Pensii.Nesolutionarea de catre Comisia de Contestatii Pensii, in termenul legal, de 45 de zile, prevazut de art. 150 alin.3 din Legea nr.263/2010, a contestatiei formulate conform art.149 alin.1 din Legea nr.263/2010.Formularea, in acest context,  a contestatiei in instanta.Admisibilitate.

 

Legea nr.263/2010, art.149 alin.1 si 2,  art. 150 alin. 3 si 4, art.151 alin.2

 

Comisia de Contestatii Pensii care functioneaza in cadrul Ministerului Apararii Nationale nu a emis in termenul legal, o hotarare care sa poata fi contestata in fata instantei conform art.151 alin.2 din Legea nr.263/2010, situatie ce  l-a indreptatit pe contestator sa se adreseze instantei de judecata, contestatia adresata instantei de fond, astfel cum a fost completata,  nefiind, in acest context prematur formulata, astfel cum gresit a conchis prima instanta.

 

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia I Civila,

Decizia civila nr. 718 din 19 martie 2013

 

Prin contestatia inregistrata pe rolul Tribunalului Prahova, contestatorul  ....in numele si pentru membrul sau ..., a solicitat, in contradictoriu cu intimatii ..., anularea hotararii Comisiei de solutionare a contestatiilor din cadrul Ministerului Apararii Nationale, astfel cum este mentionata in anexa nr.1 a cererii, anularea deciziei de revizuire a pensiei contestate nr.53876/07.12.2011, mentinerea deciziei de stabilire a cuantumului pensiei nr.098986/07.01.2003,  decizie emisa in temeiul Legii nr.164/ 2001, platita in luna decembrie 2010, obligarea intimatei la plata diferentei dintre pensia de serviciu stabilita conform Legii nr.164/2001 platita in luna decembrie 2010 si pensia revizuita conform Legii nr.119/2010, HG nr.735 /2010 si OUG nr.1/2011 de la data platii si pana la repunerea in plata a pensiei initiale, precum si obligarea intimatei la plata dobanzii legale si a indicelui de inflatie aferenta sumelor reprezentand diferenta dintre cele doua decizii, dobanda calculata pana la data platii efective a pensiei initiale, cu cheltuieli de judecata.

In subsidiar, contestatorul a invederat ca intelege sa conteste cuantumul pensiei stabilit in urma revizuirii, ca urmare a aplicarii gresite a dispozitiilor legale in vigoare, conform precizarilor din contestatia adresata comisiei de contestatii din cadrul ministerului.

In motivarea contestatiei, s-a aratat ca

desi membrul de sindicat s-a adresat in termen legal comisiei de contestatii din cadrul Ministerului Apararii Nationale, organul abilitat sa raspunda sesizarii nu a formulat niciun raspuns, ceea ce echivaleaza cu respingerea contestatiei formulate, astfel ca dupa expirarea termenului in care Comisia de Contestatii ar fi trebuit sa emita o hotarare, cel indreptatit se poate adresa instantei de judecata.

S-a mentionat ca deciziile de recalculare a pensiei au fost emise in temeiul dispozitiilor HG nr.735/21.07.2010, iar in decizia de revizuire contestata, se arata in mod eronat ca aceasta ar fi fost emisa numai in temeiul Legii nr.119/2011, in conditiile in care in chiar cuprinsul deciziei de recalculare se indica drept temei HG nr.735/2010.

S-a sustinut in continuare ca prin sentinta civila  nr.338/2010 pronuntata de Curtea de Apel Cluj s-a dispus suspendarea executarii HG nr.735/2010 pana la pronuntarea instantei de fond, solutie  ramasa definitiva conform deciziei nr.38/07.01.2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, astfel ca emiterea deciziei de recalculare s-a facut in baza unui act normativ lipsit de orice temei juridic, in temeiul sentintei indicate, fapt ce este de natura sa determine nelegalitatea deciziei de revizuire contestate si a cuantumului pensiei stabilit in urma revizuirii.

S-a invederat ca decizia de revizuire emisa este lovita de nulitate absoluta intrucat ar trebui revizuita o decizie de recalculare emisa in mod legal.

S-a aratat  ca normele Legii nr.119/2010 contravin prevederilor art.1 din Protocolul nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, membrii SCMD beneficiind de un drept de proprietate asupra pensiei a carei recalculare a fost dispusa, instanta fiind obligata, conform art.20 alin.2 din Constitutia Romaniei, sa faca aplicarea directa a reglementarilor internationale.

In continuare, s-a facut pe larg trimitere la cele statuate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in jurisprudenta acesteia, cu privire la domeniul de aplicare a art.1 al Protocolului nr.1 aditional la Conventie,  aratandu-se ca ingerinta nu este impusa de o cauza de utilitate publica si ca nu se respecta cerinta proportionalitatii ingerintei cu scopul legitim urmarit.

S-a sustinut ca OUG nr.1/2011 nu ofera membrului de sindicat posibilitatea de a obtine despagubiri pentru privarea de proprietate in cauza, iar lipsa totala a despagubirilor nu se poate justifica, reducerea pensiei si imposibilitatea recuperarii vreodata a sumelor de bani aferente procentului de reducere rupand justul echilibru ce trebuie pastrat intre protectia proprietatii si cerintele interesului general.

Totodata, s-a aratat ca masura revizuirii pensiei stabilita prin legi speciale incalca principiul neretroactivitatii legii prevazut de art.15 alin.2 din Constitutia Romaniei, facandu-se trimitere si la o serie de decizii ale Curtii Constitutionale privitoare la principiul neretroactivitatii, masurile propuse avand caracter civil, astfel ca ele nu puteau viza decat cazurile care se vor ivi dupa intrarea in vigoare si nu pe cele deja existente.

De asemenea, s-a invederat ca prin revizuirea pensiei se incalca principiul dreptului castigat, principiu care, chiar daca nu are o consacrare legala, are o constructie jurisprudentiala.

S-a mai aratat ca potrivit art.1 alin.4 din OUG nr.1/2011, in cazul pensiilor prevazute la alin.1, pentru care, cel mai tarziu pana la 31.10.2011, nu pot fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizeaza cuantumul soldei de grad si al soldei de functie minime corespunzatoare gradului militar detinut, conform anexei nr.1, dar nu mai putin de salariul mediu brut pe economie, ceea ce inseamna ca, in masura in care din vina statului roman, prin intermediul institutiilor sale, nu se poate reconstitui venitul lunar pe care contestatorul l-a realizat, acesta este depunctat, utilizandu-se cuantumul soldei de grad si al soldei de functie minime, ceea ce reprezinta o incalcare a dreptului de proprietate si a principiului drepturilor castigate.

In subsidiar, a fost contestat cuantumul pensiei stabilit prin decizia de revizuire sustinandu-se ca decizia nu cuprinde primele ce au fost acordate contestatorului de-a lungul timpului - de 1 mai si 23 august, ce se acordau pana in anul 1989, primele acordate prin lege in perioada 1989 si pana la iesirea acestuia la pensie, al treisprezecelea salariu si nu s-a luat in calcul grupa de munca in care a lucrat contestatorul de-a lungul timpului.

La data de 08.05.2012, contestatorul a formulat cerere completatoare, prin care a mentionat ca intelege sa conteste si decizia de revizuire a pensiei nr. 53876/08.02.2012, ce a fost emisa ulterior emiterii deciziei contestate initial.S-a sustinut ca si decizia de revizuire a pensiei din 08.02.2012 a fost contestata la Comisia de Contestatii, fiind indeplinita procedura prealabila conform art.149 alin.1 din Legea nr.263/2010, iar cum in termenul legal de 45 de zile prev.de art.150 alin.4 din lege nu s-a primit un raspuns la contestatia formulata, aceasta lipsa a fost apreciata ca un raspuns negativ, formulandu-se contestatia in instanta.

 Intimatul ... a formulat intampinare, prin care a invocat exceptia prematuritatii formularii actiunii, solicitand respingerea actiunii ca prematura.

S-a sustinut ca actiunea este prematura deoarece nu este indreptata impotriva unei decizii/hotarari emise de Comisia de contestatii pensii din cadrul Ministerului Apararii Nationale, ci impotriva unei decizii de revizuire a pensiei emisa de Casa Sectoriala de Pensii a MAN.

Au mai fost invocate prevederile art.22 din Metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala cuprinsa in anexa nr.3 la OUG nr.1/2011, precum si ale art.149 alin.2 din Legea nr.263/2010 si ale art.153 lit.d din Legea nr.263/2010, la al caror continut s-a facut referire, in raport de care s-a cerut admiterea exceptiei si respingerea actiunii ca prematura.

Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata pentru motivele pe larg expuse in cuprinsul intampinarii.

Pe baza probatoriilor cu inscrisuri administrate in cauza, prin sentinta civila nr.4597 din 19.09.2012, Tribunalul Prahova a admis exceptia prematuritatii introducerii contestatiei completate, invocata prin intampinare de intimatul ...  si a respins contestatia completata ca prematur formulata.

Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut, in esenta, analizand cu prioritate, conform art.137 alin.1 Cod pr.civila, exceptia invocata, ca potrivit art.149 alin.1 din Legea nr.263/2010, „deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii si de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, in termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrala de Contestatii, respectiv la comisiile de contestatii care functioneaza in cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii”, iar potrivit alin.2, „procedura de examinare a deciziilor supuse contestarii reprezinta procedura administrativa prealabila, obligatorie, fara caracter jurisdictional.”

S-a mai retinut ca art.150 alin.3 din acelasi act normativ statueaza ca  „in solutionarea contestatiilor, Comisia Centrala de Contestatii si comisiile de contestatii care functioneaza in cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii adopta hotarari”, iar potrivit art.151 alin.2, „hotararile prevazute la art. 150 alin.3 pot fi atacate la instanta judecatoreasca competenta, in termen de 30 de zile de la comunicare.”

S-a concluzionat  de catre tribunal ca inainte de sesizarea instantei de judecata in legatura cu nelegalitatea sau netemeinicia deciziilor de pensionare emise incepand cu data de 01.01.2011, beneficiarul unei astfel de decizii trebuia sa parcurga procedura prealabila obligatorie prevazuta de dispozitiile Legii nr.263/2010, procedura care se finaliza cu adoptarea unei hotarari de catre Comisia Centrala de Contestatii sau comisiile de contestatii care functioneaza in cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii.

In speta, a constatat instanta de fond, desi membrul de sindicat ... a sesizat Comisia de Contestatii din cadrul Ministerului Apararii Nationale cu nemultumirile sale legate de modalitatea in care s-a procedat la stabilirea cuantumului pensiei ca urmare a emiterii deciziilor de revizuire contestate, contestatiile respective nu au fost analizate de aceasta comisie, astfel incat, nefiind adoptata o hotarare conform art.150 alin.3 din Legea nr.263/2010, s-a conchis ca prezenta contestatie apare ca fiind prematur formulata.

Impotriva sentintei primei instante a declarat recurs contestatorul ... in numele membrului de sindicat BG, criticand-o ca nelegala si netemeinica, invocand disp.art.304 pct.9 Cod pr.civila.

S-a aratat ca instanta de fond a retinut in mod gresit faptul ca actiunea a fost introdusa prematur, raportat la dispozitiile OUG nr. 1/2011 coroborate cu prevederile Legii nr. 119/2010 si ale Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Deciziile contestate au fost emise la data de 01.01.2011, deci legea aplicabila in cauza dedusa judecatii este Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

S-a sustinut ca din actele de la dosar, rezulta ca s-a formulat contestatie in termenul legal de la comunicarea deciziei, la Comisia de contestatii care functioneaza in cadrul Ministerului, in temeiul dispozitiilor art. 149 alin.1 din Legea nr. 263/2010, potrivit carora „deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii si de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, in termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrala de Contestatii respectiv la comisiile de contestatii care functioneaza in cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii.”

In termenul legal de 45 zile de la momentul inregistrarii contestatiei, potrivit dispozitiilor art. 149 alin. Legea nr. 263/2010, Comisia de contestatii nu a solutionat contestatia, in sensul ca nu a analizat si nu a raspuns tuturor criticilor formulate in ceea ce priveste modalitatea si corectitudinea calcularii cuantumului pensiei.

S-a mai aratat ca prin contestarea la Comisia de contestatii din cadrul Ministerului Apararii Nationale, s-a indeplinit procedura prealabila prevazuta de dispozitiile art.149 alin. 2 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, potrivit carora „procedura de examinare a deciziilor supuse contestarii reprezinta procedura administrativa prealabila, obligatorie, fara caracter jurisdictional.”

Prin decizia nr.718 din 19.03.2013, Curtea de Apel Ploiesti a admis recursul si a casat sentinta cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta de fond.

            Pentru a decide astfel, instanta de control judiciar a retinut ca in conformitate cu disp. art.149  alin.1 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, act normativ in vigoare la momentul emiterii deciziilor de revizuire contestate in cauza, deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii si de casele sectoriale de pensii pot fi contestate, in termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrala de Contestatii, respectiv la comisiile de contestatii care functioneaza in cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii, procedura de examinare a deciziilor supuse contestarii reprezentand procedura administrativa prealabila obligatorie, fara caracter jurisdictional, potrivit alin.2 al art.149 din Legea nr.263/2010.

De asemenea, s-a retinut ca potrivit art. 150 alin. 3 si 4 din Legea nr.263/2010, in solutionarea contestatiilor, Comisia Centrala de Contestatii, respectiv  comisiile de contestatii care functioneaza in cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii adopta hotarari, iar termenul de solutionare a contestatiei este de 45 de zile de la data inregistrarii acesteia.

In fine, hotararile Comisiei Centrale de Contestatii, respectiv ale comisiilor de contestatii care functioneaza in cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii pot fi atacate la instanta judecatoreasca competenta, in termen de 30 de zile de la comunicare, potrivit  art.151 alin.2 din Legea nr.263/2010.

Din cuprinsul dispozitiilor legale sus-enuntate, a conchis instanta de recurs, rezulta, incontestabil, ca impotriva deciziilor de revizuire a pensiei contestate in cauza, era necesar a se formula, mai intai,  contestatie la Comisia de contestatii care functioneaza in cadrul Ministerului Apararii Nationale, demers pe care membrul de sindicat in numele caruia a fost formulata contestatia de fata, l-a facut, cu respectarea termenului legal, neprimind niciun fel de raspuns pana la data introducerii contestatiei in instanta, respectiv pana la data depunerii cererii completatoare, din data de 08.05.2012, privind cea de-a doua decizie de revizuire a pensiei contestata, nr.53876/08.02.2012,  desi termenul de solutionare a contestatiei este de 45 de zile de la data inregistrarii acesteia.

Comisia de Contestatii Pensii care functioneaza in cadrul Ministerului Apararii Nationale nu a emis, deci, in termenul legal, o hotarare care sa poata fi contestata in fata instantei conform art.151 alin.2 din Legea nr.263/2010, situatie ce  l-a indreptatit pe contestator sa se adreseze instantei de judecata, contestatia adresata instantei de fond, astfel cum a fost completata,  nefiind, in acest context prematur formulata, astfel cum gresit a conchis prima instanta.

S-a aratat ca abia la data de 04.01.2013, mult peste termenul legal de 45 de zile prevazut de art.150 alin.3 din Legea nr.263/2010,  Comisia de Contestatii Pensii din cadrul Ministerului Apararii Nationale a emis hotararea nr.15757, depusa in copie la dosar in recurs de catre recurent, prin care contestatia formulata a fost respinsa ca neintemeiata.

De altfel, a retinut instanta de control judiciar, prin decizia nr.956/13.11.2012, publicata in Monitorul Oficial nr.838/12.12.2012, Curtea Constitutionala a constatat ca dispozitiile art.151 alin.2 din Legea nr.263/2010, ce au format obiectul exceptiei de neconstitutionalitate ridicate de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate in Rezerva si in Retragere in mai multe dosare ale Curtii de Apel Bacau si intr-un dosar al Curtii de Apel Ploiesti, sunt constitutionale in masura in care se interpreteaza ca nesolutionarea contestatiilor si necomunicarea in termenul legal a hotararilor Comisiei Centrale de Contestatii, respectiv ale comisiilor de contestatii care functioneaza in cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii nu impiedica accesul la justitie.

S-a retinut in motivarea deciziei sus-mentionate, ca unele instante de judecata interpreteaza prevederile art. 151 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 ca un obstacol de a se adresa justitiei nu doar in situatia in care contestatarul nu a parcurs procedura administrativa prealabila obligatorie, ci si in cazul in care acesta a facut toate demersurile necesare, dar comisia de contestatii nu a solutionat cererea in termenul legal, constatandu-se ca  textul de lege in discutie, prin redactarea sa lacunara, da posibilitatea unei astfel de interpretari ce are drept consecinta incalcarea dreptului fundamental de acces liber la justitie.

De asemenea, s-a mai aratat ca prin decizia nr. 953 din 19.12.2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 53 din 23.01.2007, Curtea Constitutionala a statuat ca existenta oricarui impediment administrativ, care nu are o justificare obiectiva sau rationala si care ar putea pana la urma sa nege accesul liber la justitie, incalca in mod flagrant prevederile art. 21 alin. 1 - 3 din Constitutie.

A mai retinut Curtea Constitutionala ca prevederea dreptului de acces la justitie, in conditiile in care acesta poate fi obstructionat sau amanat fara termen din motive imputabile unui organ administrativ, poate pune in discutie afectarea acestui drept ori chiar lipsirea sa de substanta, iar  imprejurarile care pot aduce atingere dreptului de acces liber la justitie trebuie cautate nu doar in modul de reglementare a acestui drept, ci si in modalitatea prin care, in practica, acesta se poate realiza in functie de conditiile existente. Facand trimitere la rationamentul Curtii Europene a Drepturilor Omului statuat inca din anul 1979 in Hotararea pronuntata in Cauza Airey contra Irlandei, instanta de contencios constitutional a retinut ca, asemenea Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Constitutia Romaniei nu are ca scop sa apere drepturi teoretice sau iluzorii, ci concrete si efective.

Or, a aratat Curtea Constitutionala, interpretarea data dispozitiilor art. 151 alin.2 din Legea nr. 263/2010, in sensul ca acestea ar putea amana fara limita de timp realizarea drepturilor titularilor dreptului de pensie, poate fi privita, fara indoiala, ca o atingere a dreptului de care acestia trebuie sa se bucure potrivit art. 21 din Constitutie, apreciindu-se de catre instanta de contencios constitutional ca inlaturarea oricarei posibile interpretari a legii de natura sa limiteze accesul liber la justitie se impune cu atat mai mult in contextul avut in vedere cu cat acesta priveste realizarea dreptului la pensie.

A concluzionat Curtea Constitutionala in cuprinsul deciziei nr.956/13.11.2012, mai sus mentionate, care este care este  general obligatorie de la data publicarii, conform art.147 alin.4 din Constitutia Romaniei,  ca dispozitiile art. 151 alin.2 din Legea nr. 263/2010 sunt constitutionale in masura in care se interpreteaza ca nesolutionarea contestatiilor si necomunicarea in termenul legal a hotararilor Comisiei Centrale de Contestatii, respectiv ale comisiilor de contestatii care functioneaza in cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii nu impiedica accesul la justitie.

Pentru considerentele ce preced, Curtea a privit recursul ca fondat, astfel incat in baza art.312 alin.1 C.proc.civ. l-a admis, in cauza fiind incidente disp.art.304 pct.9 Cod pr.civila, iar conform art.312 alin.2, 3 si 5 Cod pr.civila a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta de fond.

                   
( Vera Andrea Popescu )