Nulitatea persoanei juridice

Nulitatea persoanei juridice

Nulitatea unei persoane juridice poate fi constatată sau declarată de instanța judecătorească numai atunci când:

1. lipsește actul de înființare sau nu a fost încheiat în forma autentică în situațiile anume prevăzute de lege; nerespectarea acestei dispoziții se sancționează cu nulitatea absolută.
2. toți fondatorii sau asociații au fost, potrivit legii, incapabili, la data înființării persoanei juridice;
3. obiectul de activitate este ilicit, contrar ordinii publice ori bunelor moravuri; nerespectarea acestei dispoziții se sancționează cu nulitatea absolută.
4. lipsește autorizația administrativă necesară pentru înființarea acesteia; nerespectarea acestei dispoziții se sancționează cu nulitatea absolută.
5. actul de înființare nu prevede denumirea, sediul, obiectul de activitate; nerespectarea acestei dispoziții se sancționează cu nulitatea absolută.
6. actul de înființare nu prevede aporturile fondatorilor sau ale asociaților ori capitalul social subscris sau vărsat; nerespectarea acestei dispoziții se sancționează cu nulitatea absolută.
7. s-au încălcat dispozițiile legale privind patrimoniul inițial sau capitalul social minim, subscris și vărsat; nerespectarea acestei dispoziții se sancționează cu nulitatea absolută.
8. nu s-a respectat numărul minim de fondatori sau asociați prevăzut de lege;
9. au fost nesocotite alte dispoziții legale imperative prevăzute sub sancțiunea nulității actului de înființare a persoanei juridice.

Nulitatea relativă a persoanei juridice poate fi invocată în termen de un an de la data înregistrării sau înfiinţării acesteia, după caz.

Nulitatea absolută sau relativă a persoanei juridice se acoperă în toate cazurile, dacă, până la închiderea dezbaterilor în faţa primei instanţe de judecată, cauza de nulitate a fost înlăturată.

De la data la care hotărârea judecătorească de constatare sau declarare a nulităţii a devenit definitivă, persoana juridică încetează fără efect retroactiv şi intră în lichidare.

Prin hotărârea judecătorească de constatare sau declarare a nulităţii se numesc şi lichidatorii.

Hotărârea judecătorească definitivă se comunică, din oficiu, spre a fi notată în toate registrele publice în care persoana juridică a fost înregistrată sau, după caz, menţionată.

În toate cazurile, fondatorii sau asociaţii răspund, în condiţiile legii, pentru obligaţiile persoanei juridice care s-au născut în sarcina acesteia de la data înfiinţării ei şi până la data notării în registrele publice a hotărârii judecătoreşti definitivă.

Constatarea sau, după caz, declararea nulităţii nu aduce atingere actelor încheiate anterior în numele persoanei juridice de către organele de administrare, direct sau prin reprezentare, după caz.

Nici persoana juridică şi nici fondatorii sau asociaţii nu pot opune terţilor nulitatea acesteia, în afară de cazul în care se dovedeşte că aceştia cunoşteau cauza de nulitate la momentul încheierii actului.

Persoanele juridice sunt supuse înregistrării, dacă legile care le sunt aplicabile prevăd această înregistrare.

Prin înregistrare se înţelege înscrierea, înmatricularea sau, după caz, orice altă formalitate de publicitate prevăzută de lege, făcută în scopul dobândirii personalităţii juridice sau al luării în evidenţă a persoanelor juridice legal înfiinţate.

Înregistrarea se face la cerere sau, în cazurile anume prevăzute de lege, din oficiu.

Persoana juridică este obligată să verifice identitatea dintre textul actului constitutiv sau al statutului şi textul depus la registrul public şi cel apărut într-o publicaţie oficială. În caz de neconcordanţă, terţii pot opune persoanei juridice oricare dintre aceste texte, în afară de cazul în care se face dovada că ei cunoşteau textul depus la registru.

Dacă înregistrarea persoanei juridice are caracter constitutiv, persoana juridică nu se consideră legal înfiinţată cât timp înregistrarea nu a fost efectuată.

Dacă însă înregistrarea este cerută numai pentru opozabilitate faţă de terţi, actele sau faptele juridice făcute în numele sau în contul persoanei juridice, pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevăzută în acest scop de lege, nu pot fi opuse terţilor, în afară de cazul în care se face dovada că aceştia cunoşteau că publicitatea nu a fost îndeplinită.

Fondatorii, reprezentanţii persoanei juridice supuse înregistrării, precum şi primii membri ai organelor de conducere, de administrare şi de control ale acesteia răspund nelimitat şi solidar pentru prejudiciul cauzat prin neîndeplinirea formalităţilor de înregistrare a persoanei juridice, dacă aceste formalităţi trebuiau să fie cerute de aceste persoane.

Dispoziţiile sunt aplicabile şi în cazul înregistrării modificărilor aduse actului de înfiinţare a persoanei juridice, realizate cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege sau de actul de înfiinţare a acesteia.