Organele profesiei de avocat

Organele profesiei de avocat

Sediul materiei:
Legea nr.51/1995, art.49-70, art.88.
Statutul profesiei de avocat, art.62, art.86 ind.1, art.88, art.269-275.

A. Baroul

Baroul este persoană juridică de interes public, constituit din toţi avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor, cu patrimoniu propriu şi organizare de sine stătătoare.
Sediul baroului este în oraşul de reşedinţă al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti.
Fiecare barou are un buget propriu. Contribuţia avocaţilor la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului.
Cuantumul contribuţiei va fi stabilit prin decizia consiliului baroului, în raport cu prevederile bugetului propriu şi cu hotărârile Congresului avocaţilor. Decizia consiliului baroului va fi adusă la cunoştinţa avocaţilor înscrişi în tabloul avocaţilor baroului cu drept de exercitare a profesiei, cu cel puţin 30 de zile înainte de punerea sa în aplicare.
Patrimoniul baroului poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.

Organele de conducere ale baroului sunt:
a) adunarea generală;
b) consiliul;
c) decanul.
În cadrul baroului se constituie şi funcţionează:
a) comisia de cenzori;
b) comisia de disciplină.
Adunarea generală a baroului poate fi, în condiţiile legii, ordinară şi extraordinară.
Data la care are loc adunarea generală ordinară se stabileşte de către consiliul baroului în prima şedinţă din luna ianuarie a fiecărui an.
Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de comisia de cenzori a baroului, precum şi la cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului.
Organizarea adunării generale ordinare sau extraordinare este în sarcina consiliului baroului.
Neîndeplinirea obligaţiei de organizare a adunării generale atrage răspunderea disciplinară a celor vinovaţi.
Odată cu convocarea adunării generale se stabileşte şi ordinea de zi. Avocaţii cu drept de a participa la şedinţele adunării generale pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi. Propunerile vor fi depuse în scris la barou cu cel puţin 5 zile înainte de data la care a fost convocată adunarea generală.
Ordinea de zi va fi supusă spre aprobare prin vot deschis adunării generale.
Înscrierile la cuvânt se vor face înaintea începerii dezbaterii fiecărui punct al ordinii de zi. Orice înscriere ulterioară acestui moment va fi luată în considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunării generale.
Adunarea generală este legal constituită numai cu participarea majorităţii avocaţilor care au dreptul de a participa la adunarea generală.
În cazul în care numărul legal nu este întrunit, prezidiul adunării generale va consemna această împrejurare într-un proces-verbal şi va stabili data următoarei adunări generale în prezenţa avocaţilor participanţi la adunare. Data noii adunări nu va putea fi mai târziu de 15 zile de la data primei adunări; consiliul baroului va convoca noua adunare generală cu cel puţin 7 zile înainte de data fixată.
Cea de-a doua adunare generală este legal constituită cu participarea a cel puţin o treime din numărul total al membrilor săi.
Dispoziţiile nu se aplică în cazul adunărilor generale de alegere a organelor de conducere ale barourilor care au în evidenţă până la 500 de avocaţi cu drept de exercitare a profesiei. În cazul acestor barouri, în situaţia în care cvorumul adunării generale de alegere a organelor de conducere ale baroului nu este legal constituit, consiliul baroului va stabili data la care se convoacă o nouă adunare generală de alegere a organelor de conducere ale baroului, cu respectarea regulamentului de organizare a alegerilor.
Participarea la adunarea generală de alegere a organelor de conducere ale baroului se face personal. Exercitarea dreptului de vot nu poate fi delegată.
Cu cel puţin 60 de zile anterior datei desfăşurării alegerilor, consiliile barourilor vor adopta regulamentul de organizare a alegerilor organelor de conducere ale baroului. Regulamentul va rămâne definitiv în termen de 15 zile de la data afişării sale la secretariatul baroului sau/şi pe pagina web a baroului.
Hotărârile adunării generale, inclusiv cele ale adunărilor elective, se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care Legea prevede alt cvorum de şedinţă şi de vot.
În regulamentul pentru organizarea adunării elective se poate prevedea ca exprimarea votului să poată fi făcută în formă electronică, cu respectarea dispoziţiilor legale privind cvorumul.
Secretarul adunării generale va redacta procesul verbal, care va cuprinde:
a) modul în care a fost convocată adunarea generală şi caracterul ordinar sau extraordinar al acesteia;
b) anul, luna, ziua, ora şi locul unde se desfăşoară adunarea generală;
c) numărul membrilor prezenţi;
d) componenţa prezidiului adunării generale;
e) ordinea de zi votată de adunarea generală;
f) luările de cuvânt;
g) hotărârile, rezoluţiile şi moţiunile adoptate;
h) orice alte activităţi desfăşurate în adunarea generală.
Procesul-verbal va purta semnăturile membrilor prezidiului adunării generale.
Procesul-verbal va fi înregistrat şi depus la barou, putând fi consultat de membrii baroului şi de U.N.B.R.
Adunarea generală a baroului adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru membrii baroului, în condiţiile prevăzute de Lege şi de statut.
De asemenea, adunarea generală poate adopta rezoluţii şi moţiuni.
Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, aleşi pe o perioadă de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 8 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit.
Nu pot face parte din consiliul baroului avocaţii care au datorii scadente privind taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului U.N.B.R. şi al baroului, precum şi a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaţilor din România şi ale filialelor.

Numărul consilierilor este proporţional cu numărul membrilor baroului înscrişi în tabloul avocaţilor, după cum urmează:
a) 5 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 50 de avocaţi;
b) 7 consilieri pentru barourile cu un număr de avocaţi cuprins între 51 şi 100;
c) 9 consilieri pentru barourile cu un număr de avocaţi cuprins între 101 şi 200;
d) 11 consilieri pentru barourile cu un număr de avocaţi cuprins între 201 şi 500;
e) 13 consilieri pentru barourile cu un număr de avocaţi cuprins între 501 şi 1.000;
f) 15 consilieri pentru barourile cu peste 1.001 de avocaţi.
În numărul total al membrilor consiliului sunt cuprinşi decanul şi prodecanul.
Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe departamente de activitate ale consiliului baroului.
Adunarea generală a baroului poate hotărî alegerea unor consilieri supleanţi. În caz de încetare a mandatului de consilier ales, consilierii supleanţi vor completa consiliul baroului în ordinea numărului de voturi obţinut la alegeri pentru perioada de mandat rămasă vacantă.
Comisia de cenzori este formată dintr-un număr impar de membri, dar cel puţin 3, aleşi pe o perioadă de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 8 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit.
Alegerea membrilor comisiei de cenzori va urmări, în măsura situaţiei concrete a fiecărui barou, ca cel puţin unul dintre aceştia să aibă studii economice. Dacă volumul de activitate al comisiei de cenzori, propriu baroului, o impune, adunarea generală va stabili şi condiţiile remunerării acestora.
Conducerea activităţii şi reprezentarea comisiei de cenzori în faţa organelor profesiei şi în raporturile cu autorităţile publice se fac de către preşedintele acesteia, ales cu majoritate de voturi din rândul membrilor săi.
Comisia de cenzori are ca atribuţii principale supravegherea gestiunii baroului, verificarea legalităţii întocmirii situaţiilor financiare şi a concordanţei lor cu registrele, verificarea regularităţii ţinerii acestor registre, verificarea concordanţei efectuării cheltuielilor cu destinaţia aprobată de organele profesiei.
În exercitarea atribuţiilor, comisia de cenzori întocmeşte rapoarte, proceseverbale de verificare a gestiunii şi note de propuneri, acte ce vor fi prezentate de îndată decanului şi/sau consiliului baroului.
În situaţii de necesitate temeinic argumentată, în exercitarea atribuţiilor şi în îndeplinirea sarcinilor sale, comisia de cenzori poate recurge la serviciile unui contabil autorizat, expert contabil sau auditor extern, terţi care îşi pot desfăşura activitatea individual ori în forme asociative.
Consiliul baroului se întruneşte în şedinţă cel puţin o dată pe lună, la sediul baroului.
Lucrările şedinţei se consemnează în registrul de procese-verbale şi se semnează de toţi consilierii prezenţi la şedinţă. Registrul poate fi consultat de către avocaţii interesaţi şi de organele U.N.B.R.
În exercitarea atribuţiilor sale, consiliul baroului adoptă decizii şi hotărâri.
Decanul baroului este ales de adunarea generală a baroului dintre avocaţii definitivi cu o vechime în profesie de cel puţin 10 ani. Acesta trebuie să fie membru al baroului de cel puţin 5 ani.
În exercitarea atribuţiilor sale, decanul emite decizii. Acestea se consemnează întrun registru special, ţinut la sediul baroului, care poate fi consultat de către orice avocat interesat şi de organele U.N.B.R.
Comunicarea răspunsurilor la cererile formulate de avocaţi se va realiza în aceeaşi modalitate prin care aceste cereri au fost transmise baroului, respectiv prin înscris original, expediat prin poştă, prin comunicare fax sau prin email. În mod similar se va proceda în privinţa comunicării soluţiilor adoptate de consiliul baroului în baza unor sesizări sau petiţii formulate de alte persoane, fizice sau juridice.
Orice litigiu între membrii baroului în legătură cu exercitarea profesiei va fi adus la cunoştinţa decanului.
Decanul va încerca medierea în vederea soluţionării amiabile a litigiului.
Prevederile privind procedura medierii şi a arbitrajului din statut se aplică în mod corespunzător.
Hotărârile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul U.N.B.R. numai pentru motive de nelegalitate ori de încălcare a prevederilor prezentului statut, cu respectarea autonomiei baroului.
Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului, în termen de 15 zile de la data comunicării.

B. U.N.B.R.

Toate barourile din România înfiinţate potrivit legilor privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat sunt membre de drept ale U.N.B.R. Niciun barou nu poate funcţiona în afara U.N.B.R.
U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, înfiinţată prin Lege, cu patrimoniu propriu şi organizare de sine stătătoare.
Bugetul U.N.B.R. se formează din contribuţia barourilor, în cotele stabilite de Congresul avocaţilor. Contribuţia barourilor la formarea bugetului U.N.B.R. se stabileşte în raport cu numărul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei înscrişi în tabloul avocaţilor barourilor şi se virează lunar, în contul special constituit în acest scop, din cotele de contribuţie achitate de avocaţi în contul barourilor.
Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit şi în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.

Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
a) Congresul avocaţilor;
b) Consiliul U.N.B.R.;
c) Comisia permanentă a U.N.B.R.;
d) preşedintele U.N.B.R.
În cadrul U.N.B.R. se constituie şi funcţionează:
a) Comisia centrală de cenzori;
b) Comisia centrală de disciplină.
Avocaţii care formează organele de conducere ale U.N.B.R. sunt avocaţi definitivi, cu o vechime neîntreruptă în profesie de minimum 8 ani.
La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, în calitate de delegaţi, şi avocaţi care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute mai sus.
Congresul avocaţilor este organul suprem de conducere a profesiei de avocat.
Hotărârile adoptate de Congresul avocaţilor sunt definitive şi obligatorii pentru toate organele profesiei şi pentru toţi avocaţii.
Congresul avocaţilor se convoacă anual de către Consiliul U.N.B.R., prin preşedintele U.N.B.R.
Congresul extraordinar al avocaţilor se convoacă de către preşedintele U.N.B.R. ori de câte ori este nevoie sau la cererea a cel puţin o treime din numărul total al barourilor.
Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora şi locul desfăşurării Congresului avocaţilor şi ordinea de zi a acestuia.
Decanii barourilor şi membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de drept ai Congresului avocaţilor.
Din Congresul avocaţilor fac parte şi delegaţii aleşi de adunările generale ale barourilor, conform normei de reprezentare de un delegat la 200 de avocaţi.

Numărul de delegaţi se calculează după cum urmează:
a) un delegat pentru barourile care au până la 200 de avocaţi;
b) 2 delegaţi pentru barourile care au între 201 şi 400 de avocaţi;
c) 3 delegaţi pentru barourile care au între 401 şi 600 de avocaţi şi aşa mai departe.
Lucrările Congresului avocaţilor sunt conduse de către preşedintele U.N.B.R., împreună cu un prezidiu format din 8 avocaţi, ales prin vot deschis.
Congresul avocaţilor va alege un secretariat compus din 3 avocaţi.
Hotărârile, rezoluţiile şi moţiunile se adoptă prin vot deschis.
Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul avocaţilor alege o comisie de numărare a voturilor dintre delegaţii care nu candidează, compusă din minimum 5 membri. Votul secret se exprimă prin buletine de vot introduse în urne sigilate. Pe buletinul de vot se menţionează: numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează şi baroul din care face parte.
Votul „pentru” se realizează prin lăsarea intactă a numelui şi prenumelui candidatului dorit; votul „contra” se exprimă prin ştergerea numelui şi a prenumelui persoanei propuse.
Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de Congresul avocaţilor, cele care nu poartă ştampila de control, precum şi buletinele pe care numărul candidaţilor votaţi „pentru” este mai mare decât numărul funcţiilor pentru care se candidează.
Congresul avocaţilor alege Consiliul U.N.B.R.

Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor şi din reprezentanţi ai barourilor, aleşi de Congres, potrivit următoarei norme de reprezentare:
a) un reprezentant pentru barourile care au până la 500 de avocaţi;
b) 2 reprezentanţi pentru barourile care au peste 500 de avocaţi şi câte 2 reprezentanţi pentru fiecare mie care depăşeşte prima mie de avocaţi.
Consiliul U.N.B.R. se convoacă trimestrial în şedinţe ordinare sau, în situaţii excepţionale, în şedinţe extraordinare de către preşedintele U.N.B.R. Preşedintele U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R. şi la cererea a cel puţin o treime din numărul membrilor Consiliului U.N.B.R.
Conducerea şedinţelor Consiliului U.N.B.R. revine preşedintelui acestuia, asistat de către vicepreşedinţi şi alţi 3 consilieri.
Consiliul U.N.B.R. îşi desfăşoară activitatea în comisii de lucru şi în plen, potrivit regulamentului de desfăşurare a şedinţei Consiliului U.N.B.R., adoptat de către acesta.
Consiliul U.N.B.R. adoptă decizii şi hotărâri obligatorii. La cererea majorităţii barourilor, hotărârile Consiliului U.N.B.R. pot fi atacate, pentru nelegalitate, la Congresul avocaţilor, în prima sa şedinţă.
Comisia permanentă a U.N.B.R. se întruneşte înaintea şedinţelor Consiliului U.N.B.R. şi ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui U.N.B.R.
Comisia permanentă a U.N.B.R. asigură activitatea permanentă a U.N.B.R. şedinţele Comisiei permanente a U.N.B.R. sunt conduse de preşedintele U.N.B.R.
În desfăşurarea activităţii curente, Comisia permanentă a U.N.B.R. emite decizii şi dispoziţii, în condiţiile prevăzute de lege. Deciziile şi dispoziţiile au caracter obligatoriu şi pot fi atacate cu plângere de către cei interesaţi, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
În cadrul U.N.B.R. se constituie şi funcţionează un aparat tehnic administrativ, conform hotărârii Comisiei permanente a U.N.B.R.
Plângerea introdusă împotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensivă de executare, cu excepţia cazurilor prevăzute de Lege şi de statut.
Organul competent să soluţioneze plângerea poate, pentru motive bine întemeiate, să dispună suspendarea efectelor actului atacat până la soluţionarea plângerii.
La cererea avocatului, Comisia permanentă a U.N.B.R. are obligaţia să apere reputaţia profesională a acestuia, dacă cercetările întreprinse şi propunerile înaintate de consiliul baroului din care face parte avocatul fundamentează acest demers.