul 2016, reclamantul a chemat in judecata pe parata SC „Y.” S.A., solicitand obligarea paratei la recunoasterea perioadei: 01.03.1990 - 01.04.2001, cat a fost incadrat cu contract individual de munca la parata ca lacatus mecanic, ca activitate prestata in procent de 100% in grupa a II-a de munca; la emiterea unei adeverinte care sa ateste ca activitatea prestata in aceasta perioada se incadreaza in grupa a II-a de munca, conform dispozitiilor Ordinului Ministerului Industriei Chimice si Petrochimice nr. 969/04.06.1990, pentru aplicarea H.G.R. nr. 456/1990 si 559/1990, privind acordarea unor drepturi personalului din industria chimica si petrochimica; cu cheltuieli de judecata.

In motivarea actiunii, s-a sustinut ca a fost angajat la SC „Y” S.A., cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata, ca lacatus mecanic. Cu toate ca a prestat activitatea de lacatus mecanic si mecanic termist, lucrand in aceleasi conditii cu muncitorii din sectia de prelucrare mase plastice, cu stabilizatori de plumb, avand in vedere ca punctul termic era in cadrul sectiei de prelucrare a maselor plastice si nu in exteriorul unitatii, atributiile fiind exploatarea tehnica a instalatiilor de producere si distributie utilitati (abur, agent de racire), necesare in procesul tehnologic la fabricarea si prelucrarea maselor plastice.

Potrivit Deciziei nr. 18, emisa de parata la data de 20.02.1996, sub nr. 1498/20.02.1996, insotita de Anexe, parata avea obligatia sa procedeze la incadrarea sa in grupa a II-a de munca. In anexa nr. 1 la decizie, lista locurilor de munca si categoriilor de personal din cadrul societatii „Y.” cuprinde in grupa I de munca si a II-a de munca conform actelor in vigoare, pozitia tratamente termice - lacatusi tratamentisti se incadreaza incepand cu 01.03.1990 in grupa a II-a de munca, iar in anexa „Personal incadrat in grupa I si a II-a pe meserii si functii”, lacatus mecanic termist sunt in numar de 9 (noua).

Mai mult, potrivit Anexei la Ordinul nr. 969/04.06.1990, in „lista locurilor de munca, activitatilor si categoriilor profesionale de personal care se incadreaza in grupa a II-a de munca in vederea pensionarii in conformitate cu art. 2, alin. 2 din H.G. nr. 559/1990 la punctul 2 se nominalizeaza si activitatea de producere - distribuire utilitati”.

Precizeaza ca meseria de lacatus - mecanic si mecanic termist a desfasurat-o la exploatarea termica a instalatiilor de producere si distributie utilitati (abur, agent de racire) necesare in procesul tehnologic la fabricare si prelucrare mase plastice.

In dovedirea actiunii, s-au depus inscrisuri.

Parata SC „Y.” S.A. a formulat intampinare si a solicitat respingerea actiunii, pentru urmatoarele motive:

Sustinerile reclamantului potrivit carora, desi a prestat activitatea de lacatus mecanic si mecanic termist, acesta ar fi lucrat „in aceleasi conditii cu muncitorii din sectia de prelucrare mase plastice, cu stabilizatori de plumb, avand in vedere ca punctul termic era in cadrul sectiei de prelucrare a maselor plastice si nu in exteriorul unitatii, atributiile fiind exploatarea tehnica a instalatiilor de producere si distributie utilitati (abur. agent de racire), necesare in procesul tehnologic la fabricarea si prelucrarea maselor plastice”, sunt nereale.

Punctul termic in care lucra reclamantul era amplasat in acelasi imobil, dar intr-o incinta complet separata de sectia de prelucrare a maselor plastice, cu acces independent de aceasta. De altfel, nu numai ca amplasare ci si ca organizare a locurilor de munca in cadrul fabricii, punctul termic era structura separata de sectia de prelucrare. Conform organigramei punctul termic facea parte din Atelierul energetic, structura diferita de Sectia de prelucrare (sectia a II-a).

In ceea ce priveste incadrarea in grupele a I-a si a II de munca, in decizia 18/1996, se precizeaza foarte clar ca incadrarea in cele doua grupe de munca se face conform prevederilor Ordinului 969/1990 pentru aplicarea in unitatile subordonate Ministerului Industriei Chimice si Petrochimice a HGR nr. 456/1990 si nr. 559/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din industria chimica si petrochimica.

In Ordinul 969/1990 art. 3 lit. a, se precizeaza de asemenea foarte clar, ca incadrarea in grupa a II a de munca a personalului prevazut in anexa la ordin (printre care se numara si locul de munca ocupat de reclamant - producere-distribuire utilitati pct. 2 din anexa), ulterior datei de 01.01.1990, se va face in baza existentei conditiilor deosebite certificate prin buletine de determinare a noxelor, clin care sa rezulte depasirea nivelului maxim admis.

Iar la art. 4 din Ordinul 969/1990 se precizeaza ca buletinele de analize la care se face referire la art. 3 trebuie sa justifice existenta conditiilor deosebite dupa data de 01.01.1990. Pentru perioada 18.03.1963-31.12.1989 nu sunt necesare buletine de determinare a conditiilor deosebite de munca. In vederea identificarii locurilor de munca care se incadrau in conditii deosebite au fost identificare si nominalizate locurile de munca din cadrul SC „Y.” SA afectate de noxe cu specificarea tipului de noxa pe loc de munca, in Tabelul „nominalizarea locurilor de munca propuse pentru incadrarea in conditii deosebite”.

Locul de munca unde reclamantul si-a desfasurat activitatea (productie-distribuire utilitati - in cadrul atelierului energetic) nu se regaseste printre locurile de munca propuse pentru incadrarea in conditii deosebite de munca. Dupa identificarea locurilor de munca afectate de noxe s-a procedat la identificarea si determinarea cantitatilor de noxe pentru locurile de munca propuse pentru incadrarea in conditii deosebite de munca. Rezultatele determinarilor de noxe se regasesc in tabelul „Rezultatele determinarilor de noxe locurile de munca propuse pentru incadrarea in conditii deosebite de munca”.

Raportat la prevederile art.4 din Ordinul 969/1990, in temeiul Deciziei 18/1996 si a art. 2 punct 2 din Ordinul 969/1990, in mod corect si cu respectarea prevederilor legale aplicabile, a recunoscut reclamantului perioada efectiv lucrata in grupa a II a de munca, respectiv pana la data de 31.12.1989 (astfel cum reiese din adeverinta nr. 1364/21.04.2016 emisa de societate).

Pentru perioada ulterioara datei de 01.01.1990, reclamantul nu a desfasurat activitate in conditii deosebite, locul munca in care acesta si-a desfasurat efectiv activitatea nefiind incadrat in conditii deosebite, urmare determinarii noxelor in conditiile art. 3 a din Ordinul 969/1990.

Prin sentinta civila nr. 630/03.04.2017, Tribunalul Iasi
a respins actiunea formulata de reclamant, in contradictoriu cu parata SC „Y.” S.A.

Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:

Conform carnetului de munca depus la dosar, reclamantul a lucrat in perioada 01.03.1990-30.09.1996 in functia de mecanic termist, iar in perioada 01.10.1996-01.04.2001 ca lacatus mecanic.

Sunt neintemeiate sustinerile reclamantului potrivit carora in conformitate cu prevederile Deciziei nr. 18/20.02.1996, emisa de SC „Y.” SA Iasi, parata avea obligatia sa procedeze la incadrarea sa in grupa a II-a de munca. Astfel, in lista cu personalul incadrat in grupele I si II pe locuri de munca - tabel nr. 1 bis - la sectia M.E.A. - Atelierul energetic - pentru lacatusi-mecanici termisti nu se prevede incadrarea in grupa a II a de munca. Or, reclamantul , conform inscrisurilor depuse la dosar, a lucrat in sectia M.E.A. in functiile de lacatus mecanic si mecanic termist.

Se retine ca, in speta, nu s-a facut dovada ca reclamantul ar fi ocupat functia de lacatus tratamentist.

Conform anexei nr. 1 la decizia nr. 18/1996, la sectia de producere si distribuire utilitati din cadrul societatii „Y.” nu toate categoriilor de personal sunt incadrate in grupa I si a Il-a de munca.

Reclamantul a invocat Ordinul 969/04.06.1990 si faptul ca in anexa acestuia se prevede ca se incadreaza in grupa a II a de munca personalul din sectia de producere- distribuire utilitati, dar conform mentiunilor de pe acest inscris, ordinul a vizat perioada 18.03.1969-31.12.1989 si nu cea pentru care s-a formulat cererea de chemare in judecata.

In Ordinul nr. 969/1990 emis de Ministerul Industriei Chimice si Petrochimice, la art. 2 se prevede ca beneficiaza de incadrarea in grupa a II de munca, in vederea pensionarii, in conformitate cu prevederile art. 2 din Hotararea Guvernului nr. 559/1990, categoriile de personal, din unitatile cu profil de chimie si petrochimie, necuprinse in anexa nr. 2 la Ordinele nr. 50/1990 si nr. 100/1990 emise de Ministerul Muncii si Ocrotirii Sociale, Ministerul Sanatatii si Comisia Nationala pentru Protectia Muncii, conform anexei care face parte integranta din ordin.

La art. 3 si 4 din ordin se precizeaza ca incadrarea in grupa a II a de munca a personalului prevazut in anexa se va face in baza existentei conditiilor deosebite certificate prin buletine de determinare a noxelor, iar aceste buletine trebuie sa justifice existenta conditiilor deosebite dupa data de 01.01.1990, iar pentru perioada 18.03.1969-31.12.1989 nu sunt necesare buletine de determinare a conditiilor deosebite de munca.

Prin urmare, pentru a se dispune incadrarea in grupa a II a de munca, in perioada 01.03.1990 - 01.04.2001, a personalului ce lucra in sectia de producere-distribuire utilitati, se impunea ca existenta conditiilor deosebite sa fie certificata prin buletine de determinare a noxelor.

In speta, nu s-a facut dovada ca locul de munca sau activitatea desfasurata de reclamantul in perioada 01.03.1990 - 01.04.2001 au fost incadrate in grupa a II-a de munca.

Declaratia martorului A., potrivit careia reclamantul a desfasurat si alte activitati in sectia de productie, nu este sustinuta de alte probe. Conform schitei depuse de angajator, punctul termic, in care a lucrat reclamantul, este amplasat intr-o incinta separat de sectia de prelucrare mase plastice.

Avand in vedere ca reclamantul nu are recunoscuta grupa de munca printr-un act aflat in arhivele societatii, ci ca acesta a solicitat prin prezenta actiune si obligarea la incadrarea in grupa a II-a de munca, cererea acestuia de eliberare a adeverintei care sa ateste grupa de munca, atat timp cat reclamantului nu i-a fost recunoscut dreptul la acordarea grupei de munca este neintemeiata si va fi respinsa.

Impotriva acestei sentinte
a declarat apel reclamantul
, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand admiterea apelului ca intemeiat si pe cale de consecinta admiterea actiunii, avand in vedere urmatoarele considerente:

Apelantul a aratat ca instanta de fond nu a avut in vedere inscrisurile administrate in cauza, din care rezulta indubitabil ca functia apelantului, cea de lacatus mecanic termist, a fost incadrata ca activitate prestata in grupa a II-a de munca.

Anexa nr. 1 la Decizia nr. 18/20.02.1096, la pct. „Producere si distribuire utilitati”, unde presteaza activitate lacatusul mecanic termist, prevede ca se incadreaza in grupa a II-a de munca, facandu-se precizarea temeiului de drept, precum si perioada: OMPS nr. 125/1990, 01.0.1.1990 la zi, in acest loc de munca incadrandu-se 9 salariati.

Mai mult decat atat, netemeinic retine instanta ca in conformitate cu Ordinul nr. 969/04.06.1990, apelantul nu s-ar incadra in grupa a II-a de munca. Anexa la Ordinul nr. 969/04.06.1990, emis de Ministrul Industriei Chimice si Petrochimice, pct. 2, precizeaza ca „personalul din activitatea de reparatii, confectii utilaje si piese de schimb, SDY-uri, AMC- uri, protectii autocorozive, ambalaje metalice etc., producere - distribuire utilaje, exploatare si intretinere instalatii electroenergetice si de automatizare, alte activitati asemanatoare”.

Instanta de fond nu a avut in vedere ca in conformitate cu dispozitiile Ordinului nr. 50/1990, precum si a Ordinului nr. 969/1990, a H.G. nr. 559/1990, competenta incadrarii locurilor de munca in munca a II-a de munca este in exclusivitate a angajatorului.

Angajatorul a avut in vedere rezultatul determinarilor de noxe la locurile de munca propuse pentru incadrarea in conditii deosebite, determinari ce au fost avizate favorabil de catre Ministerul Sanatatii, D.S.P., compartimentul medicina muncii sub nr. 19414.

La pct. III, atelier mecanic, este prevazut si locul de munca unde apelantul isi desfasura activitatea: „Sudura si tinichigerie. Tratamente termice”.

A facut dovada ca meseria de lacatus mecanic termist si-a desfasurat-o la compartimentul exploatare termica a instalatiilor de producere si distributie utilitati, respectiv abur, agentul racire necesar procesului tehnologic la fabricarea si prelucrarea mase plastice.

In dovedirea sustinerilor apelantului, solicita a se avea in vedere si inscrisul ce reprezinta „personalul incadrat in grupele I si II pe locuri de munca, meserii si functii”, in pag. 2 existand precizata si meseria de lacatus mecanic termist.

Intimata „Y.” S.A. Iasi a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea cererii de apel ca neintemeiata si pe fond, a se dispune mentinerea sentintei civile nr. 630/03.04.2017 pronuntata de Tribunalul Iasi, ca fiind legala si temeinica.

Analizand actele si lucrarile dosarului in raport de criticile formulate si prin prisma dispozitiilor legale incidente,
Curtea constata ca apelul declarat de reclamantul este nefondat.

In perioada 04.07.1975-29.06.2010 apelantul a fost angajat la SC „Y.” S.A., ca lacatus mecanic-termist, in activitatea „Producere si distribuire utilitati” la Punctul termic al Atelierului energetic din cadrul sectiei M.E.A.

In motivarea apelului, reclamantul a facut trimitere, pe de o parte, la Anexa I la Decizia 18 emisa de SC „Y.” S.A. la data de 20.02.1996, la pct. „Producere si distribuire utilitati”, la Ordinul 969/1990, pct. 2, iar, pe de alta parte, la punctul III din tabelul „Rezultatele determinarilor de noxe”, sustinand, ca locul de munca unde isi desfasura activitatea era „Sudura si tinichigerie. Tratamente termice”.

Apelantul reclamant nu a fost incadrat in locul de munca de la punctul III din tabelul „Rezultatele determinarilor de noxe”, in activitatea: „Sudura si tinichigerie. Tratamente termice”.

Pozitia „tratamente termice - lacatusi tratamentisti” din anexa la decizia nr. 18/1996 si punctul III din tabelul „Rezultatele determinarilor de noxe” - „Sudura si tinichigerie. Tratamente termice” sunt in cadrul Atelierului mecanic si se refera la tratarea termica a metalelor prin diferite operatii.

Prin Decizia nr. 18/1996 emisa de SC „Y.” S.A., incadrarea in grupele I si a II-a de munca s-a facut conform prevederilor actelor normative inscrise in cuprinsul ei. In anexa nr. 1 la aceasta decizie, in dreptul locului de munca „Producere si distribuire utilitati”, la coloana 4, se mentioneaza ca incadrarea grupa a II-a de munca se face conform pct. 2 din Anexa la Ordinul nr. 969/1990.

Potrivit art. 3 lit. a din Ordinul nr. 969/1990, incadrarea in grupa a II-a de munca a personalului prevazut in anexa la ordin, ulterior datei de 01.01.1990, se va face in baza existentei conditiilor deosebite certificate prin buletine de determinare a noxelor, din care sa rezulte depasirea nivelului maxim admis. Potrivit art. 4 din Ordinul nr. 969/1990, buletinele de analize la care se face referire la art. 3 trebuie sa justifice existenta conditiilor deosebite dupa data de 01.01.1990. Pentru perioada 18.03.1963-31.12.1989 nu sunt necesare buletine de determinare a conditiilor deosebite de munca.

In vederea stabilirii locurilor de munca care se incadrau in conditii deosebite dupa data de 01.01.1990 au fost identificate si nominalizate locurile de munca din cadrul SC „Y.” S.A. afectate de noxe cu specificarea tipului de noxa pe loc de munca, in Tabelul „Nominalizarea locurilor de munca propuse pentru incadrarea in conditii deosebite”. Locul de munca unde apelantul si-a desfasurat activitatea, respectiv productie-distribuire utilitati din cadrul

Atelierului energetic, nu se regaseste printre locurile de munca propuse punctul IV din tabelul pentru incadrarea in conditii deosebite de munca.

In urma identificarii si determinarii cantitatilor de noxe pentru locurile de munca propuse pentru incadrarea in conditii deosebite de munca, Compartimentul Medicina Muncii din cadrul Directiei de Sanatate Publica Iasi din subordinea Ministerului Sanatatii a emis avizul favorabil nr. 19414 pentru incadrarea locurilor de munca, enumerate in Tabelul „Nominalizarea locurilor de munca propuse pentru incadrarea in conditii deosebite”, pentru care s-au facut determinarile de noxe in conditii deosebite de munca.

Este adevarat ca locul de munca indicat la punctul III. 1. din acest tabel - sudura tinichigerie din cadrul Atelierului mecanic, loc de munca la care face referire reclamantul in motivele de apel, a fost incadrat in conditii deosebite de munca, insa apelantul nu a lucrat niciodata in perioada 01.03.1990-01.04.2001 in cadrul Atelierului mecanic, pe postul de lacatus tratamentist, ci a lucrat in cadrul Atelierului energetic unde a desfasurat activitatea de productie-distribuire utilitati.

Prin urmare, apelantul nu se regaseste printre persoanele nominalizate, iar faptul ca acesta a primit un spor special acordat pentru desfasurarea activitatii in conditii nocive de munca nu are relevanta juridica la incadrarea in grupa de munca pretinsa, in conditiile in care nu sunt intrunite criteriile legale.

De asemenea, trimiterea facuta de apelant la Anexa la Ordinul nr. 969/04.06.1990, pct. 2, care cuprinde in lista locurilor de munca, activitatile si categoriile profesionale beneficiare ale grupei a II-a de munca, intre care se regaseste si cea de producere-distribuire utilaje, este lipsita de relevanta juridica, atata vreme cat acest text de lege cuprinde o enumerare generica a locurilor de munca ce se circumscrie acestei grupe de munca, insa nominalizarea persoanelor care se incadreaza in aceasta grupa se face in concret, la nivelul fiecarei societati, in conditiile art. 6 din Ordinul nr. 50/1990.

In fine, referirea apelantului la alti salariatii care beneficiaza de grupa de munca nu are relevanta juridica in cauza, intrucat legislatia in materie sus enuntata reglementeaza expres criteriile pe baza carora se stabilesc locurile de munca ce se incadreaza in grupa I si II de munca, organele competente care fac aceste incadrari, metodologia pe baza careia unitatile efectueaza incadrarea in grupele I si II de munca.

Posibilitatea acordarii, pe cale judiciara, a grupei I sau II de munca conform prevederilor Ordinului nr. 50/1990 (act normativ abrogat incepand cu data de 1.04.2001), a fost transata prin decizia nr. 9/16.05.2016, obligatorie pentru instante, prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie „Admite recursul in interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Constanta si, pe cale de consecinta, stabileste ca: „In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor pct. 6-8 si 12 din Ordinul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale nr. 50/1990, instantele de judecata au posibilitatea analizarii si constatarii pe cale judiciara, ulterior abrogarii acestui act normativ, a incadrarii muncii prestate in perioada 18 martie 1969-1 aprilie 2001, dupa caz, in grupele I sau II de munca.”

In considerentele deciziei in interesul legii, de asemenea obligatorii, instanta suprema a retinut ca incadrarea activitatii unei persoane in grupa superioara de munca, potrivit reglementarilor continute in Ordinul nr. 50/1990 (metodologie comuna pentru perioada 19691990, reglementata de acest ordin si 1990-2001, perioada reglementata de Ordinul nr. 125/1990) necesita mai multe etape:

1. etapa in care angajatorul a identificat in structura sa organizatorica locuri de munca la care se desfasoara activitati in conditii deosebite de munca dintre cele enumerate in anexele ordinelor. In aceasta etapa sunt evaluate locurile de munca prin determinari de noxe si prin identificarea riscurilor de imbolnaviri si accidente profesionale pentru salariati, cu participarea unor institutii medicale abilitate sau a laboratoarelor de specialitate proprii ale unitatilor, iar inspectorii teritoriali de stat pentru protectia muncii confirma concluziile buletinelor de determinari de noxe ale mediului de munca prin raportare la masurile adoptate de angajator pentru normalizarea conditiilor de munca si la masurile de protectie a muncii luate pentru salariati. Prin urmare, in aceasta prima parte a procedurii, angajatorul stabileste, pe baza unor investigatii cu caracter stiintific, ca detine locuri de munca si activitati dintre cele prezumate in anexele ordinului a fi supuse unui risc profesional de afectare a sanatatii organismului. De asemenea, in acest context, angajatorul a putut solicita eventuala completare a listelor din anexa cu noi activitati sau locuri de munca.
2. incheierea unui acord intre angajator si sindicat cu privire la nominalizarea salariatilor care desfasoara activitate la locurile de munca evaluate si avizate pentru incadrare in grupele I si a II-a de munca, precum si masurarea timpului din programul de lucru in care desfasoara astfel de activitati, tinandu-se seama de conditiile deosebite de munca concrete in care isi desfasoara activitatea (nivelul noxelor existente, conditii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.), stabilite pentru angajator in prima etapa. Pentru incadrarea in grupa I este necesar ca personalul sa lucreze in locurile de munca corespunzatoare cel putin 50% din timpul efectiv lucrat, iar pentru incadrarea in grupa a II-a de munca cel putin 70% din programul de lucru (art. 7 din ordin).
3. emiterea unui act administrativ de catre unitate (proces-verbal, decizie, tabel, hotararea consiliului de administratie si a sindicatului privind nominalizarea persoanelor incadrate in grupe superioare de munca, pontajele lunare, registrul de evidenta a intrarilor in subteran etc.) ce reprezinta
   documentul care probeaza incadrarea in vederea recunoasterii efectelor pe planul drepturilor de pensie si care trebuie sa indeplineasca conditia de a fi verificabil.

A mai retinut ICCJ ca
premisa derularii acestei proceduri in fata instantei este ca tipul de activitate sa se regaseasca in anexele 1 si 2 ale variantei consolidate a ordinului.
Aceasta premisa confera, celui care a desfasurat activitatea respectiva, dreptul de a obtine recunoasterea faptului ca a lucrat in conditii deosebite fata de cele normale, astfel ca efortul suplimentar depus in aceste conditii creeaza o vocatie la acordarea unor facilitati la deschiderea drepturilor de pensie.

Asadar, numai in aceasta situatie premisa, respectiv a ocuparii unui loc de munca sau a desfasurarii unei activitati dintre cele enumerate limitativ in listele anexe ale Ordinului nr. 50/1990 sau ale Ordinului nr. 125/1990,
poate fi suplinita, pe cale jurisdictionala,
intr-un litigiu promovat de fostul salariat in contradictoriu cu angajatorul si calificat ca un conflict supus jurisdictiei muncii,
neparcurgerea procedurii legale de incadrare a salariatilor in conditii deosebite de munca corespunzatoare grupei I sau a II-a de munca,
fie pentru ca angajatorul a considerat ca locurile de munca din unitate nu indeplinesc astfel de conditii, fie pentru ca a ignorat aplicarea legii (nu a intreprins demersurile care se refera la procedura de evaluare a acestor locuri de munca) pe perioada de valabilitate a ordinului.

Or, fostul angajator al apelantului
a parcurs procedura legala de incadrare a salariatilor in conditii deosebite de munca corespunzatoare grupei I sau a II-a de munca,
iar activitatea desfasurata de apelant in perioada 01.03.1990-01.04.2001, cand a lucrat ca lacatus mecanic-termist la SC „Y.” S.A., nu a fost incadrata in grupa a II-a de munca.

In consecinta, fata de considerentele expuse, avand in vedere si dispozitiile art. 480 alin. 1 Cod procedura civila, se respinge apelul si se pastreaza sentinta.