Loviri sau alte violente, Tentativa de omor

Cuprins pe materii
:
Drept penal. Partea speciala

Legislatie relevanta
:
art. 193 alin. 2 Cod penal

Rezumat:

Fapta inculpatului care a aplicat persoanei vatamate o singura lovitura in zona capului,

cu

un bat din lemn de aproximativ 122 cm lungime si cu o grosime de doar 2,5 cm si care nu a provocat leziuni grave, ci doar un traumatism cranio-cerebral minor gradul I si nici nu i-a pus in primejdie viata, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de loviri sau alte violente in forma agravata si nu ale infractiunii de tentativa de omor, inculpatul

actionand cu intentia de a-i aplica persoanei vatamate o corectie fizica, de a o vatama si nu cu intentia de a-i suprima viata.

 

                        Decizia penala nr. 272/26.02.2019 a Curtii de Apel Galati

 

Prin sentinta penala nr. 560 din 07.12.2018 pronuntata de  Tribunalul Galati in dosarul nr. .../121/2018 a fost admisa cererea formulata de inculpat si in temeiul art. 386 Cod Procedura Penala s-a dispus schimbarea incadrarii juridice date faptei din cea de
tentativa la omor
, prevazuta de art. 32(1) raportat la art. 188(1) Cod Penal in cea de
lovire sau alte violente
, prevazuta de art. 193(2) Cod Penal.

A fost condamnat inculpatul ... la o pedeapsa de 240 zile-amenda in cuantum de 15 lei/zi-amenda, pentru savarsirea infractiunii de
lovire sau alte violente
, prevazuta de art. 193(2) Cod Penal (
fapta din 05.03.2017
).

I s-a  atras  atentia inculpatului ca neplata cu rea-credinta a amenzii penale stabilite va avea drept consecinta transformarea acesteia in pedeapsa inchisorii potrivit art. 63 Cod Penal.

In temeiul art. 320 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii a fost  admisa actiunea civila formulata de ... si a fost obligat inculpatul ... la plata sumei de de 1.461 lei reprezentand contravaloarea spitalizarii persoanei vatamate ...

In temeiul art. 1.357(1) Cod Civil a fost admisa in parte actiunea civila formulata de persoana vatamata ...  si a fost obligat inculpatul ... la plata sumei de 2.000 lei cu titlu de daune materiale si 3.000 lei cu titlu de daune morale.

In temeiul art. 112(1)(b) Cod Penal s-a dispus confiscarea de la inculpat a unei bate cu lungimea de 122 cm si grosimea de 2,5 cm (coletul nr. 1).

In temeiul art. 274(1) Cod Procedura Penala a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in cuantum de 1.000 lei.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut urmatoarele:

In prezenta cauza, prin rechizitoriul nr. .../P/2017, Parchetul de pe langa Tribunalul Galati a dispus trimiterea in judecata a inculpatului ... sub aspectul savarsirii infractiunii de
tentativa la omor
– art. 32(1) raportat la art. 188(1) Cod Penal. Ca situatie de fapt s-a retinut in sarcina inculpatului ca la data de 05.03.2017, in jurul orei 13

³⁰

, in urma unui conflict spontan, in timp ce se aflau in extravilanul comunei ..., judetul ..., ar fi lovit cu bata in cap persoana vatamata ..., cauzandu-i in acest mod un traumatism cranio-cerebral minor cu plaga contuza parietala mediana, care a necesitat 14-15 zile de ingrijiri medicale.

Dupa inregistrarea cauzei pe rolul Tribunalului Galati, s-a dispus comunicarea rechizitoriului catre inculpat, stabilindu-se un termen de 20 de zile pentru formularea unor eventuale cereri si exceptii privind legalitatea sesizarii instantei ori a actelor de urmarire penala. In termenul astfel fixat nu au fost formulate asemenea cereri si exceptii si apreciind ca nu se impune invocarea de exceptii cu privire la aceste aspecte nici din oficiu, prin incheierea din data de 25.04.2018 judecatorul de camera preliminara a constatat legalitatea sesizarii instantei prin rechizitoriul nr.  .../P/2017 al Parchetului de pe langa Tribunalul Galati, precum si a probelor si actelor de procedura din faza de urmarire penala, dispunand inceperea judecatii fata de inculpatul ... sub aspectul savarsirii infractiunii de
tentativa la omor
– art. 32(1) raportat la art. 188(1) Cod Penal.

In cursul cercetarii judecatoresti, Tribunalul a procedat la audierea inculpatului ... si a persoanei vatamate ..., precum si a martorilor ..., ..., ..., ... si ... (propus de catre inculpat). De asemenea, la termenul din data de 28.11.2018 inculpatul ... (prin avocat ales) a solicitat schimbarea incadrarii juridice date faptei din cea de
tentativa la omor
, prevazuta de art. 32(1) raportat la art. 188(1) Cod Penal in cea de
lovire sau alte violente
, prevazuta de art. 193(2) Cod Penal.

Analizand continutul dosarului, precum si sustinerile si apararile partilor, Tribunalul a retinut urmatoarele:

I.
Situatia de fapt

Persoana vatamata ... locuieste in comuna ..., judetul ..., fiind crescator de animale (capre si oi) si detinand o stana amplasata in zona denumita popular „
...
”, cu aproximativ 200 capete, pe care le duce la pascut pe imasul comunei ..., in punctul denumit „
...
”  sau „
...
”. Cat priveste inculpatul ..., acesta locuieste tot in comuna ... si are aceeasi ocupatie (crescator de animale), stana acestuia fiind pozitionata in punctul „
...
”, la o distanta de aproximativ 2-3 kilometri de stana persoanei vatamate.  

In data de 05.03.2017, in jurul orei 11

⁰⁰

, ... a iesit cu animalele la pascut, avand intentia de a le duce la stana sa amplasata in zona „
...
”. Din declaratiile persoanei vatamate reiese ca la momentul la care a ajuns cu turma in apropierea padurii ..., din vale, persoana vatamata a auzit tipatul unui miel, moment in care s-a gandit ca unul dintre mieii sai s-a ratacit de turma. Avand in vedere acest fapt, ...  a coborat spre zona dinspre care se auzea zgomotul, observandu-l in vale la o distanta de aproximativ 50 metri pe inculpatul ..., ce se afla cu oile sale la pascut. Acesta din urma a urcat spre persoana vatamata, urmat de doi dintre cainii sai. Cand inculpatul s-a apropiat de persoana vatamata, cei doi caini ai sai s-au repezit spre cainele care o insotea pe persoana vatamata ..., acesta sustinand ca cele doua animale ar fi fost asmutite de catre ... In timp ce se uita cum se bateau cei trei caini, persoana vatamata sustine ca ar fi fost lovit de catre inculpatul ... cu un par, intai, in zona capului, dupa care i-a mai aplicat o lovitura cu parul in umarul stang. Ca urmare a loviturilor primite, ...  a cazut la pamant ametit, iar pentru a evita sa mai fie lovit, s-a rostogolit aproximativ 7-8 metri la vale, dupa care s-a ridicat in picioare. Inculpatul ... s-a apropiat de acesta si a incercat sa ii mai aplice o lovitura cu parul in cap, insa persoana vatamata din reflex a ridicat mana dreapta pentru a se apara, in urma loviturii primite suferind o plaga la degetul inelar drept.

Cat priveste pe inculpatul ..., la momentul audierii acesta a aratat ca in timp ce era la pascut cu oile l-a surprins pe ...  care ii sustrasese un miel si care statea ascuns intr-o tufa de maracini. Ca urmare a acestui fapt, inculpatul l-a amenintat cu sesizarea organelor de politie sa, motiv pentru care aceasta a inceput sa ii adreseze injurii, lovindu-l cu o ghioaga peste bratul stang. Pentru a-l determina sa nu-l mai loveasca, inculpatul l-a cuprins cu bratele, moment in care aceasta s-a trantit la pamant si s-a rostogolit in iarba. Dupa ce s-a rostogolit de doua-trei ori, ... s-a ridicat de la pamant, dupa care s-a impiedicat si a cazut din nou in fata, sprijinindu-se in maini. Ulterior, persoana vatamata si-a strans oile si a plecat in directia „
...
”. De asemenea, inculpatul a sustinut ca la o distanta de aproximativ 10-15 metri de persoana vatamata se afla o alta persoana pe care nu a recunoscut-o si care a fugit.

In opinia Tribunalului, probele administrate in cursul cercetarii judecatoresti nu au putut lamuri conditiile concrete in care s-a desfasurat conflictul dintre inculpat si persoana vatamata si mai ales, motivul acestuia. La momentul producerii agresiunii la fata locului nu se afla nici o alta persoana in afara celor doi (... si ...) care sa poata confirma sau infirma variantele expuse de acestia. De asemenea, in cursul urmaririi penale inculpatul ... a fost testat cu tehnica poligraf, constatandu-se ca la toate intrebarile relevante cauzei, raspunsurile sale au provocat modificari specifice comportamentului simulat. Cu toate acestea, lista de intrebari formulate a fost deficitara, omitand sa vizeze o multitudine de aspecte mai mult decat relevante privind situatia de fapt si marginindu-se sa se refere la sinceritatea inculpatului la momentul audierii, lovirea persoanei vatamate cu un obiect dur si indicarea la reconstituire a unui alt loc decat cel in care s-a petrecut agresiunea.

Dupa terminarea agresiunii, ... i-a solicitat inculpatului ... „
sa sune la ambulanta, ca sa il ia de acolo, fiindca nu stia daca mai ajungea acasa
”, insa acesta nu a dat curs solicitarii persoanei vatamate, ba, mai mult, a luat cu bata pe care o folosise la agresiunea asupra persoanei vatamate caciula acesteia de jos si a aruncat-o mai departe, in vale, dupa care s-a intors la turma sa.

Intrucat urmare loviturii primite in zona capului, persoana vatamata a inceput sa sangereze puternic, acesta a strans oile si s-a indreptat spre domiciliu,. Intrucat nu mai avea credit pe telefonul sau mobil, ... nu a putut chema pe nimeni in ajutorul sau, iar la Serviciul Unic de urgenta 112 nu a sunat, intrucat nu stia ca era gratuit si putea suna indiferent daca nu avea credit. In timp ce a ajuns in dreptul padurii „
...
”, persoana vatamata a fost sunata pe telefonul sau de martorul ..., care la acel moment era internat intr-un spital din .... Cu aceasta ocazie, ... i-a spus ca a fost lovit cu bata de ... in zona capului, cerandu-i sa cheme un echipaj al ambulantei sau sa il sune pe martorul ..., nasul sau, pentru a veni cu masina sa il ia.

Dupa convorbirea purtata cu martorul ..., persoana vatamata s-a intalnit cu martorii ...  si ..., care se deplasau cu o caruta si carora le-a spus de asemenea ca fusese batut de ..., dupa care fiecare si-a continuat deplasarea.

Dupa ce a trecut de padurea ..., ...  s-a indreptat impreuna cu turma sa spre drumul judetean DJ ..., avand in vedere drumul pe care putea veni ambulanta. Inainte de a ajunge la DJ ..., in intampinarea persoanei vatamate a venit calare pe un cal, nepotul sau, martorul ..., care fusese anuntat de cele intamplate de catre martorul ... Dupa ce i-a spus si acestuia ca fusese lovit de inculpatul ... cu o bata in zona capului, persoana vatamata a aplecat spre D.J. ..., lasandu-l pe acesta din urma sa aduca oile din urma.

Cand a ajuns la D.J. ..., langa casa numitului ..., persoana vatamata s-a intalnit cu martorul ..., care intre timp fusese anuntat de martorul ... Dupa ce ...  a urcat in autoturismul marca Dacia Logan al martorului, cei doi s-au deplasat la sediul Sectiei de Politie ... Acolo, persoana vatamata a formulat plangere impotriva inculpatului ..., relatand pe scurt cele intamplate, dupa care a fost preluata de un echipaj al ambulantei chemat la fata locului.

Initial, persoana vatamata ...  a fost transportata la Spitalul Orasenesc ..., unde i-au fost aplicate copci la cap si la mana dreapta, dupa care a fost transferata la Spitalul Clinic ..., unde a fost internat in Sectia Neurochirurgie cu diagnosticul: „
policontuzionat prin agresiune afirmativ, traumatism cranio-cerebral minor grad I, contuzie umar stg.
”, in perioada 05-09.03.2017.

Conform Raportului de prima expertiza medico-legala cu examinarea persoanei nr. .../A1-D/06.03.2017: „
Numitul ... prezinta traumatism cranio-cerebral minor cu plaga contuza parietala mediana, contuzie a umarului stang si plaga contuza a inelarului drept, leziuni ce pot data din 05.03.2017 si au putut fi produse prin loviri cu un corp contondent (plaga inelarului drept  prin mecanism de aparare pasiva, prin ridicarea mainii).

Necesita 14-15 (paisprezece - cincisprezece) zile de ingrijiri medicale pentru vindecare de la data producerii, daca nu survin complicatii
”.

Avand in vedere sustinerea inculpatului ca persoana vatamata s-ar fi lovit cu capul de doua cioate, in momentul cand s-a impiedicat si a cazut, organele de urmarire penala au solicitat medicului legist din cadrul Serviciului de Medicina Legala ... sa precizeze daca leziunile care i-au fost cauzate persoanei  vatamate puteau fi provocate in modalitatea indicata de inculpat.

Prin Adresa nr. .../A1D/17.08.2017 emisa de Serviciul de Medicina Legala ..., s-a aratat ca
„plaga parietala mediana si plaga inelarului drept au fost produse prin lovire activa cu corp contondent (este exclusa varianta caderii de la acelasi nivel, cu lovire de corp dur); contuzia umarului stang a fost produsa mai probabil prin lovire cu corp contondent, nefiind exclus nici mecanismul de cadere si lovire de corp contondent”.

Trecand peste aspectele neclarificate mentionate anterior (pct. 5 si 6 din hotarare), Tribunalul a retinut  ca la data de 05.03.2017 inculpatul ... a aplicat mai multe lovituri persoanei vatamate ..., folosind in acest scop o bata din lemn cu lungimea de 122 cm si grosimea de 2,5 cm (ridicata ulterior de organele de urmarire penala si aflata in coletul nr. 1 trimis instantei odata cu prezentul dosar). Aceste lovituri au vizat zona capului, a umarului stang si cea a degetelor de la mana dreapta. Nu exista nicio dovada a faptului ca persoana vatamata ar fi initiat conflictul in modalitatea indicata de inculpat (prin aplicarea primei lovituri), agresiune care sa justifice in vreun fel sau altul o reactie de aparare din partea acestuia din urma. De altfel, numarul si intensitatea loviturilor sunt incompatibile cu o eventuala comitere a faptei in conditiile legitimei aparari, ceea ce determina retinerea comiterii infractiunii cu vinovatia ceruta de lege.

 

II.
Incadrarea juridica

La momentul trimiterii in judecata, procurorul a apreciat ca lovirea persoanei vatamate cu o bata in zona capului in modalitatea descrisa in rechizitoriu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de
tentativa la omor
,

intrucat inculpatul a avut reprezentarea rezultatului agresiunii sale, si daca nu l-a urmarit anume, in orice caz a acceptat in mod constient posibilitatea producerii lui, actionand cu intentie indirecta, intrucat aplicarea unei lovituri cu un obiect apt de a produce moartea, cu o anumita intensitate in zona capului este de natura sa conduca la concluzia ca acesta a prevazut si a acceptat posibilitatea lezarii unor regiuni cu potential mortal ridicat (zona capului).

Contrar acestor considerente, Tribunalul a apreciat ca fapta inculpatului ... nu intruneste continutul constitutiv al infractiunii de
tentativa la omor
, ci pe cel a infractiunii de
lovire sau alte violente (forma agravata)
. In acest sens, Tribunalul a retinut  ca practica judiciara si doctrina de specialitate au stabilit o serie de criterii care delimiteaza o infractiune contra vietii (omor) de una indreptata impotriva integritatii corporale (lovire sau alte violente, vatamare corporala ori vatamarea corporala grava din Codul Penal 1969). Astfel,
obiectul vulnerant folosit
(instrument apt ori nu de a produce moartea),
regiunea corpului vizata
(o zona vitala sau nu),
numarul si intensitatea loviturilor
(o singura lovitura ori mai multe lovituri aplicate cu forta ridicata) sunt aspecte ce trebuie avute in vedere la stabilirea pozitiei psihice a faptuitorului, pentru a se determina daca acesta a actionat cu intentia (directa ori indirecta) de a provoca decesul victimei ori doar pentru vatama integritatea corporala a acesteia.

Analizand aceste criterii prin prisma situatiei de fapt anterior expuse in prezenta hotarare, s-a constatat ca acestea sunt doar partial indeplinite. Este adevarat ca zona vizata este una vitala, datorita organelor aflate acolo (creier), insa indeplinirea doar acestei conditii nu este suficienta. In primul rand, Tribunalul a avut unele dubii ca obiectul vulnerant folosit de inculpat (bata cu o grosime de doar 2,5 cm) ar fi apt sa produca decesul. Un obiect vulnerant cu asemenea grosime si lung de 122 cm are o masa relativ redusa, ceea ce o lipseste in mare masura de aptitudinea de produce leziuni grave. De asemenea, in ceea ce priveste criteriul referitor la lovitura/loviturile aplicate, nici acesta nu este indeplinit. In acest sens se cuvin a fi avute in vedere concluziile examinarii medico-legale a victimei, potrivit carora la data producerii,
leziunile nu i-au pus in primejdie viata
, traumatismul suferit fiind potrivit medicului legist unul
minor
si care a necesitat pentru vindecare ingrijiri medicale de 14-15 zile. Prin urmare, indiferent de faptul ca a fost vizata o regiune vitala a corpului, agresiunea nu putea avea drept rezultat moartea victimei, prin simplul faptul ca intensitatea loviturii nu a fost suficient de ridicata pentru a produce rezultatul necesar (punerea in primejdie a vietii victimei si eventual decesul). A considera altfel ar insemna ca orice lovitura aplicata in zona capului cu un obiect contondent asemanator celui folosit in speta de fata intruneste elementele constitutive ale infractiunii de tentativa de omor, indiferent de intensitatea loviturii si indiferent de faptul ca nu s-au produs leziuni ori s-au produs leziuni minore. Acest rezultat (punerea in primejdie a vietii victimei) este criteriul obiectiv care delimiteaza infractiunile contra integritatii si sanatatii persoanei de infractiunile contra vietii, prag care in cauza de fata nu a fost trecut.

Pentru aceste considerente, instanta de judecata a apreciat  ca fapta inculpatului ... nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de tentativa la omor si in temeiul art. 386 Cod Procedura Penala va dispune schimbarea incadrarii juridice date faptei din cea prevazuta in rechizitoriu in cea de
lovire sau alte violente
, prevazuta de art. 193(2) Cod Penal.

Prin urmare, fapta inculpatului ... care la data de 05.03.2017, in jurul orei 13

³⁰

, in urma unui conflict spontan, in timp ce se aflau in extravilanul comunei ..., judetul ..., a lovit cu bata in cap, in umar si in zona mainii drepte persoana vatamata ..., cauzandu-i un traumatism cranio-cerebral minor cu plaga contuza parietala mediana, care a necesitat 14-15 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare intruneste elementele constitutive ale infractiunii de
lovire sau alte violente
, prevazuta de art. 193(2) Cod Penal.

III.
Individualizarea judiciara a pedepselor

In ceea ce priveste pedepsele principale, instanta a tinut cont la stabilirea acestora de criteriile generale prevazute de art. 74 Cod Penal referitoare la gravitatea infractiunii savarsite ori la periculozitatea inculpatului, respectiv imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii, motivul savarsirii si scopul urmarit, natura si frecventa eventualelor antecedente penale, conduita inculpatului dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal, nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.

Analizand modalitatea de comitere a faptelor (asa cum a fost descrisa anterior in prezenta hotarare), Tribunalul s-a  orientat in primul rand catre pedeapsa amenzii penale. Aceasta alegere este determinata de gravitatea relativ redusa a leziunilor (care au necesitat 14-15 zile de ingrijiri medicale). De asemenea, s-a  avut in vedere si imprejurarea ca inculpatul ... nu este cunoscut cu antecedente penale, iar cu exceptia incidentului din data de 05.03.2017 nu este cunoscut cu alte abateri, asigurandu-si totodata existenta in mod licit.

In ceea ce priveste pedeapsa amenzii penale, aceasta a fost orientata intre limitele speciale prevazute de lege (180 si 300 zile-amenda), respectiv 240 zile in cuantum de 15 lei corespunzator fiecarei zile-amenda. S-a  impus in acest sens ca amenda penala sa aiba o anumita severitate, pentru a descuraja in viitor orice reiterare a comportamentului infractional.

De asemenea, i s-a atras atentia inculpatului ca neplata cu rea-credinta a amenzii penale stabilite va avea drept consecinta transformarea acesteia in pedeapsa inchisorii potrivit art. 63 Cod Penal, respectiv prin transformarea unei zile-amenda in o zi de inchisoare.

IV.
Latura civila

In cauza, Spitalul Clinic ... s-a constituit parte civila cu suma de 1.461 lei reprezentand contravaloarea spitalizarii persoanei vatamate ..., in timp ce acesta din urma a declarat la termenul din data de 27.09.2018 ca solicita obligarea inculpatului la plata sumei de 2.000 € daune materiale si 3.000 € daune morale.

Potrivit art. 320 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, „
persoanele care prin faptele lor aduc daune sanatatii altei persoane, precum si daune sanatatii propriei persoane, din culpa, raspund potrivit legii si au obligatia sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentand cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordata”
,

sumele urmand a fi recuperate de catre furnizorii de servicii medicale, care in acest sens se subroga in toate drepturile si obligatiile procesuale ale caselor de asigurari de sanatate si dobandesc calitatea procesuala a acestora, in toate procesele si cererile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent de faza de judecata
.
Avand in vedere ca spitalizarea victimei ...  s-a datorat agresiunii suferite, instanta l-a obligat pe inculpatul ... la plata contravalorii serviciilor medicale ocazionate de aceasta spitalizare, respectiv suma de 1.461 lei.

Referitor la pretentiile civile formulate de persoana vatamata ..., instanta de judecata le-a apreciat ca fiind partial intemeiate. Astfel, in privinta pretentiilor cu titlu de daune materiale, acesta nu a facut niciun fel de dovada a intinderii acestora. Totusi, existenta leziunilor suferite ce nu poate fi contestata, internarea acestuia in spital timp de 4 zile (perioada 05.03 – 09.03.2017), precum si necesitatea evidenta a unor tratament post-spitalizare  a indreptatit instanta de judecata sa aprecieze ca o suma de 2.000 lei ar acoperi orice cheltuieli pe care persoana vatamata ... le-ar fi facut ca urmare a agresiunii suferite.

De asemenea, in ceea ce priveste daunele morale solicitate, Tribunalul a retinut ca agresiunea suferita de persoana vatamata a produs in mod cert un prejudiciu moral, atat prin ea insasi, cat si prin urmarile indirecte produse (spitalizarea si tratamentele ulterioare), prejudiciu care de asemenea se impune a fi reparat, sens in care s-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 3.000 lei, suma care ar reprezenta o reparatie suficienta si echitabila.

V.
Cheltuieli judiciare si masuri de siguranta

In temeiul art. 274(1) Cod Procedura Penala inculpatul a fost  obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in cursul urmaririi penale si a judecatii.

Totodata, potrivit art. 112(1)(b) Cod Penal s-a dispus  confiscarea de la inculpat a unei bate cu lungimea de 122 cm si grosimea de 2,5 cm (coletul nr. 1), obiect folosit de acesta la agresarea persoanei vatamate ...

Impotriva acestei sentinte a declarat apel Parchetul de pe langa Tribunalul Galati.

Criticile formulate potrivit dispozitiilor art. 412  Cod procedura penala, au vizat:

a. nelegalitatea

hotararii atacate, sub doua aspecte:

- pe de o parte, s-a sustinut ca incadrarea juridica corecta a faptei savarsite de inculpat este cea de tentativa la omor prevazuta de art. 32 Cod penal, raportat la art. 188 Cod penal si nu cea de loviri sau alte violente prevazuta de art. 193 alin. 2 Cod penal;

- pe de alta parte, prima instanta a incalcat dispozitiile art. 386 alin. 2 Cod procedura penala (persoana vatamata nu a fost citata pentru a preciza daca intelege sa formuleze plangere prealabila) la momentul cand a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei intr-o infractiune care se pedepseste doar la plangerea prealabila a persoanei vatamate;

b. netemeinicia

hotararii atacate, sub aspectul tipului de pedeapsa ales de prima instanta,

intrucat nu au fost luate in considerare toate criteriile generale de individualizare a pedepsei, prev. de art. 74 Cod penal (gradul de pericol social al infractiunii, periculozitatea inculpatului) care ar fi condus la aplicarea unei pedepse cu inchisoarea.  

In cursul cercetarii judecatoresti in apel partile au fost citate potrivit dispozitiilor art. 420 alin. 1 Cod procedura penala, in referire la art. 353 alin. 1 Cod procedura penala.

Nu a fost solicitata readministrarea probelor administrate la prima instanta si nici administrarea unor probe noi.

Examinand hotararea atacata prin prisma motivelor de apel invocate si din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 417 al.  2 Cod procedura penala, Curtea constata ca hotararea apelata este legala si temeinica pentru urmatoarele considerente:

Astfel, in urma efectuarii propriei analize a materialului probator administrat in cauza, Curtea constata ca situatia de fapt si vinovatia inculpatului, pentru savarsirea infractiunii deduse judecatii au fost corect stabilite de prima instanta, prin probele administrate in cauza.

Din actele de la dosarul cauzei rezulta ca la data de 05.03.2017, in jurul orei 13

³⁰

, in urma unui conflict spontan, in timp ce se aflau in extravilanul comunei ..., judetul ..., inculpatul ... zis „...” ar fi lovit cu o bata in cap persoana vatamata ..., cauzandu-i in acest mod un traumatism cranio-cerebral minor, cu plaga contuza parietala mediana, care a necesitat 14-15 zile de ingrijiri medicale.

Starea de fapt descrisa succint mai sus rezulta din analiza coroborata a urmatoarelor mijloace de proba: declaratia inculpatului si a persoanei vatamate, raportul de prima expertiza medico-legala cu examinarea persoanei; adresa emisa de SML ...; procesul-verbal de reconstituire si plansele foto; declaratiile martorilor ..., ..., ..., ...

Probatoriile confirma mai presus de orice indoiala rezonabila ca faptele deduse judecatii exista in materialitatea lor, sunt prevazute ca infractiuni de legea penala si au fost comise cu vinovatie de inculpat, instanta de control judiciar insusindu-si in totalitate concluziile judecatorului fondului in urma analizarii laturii obiective si subiective pentru infractiunea dedusa judecatii.

1. Incadrarea juridica a faptei

In deplin acord cu prima instanta de judecata si in dezacord cu Parchetul de pe langa Tribunalul Galati, Curtea constata ca fapta inculpatului ... zis „...” este tipica, intrunind atat sub aspect obiectiv, cat si subiectiv elementele constitutive ale infractiunii de
lovire sau alte violente (forma agravata)
prevazuta de art. 193 alin. 2 Cod penal.

In literatura juridica s-a sustinut, in mod unanim, ca tentativa la omor se deosebeste de vatamarea corporala/lovirea sau alte violente numai sub aspectul laturii subiective. Daca in cazul infractiunilor de lovirea sau alte violente/vatamare corporala faptuitorul actioneaza cu intentia generala de vatamare, in cazul tentativei la omor acesta actioneaza cu intentia de a suprima viata unei persoane (animus necandi).

In cazul infractiunii de omor (ramasa in forma tentativei), actele de punere in executare a omorului, savarsite pana in momentul interventiei evenimentului intrerupator, trebuie sa releve - prin natura lor si imprejurarile in care au fost savarsite - ca infractorul a avut intentia specifica de omor, iar nu intentia generala de a vatama.

Intentia de a ucide (animus necandi) trebuie stabilita in raport de toate imprejurarile cauzei (dolos ex re), cum sunt: instrumentul folosit de faptuitor, regiunea corpului vizata, intensitatea si numarul loviturilor aplicate, raporturile dintre faptuitor si victima, atitudinea faptuitorului dupa comiterea faptei (I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 4526 din 14 decembrie 2010).

Astfel, in literatura de specialitate, dar si la nivel jurisprudential se apreciaza ca exista tentativa de omor si nu vatamare corporala/lovire ori de cate ori infractorul actioneaza in asa mod incat provoaca leziuni la nivelul organelor vitale ale organismului victimei ori foloseste instrumente sau procedee specifice uciderii. Nu are relevanta timpul necesar pentru ingrijiri medicale, deoarece acesta este caracteristic infractiunilor de vatamare corporala si nu exprima dinamismul interior al actului infractional (I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 1227 din 2 aprilie 2009). Cu alte cuvinte, criteriul subiectiv pentru sanctionarea unor fapte ca lovirea sau alte violente/vatamare corporala grava sau tentativa la omor trebuie dedus din elemente obiective, cum ar fi, de exemplu, imprejurarile concrete in care a fost comisa fapta.

Este adevarat ca inculpatul a aplicat o lovitura intr-o zona care, la prime vedere, ar parea vitala pentru o persoana obisnuita – zona capului. Reprezentarea pe plan psihic a zonei, apreciata medico-legal deci stiintific ca zona vitala nu coincide, in multe situatii, cu criteriul obiectiv. Din punct de vedere medico-legal este dificila, daca nu chiar nestiintifica, impartirea organismului in zone vitale si zone nevitale. In practica judiciara si cea medico-legala se cunosc cazuri in care lovitura a fost aplicata pe o regiune ce nu contine un organ vital, producandu-se o leziune cu sfarsit letal, iar infractiunea a fost calificata ca omor, dupa cum se cunosc cazuri in care agentul vulnerant de tip taietor-intepator a fost aplicata pe regiunea precordiala, producand o plaga penetranta, fara ca fapta sa fi fost calificata in tentativa la infractiunea de omor.

In speta de fata, chiar daca regiunea vizata de lovitura (cap) este prin definitie o zona vitala a corpului uman, la stabilirea atitudinii psihice a inculpatului fata de potentialul rezultat al faptei sale (moartea unei persoane) vom avea in vedere celelalte aspecte. Astfel, vom tine seama de:

-
obiectul vulnerant folosit
– un bat din lemn (si nu o bata cum in mod eronat s-a retinut in rechizitoriu) de aproximativ 122 cm lungime si destul de subtire - cu o grosime de doar 2,5 cm – obiect care, prin natura si greutatea lui nu este apt sa produca moartea;

- intensitatea si numarul loviturilor aplicate
– inculpatul a aplicat o singura lovitura in zona capului, cu foarte mica intensitate, iar aceasta nu a provocat leziuni grave persoanei vatamate, ci doar un traumatism cranio-cerebral minor gradul I

potrivit certificatului medico-legal si nici nu    i-a pus in primejdie viata; a doua lovitura a fost aplicata in zona umarului stang si a provocat doar o contuzie; zilele de ingrijiri medicale necesare pentru vindecarea celor doua leziuni sunt si ele putine – 14-15 zile.

Nu in ultimul rand, se cuvine a fi mentionat faptul ca dupa ce a primit lovitura, persoana vatamata nu si-a pierdut cunostinta ci dimpotriva, a strans oile si s-a indreptat spre domiciliu parcurgand o distanta destul de mare. Pe drum, acesta a purtat o convorbire telefonica cu martorul ...  caruia i-a povestit cele intamplate ba mai mult, a trecut si pe la sediul Sectiei de Politie ... unde a formulat o plangere penala impotriva inculpatului.

Avand in vedere cele enuntate mai sus, instanta va aprecia ca inculpatul nu a actionat cu intentia de a suprima viata persoanei vatamate, rezultat pe care nici macar nu l-a acceptat, ci cu intentia de a-i aplica acestuia o corectie fizica, de a-l vatama.

2.
Potrivit art. 386 alin. 2 Cod procedura penala
Daca noua incadrare juridica vizeaza o infractiune pentru care este necesara plangerea prealabila a persoanei vatamate, instanta de judecata cheama persoana vatamata si o intreaba daca intelege sa faca plangere prealabila.

Curtea observa insa ca in dosarul de urmarire penala se afla declaratia data de persoana vatamata in fata organelor de politie in cuprinsul careia aceasta a mentionat ca „
doresc luarea masurilor legale impotriva inculpatului pentru faptul ca m-a lovit cu bata in cap”.
Cu alte cuvinte, persoana vatamata a formulat plangere pentru faptele penale a caror victima a fost. Apreciem ca aceste sustineri au valenta unei plangeri prealabile in sensul art. 295 si urmatoarele Cod procedura penala.

Mai mult, prezenta in fata instantei de apel la termenul de judecata din data de 29.01.2019, persoana vatamata ... a precizat ca
formuleaza plangere impotriva inculpatului pentru faptul ca a fost lovit cu bata.

3. Individualizarea pedepsei

Fata de criteriile de individualizare prevazute de art. 74 Cod penal, Curtea considera ca este important de analizat, pe de o parte
, faptele comise
[a) imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite; b) starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita; c) natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; d) motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit],
iar pe de alta parte persoana inculpatului
[e) natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal; g) nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala].

Desi isi are cauza in gravitatea infractiunii comise, pedeapsa se adreseaza unui anume inculpat, pe care este menita sa-l reeduce si a carui readaptare sociala difera de a celorlalti inculpati, orice deosebire sub aspectul posibilitatii de indreptare si reeducare a inculpatilor rasfrangandu-se si asupra sanctiunii ce trebuie stabilita in raport cu gradul de pericol social al faptei comise.

In baza propriului examen, Curtea constata ca instanta de fond a aplicat in mod just toate criterii de individualizare judiciara a pedepsei dand o relevanta corespunzatoare atat datelor care caracterizeaza gravitatea faptelor savarsite, gravitate care a fost evaluata in intregul context factual, dar si elementelor subiective de individualizare.

Curtea apreciaza ca individualizarea sanctiunii penale presupune evaluarea tuturor criteriilor specifice acestui proces de alegere a sanctiunii cele mai adecvate in vederea atingerii finalitatii acesteia.

Individualizarea pedepsei priveste deopotriva stabilirea si aplicarea acesteia, dar si adaptarea in functie de gradul de pericol social al faptei si de periculozitatea si persoana faptuitorului.

Pedeapsa, pe langa functia de constrangere, indeplineste si un rol educativ de exemplaritate si de reeducare a infractorului, fiind menita sa determine inlaturarea deprinderilor antisociale ale condamnatului.

Functia de exemplaritate a pedepsei nu se poate restrange la exemplaritatea pedepsei aplicate, in sensul de gravitate, ce ar viza maximul sau minimul pedepsei prevazute pentru respectiva infractiune, astfel incat in procesul de individualizare a pedepsei trebui avute in vedere toate criteriile referitoare la dispozitiile dreptului penal general, gradul de pericol social al faptei comise, persoana infractorului si imprejurarile care agraveaza sau atenueaza raspunderea penala.

Individualizarea pedepsei trebuie sa respecte principiul proportionalitatii pedepsei cu  natura si gradul de pericol social al faptei savarsite, avandu-se in vedere drepturile si libertatile fundamentale sau alte valori sociale protejate care au fost vatamate prin comiterea infractiunii.

Curtea retine ca inculpatul se afla la primul impact cu legea penala, cele intamplate fiind prin urmare un incident izolat in existenta sa. Mai mult, imprejurarile concrete in care a fost savarsita infractiunea nu au fost pe deplin elucidate din pricina absentei martorilor oculari, existand posibilitatea ca si persoana vatamata sa fi contribuit, prin comportamentul sau, la escaladarea conflictului. Nu in ultimul rand, leziunile suferite de persoana vatamata sunt superficiale, iar numarul zilelor de ingrijiri medicale necesare pentru vindecarea acestora este relativ redus.

In raport de aceste elemente, Curtea apreciaza ca pedeapsa aplicata inculpatului atat sub aspectul naturii (amenda), cat si sub aspectul cuantumului (spre maxim), sunt proportionale cu gravitatea faptelor si cu periculozitatea persoanei inculpatului, astfel ca nu se impune modificarea sentintei penale apelate sub acest aspect.

Pentru aceste considerente, in temeiul dispozitiilor art. 421 alin. 1 pct.1 lit. b Cod procedura penala, apelul declarat de Parchetul de pe langa Tribunalul Galati va fi respins ca nefondat.

In temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de catre stat in apel, vor ramane in sarcina acestuia.